Pentru Socialism, aprilie 1974 (Anul 24, nr. 6272-6296)
1974-04-20 / nr. 6288
-V CONSTRUCTORII -evidențiați in întrecerea socialistă pe ramură -LUCREAZĂ ÎN DEVANS Ieri, după amiază la sediul întreprinderii județene de construcții-montaj, a avut loc festivitatea Lumînării acestui colectiv a Diplomei de întreprindere evidențiată în întrecerea socialistă pe ramură acordată de Comitetul pentru Problemele consiliilor populare și Uniunea sindicatelor oamenilor muncii din unitățile de construcții-montaj pentru rezultatele deosebite obținute anul trecut, la festivitate au luat parte reprezentanții tuturor șantierelor, șefi de brigăzi, maiștri, specialiști, proiectanți, numeroși invitați. Au participat, de asemenea, tovarășii Victor Pordea, secretar al Comitetului județean de partid, Nicolae Iancu, activist al Uniunii sindicatelor de ramură, ing. Gheorghe Florică, director de compartiment în C.P.C.P., alți invitați. Cu acest prilej, tovarășul ing. Gheorghe Ardeleanu, directorul întreprinderii, a prezentat un succint bilanț al activității, ca și preocupările actuale și de perspectivă ale constructorilor în scopul dezvoltării succeselor, îndeplinirii înainte de termen a planului cincinal. Numeroși constructori, muncitori, ingineri și tehnicieni au confirmat în cuvîntul lor, hotărîrea de a munci fără preget pentru materializarea în condiții superioare a fondurilor de investiții încredințate, terminarea noilor obiective înainte de termen și în condiții de execuție superioare. — Bacă nu greșim, întreprinderea județeană de construcții-montaj obține pentru a treia oară Diploma de evidențiată pe ramură? — Așa este și vreau să remarc că acest lucru, ne onorează în mod deosebit pentru faptul că în această întrecere constructorii maramureșeni și-au confruntat forțele cu colective redutabile cum sunt cele ale întreprinderilor similare din Timișoara, Brașov, Bacău. — Ce a stat la baza acordării acestei distincții? — Faptul că am predat înainte de termen 85 la sută din obiectivele cuprinse în planul anului trecut, că am executat suplimentar un volum de construcții-montaj de 24 milioane lei și că am reușit, prin eforturi comune să diminuăm cheltuielile la prețul de cost cu cca 5 milioane de lei. Succesul a fost asigurat de efortul întregului colectiv de a face un pas înainte pe linia industrializării, de a-și însuși noi tehnologii, de a ridica gradul de mecanizare etc. Anul trecut am introdus, pe lângă panourile mari, noile tehnologii de construcție a structurilor de rezistență la locuințe, școli și creșe, din diafragme turnate în cofraje metalice plane universale și a panourilor pășitoare la fundații, ca și prefabricarea tuturor planșeelor. De asemenea, s-au construit trei ateliere utilate superior, în care s-a putut trece la prefabricarea tuturor tipurilor de instalații. O serie de activități au fost apoi centralizate (confecționarea armăturilor metalice, montajul geamurilor etc.), lucru care ne-a ajutat să sporim, față de 30 la sută în anul precedent, la 50 la sută volumul lucrărilor executate industrializat, din totalul de plan. Am făcut apoi un pas înainte în dotarea cu macarale de mare capacitate și înălțimi de ridicare superioare. In plus am introdus la manevrarea materialelor puse în operă paletizarea și containerizarea, iar pentru diversificarea produselor prefabricate mărunte, am introdus o instalație de mare productivitate pentru turnat tuburi din beton. . A fost apoi efortul de autodepășire al oamenilor din șantiere. Voi menționa că brigăzile de mentori prefabricate conduse de Ludovic Schard și Vicențiu Csapó, au permanentizat montajul a 2,5 apartamente pe zi, iar echipele de ziduri conduse de Aurel Cioci, Andrei Berner, Iosif Wiland și cele de zugravi, au executat finisajele în general cu 40—45 zile mai rapid decit prevăd duratele normate. De asemenea,instalațiile se fac in timp mult mai scurt, ceea ce ne-a ajutat să reducem termenele de execuție la toate obiectivele industriale și social-culturale. Interviu consemnat de: T. TOHATAN (Continuare în pag. a 2-a) Interlocutorul nostru este ing. GHEORGHE ARDELEANU, directorul I.J.C.M. In interiorul ziarului: 9 CULTURA, LITERATURĂ, ARTĂ. Note de lector; Tovarăș; Proza poetică; Etică și limbaj: Nicolae Iorga drumețind prin Maramureș; accente. SPORT. Petre Kasa — campion al României la floretă juniori mari; Fotbal, divizia B — Derbiul seriei; Competițiile sportive de duminică. Printre harnicii muncitori cu înalte cunoștințe profesionale se numără și cei trei trasatori: Ioan Roman, Carol Sebestyen și Vasile Fernezan de la I.M.MU.M. Baia Mare. Aceștia sunt evidențiați in întrecerea socialistă și execută numai lucrări de calitate. r i I I Anul XXIV nr. 628820 Sîmbătă aprilie 1974 4 pagini — 30 bani Publicăm [ în pagina a 4-a DECLARAȚIILE CONSFĂTUIRII COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE LA TRATATUL I DE LA VARȘOVIA jI 9 Pentru o pace trainică și dreaptă în Orientul Apropiat ® Pentru o pace trainică a în Vietnam, pentru asigurarea intereselor juste ale poporului vietnamez J I 9 Să se pună capăt arbitetrariului și persecutării democraților din Chile I PRIMIRI LA NICOLAE PREȘEDINTELE CEAUȘESCU Delegația parlamentară argentiniană Președintele Republicii Socialiste România tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, vineri dimineața, pa membrii delegației parlamentare din Argentina, condusă de deputatul Osella Munoz Enrique, care participă la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare ce se desfășoară la București. La primire au luat parte tovarășii Miron Constantinescu, președintele Marii Adunări Naționale, și Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de față Juan Carlos Beltramino, ambasadorul Republicii Argentina la București. Oaspetele a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un călduros mesaj de solidaritate și prietenie din partea președintelui Republicii Argentina, general Juan Domingo Peron, împreună cu urări de noi și însemnate succese. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru mesaj și a rugat pe oaspete ca, la înapoierea în patrie, să transmită președintelui Juan Domingo Peron cele mai bune urări de sănătate și succes în activitatea sa. Evocînd recenta vizită pe care președintele Nicolae Ceaușescu a făcut-o în țara sa, conducătorul delegației parlamentare argentiniene a subliniat că acest eveniment, cât și convorbirile dintre președinții României și Argentinei au exercitat o puternică influență asupra dezvoltării relațiilor de prietenie dintre popoarele argentinian și român, a colaborării multilaterale dintre cele două state. Președintele Nicolae Ceaușescu a arătat că păstrează o vie amintire întîlnirilor avute cu președintele Peron, cu personalități ale vieții politice, precum și cu muncitorii, țăranii și intelectualii argentieni. In timpul convorbirii a fost exprimată dorința comună de a se acționa ferm pentru înfăptuirea înțelegerilor convenite, a Tratatului și acordurilor încheiate recent, subliniindu-se că aceste documente așează pe o bază trainică tradiționalele relații dintre cele două țări și, totodată, constituie o contribuție de seamă la dezvoltarea cooperării internaționale, a înțelegerii și păcii în lume, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. Hans Jurgen Wischnewsky, președintele grupului interparlamentar din R. F. Germania Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, vineri la amiază, pe Hans Jurgen Wischnewsky, președintele grupului interparlamentar din R.F. Germania, membru al Direcțiunii Partidului Social Democrat din R. F. Germania. Conducătorul delegației parlamentare din R.F. Germania a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un călduros salut din partea cancelarului federal Willy Brandt, împreună cu urări de sănătate, fericire personală și succese în activitatea sa. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspete să transmită cancelarului Willy Brandt un salut cordial și cele mai bune urări de sănătate și noi succese. In timpul întrevederii, care s-a desfășurat într-o ambianță cordială, prietenească, a fost exprimată, de ambele părți, satisfacția pentru evoluția pozitivă relațiilor dintre Republica Socialistă România și Republica Federală Germania, precum și dorința ca aceste relații să cunoască și pe viitor o dezvoltare ascendentă, pe multiple planuri, în avantajul reciproc al celor două țări și popoare. A fost relevată importanța pe care o au lărgirea schimburilor comerciale, a cooperării economice și tehnico-științifice dintre România și R.F. Germania, așezarea acestor raporturi pe o bază echitabilă, reciproc avantajoasă, pentru îmbunătățirea climatului politic în Europa și crearea unor condiții favorabile realizării securității pe continentul nostru. In pagina a 4-a ■ are primiri la președintele Nicolae Ceaușescu GRĂDINARII VOLUNTARI Am văzut in acțiune, în municipiul Baia Mare, sute de grădinari voluntari. Nu-i obligă nimeni să cultive adevărate grădini de flori in preajma blocurilor. Ei îmbogățesc peisajul noilor cartiere plantînd mii de arbori și arbuști, de trandafiri și orhidee de garoafe și crini. Fiecare cultivă florile preferate. Și e foarte bine. Am stat de vorbă cu cîțiva dintre acești oameni îndrăgostiți de flori, iubitori de frumos, pricepuți grădinari. .. .Blocul 5 din strada G. Enescu Doi oameni, Teodor Mureșan și Vasile Balaj, plantau gard viu și niște brazi de , un verde primăvăratic. Aflu că locatarii blocului au și alte preocupări grădinărești. Idee excelentă. Păcat numai că aici au rămas pietrele în grămezi. ... Pe strada Narciselor, blocul nr. 1, l-am întîlnit pe Dumitru Derșidan. De profesie învățător. Acum e pensionar. Și-a asumat singur răspunderea de grădinar. Lucra de zor. Și-ți făcea plăcere să vezi cită pasiune și pricepere pune in tot ce face. Victor Mihalca, tot pensionar, locuiește în blocul nr. 4, strada Narciselor. Muncea împreună cu Iosif Roman la plantatul unor brazi, plopi, mesteceni aduși personal din pădure. Și m-am gîndit că ar fi minunat dacă strada și-ar merita numele ,adică dacă pe toate straturile s-ar cultiva gingașele narcise, atît de îndrăgite. Și strada Ghioceilor și-ar putea onora numele. Dar, la ora actuală, în vecinătatea blocurilor înconjurate de verdeață și flori se află și blocuri fără nici o amenajare. Acolo vezi doar pietre și hîrtii. De parcă te-ai afla în pustiu. Și totuși pe aici calcă zilnic sute de oameni, se joacă mulți copii, freamătă viața. Ce lipsește ? E clar: lipsește o mină ageră de grădinar. ... Strada Victoriei. Blocul 79. Găsim ronduri admirabil aranjate. E pasiunea unei femei iscusite. O cheamă Victoria Filip. Tot la amenajarea rondurilor muncea și Paul Toma. Tovarășa Filip cultivă aici și unele plante rare: crini roșii, are 80 butași de trandafiri, garoafe turcești și alte soiuri de flori. Numai că s-a găsit cineva, în persoana Anei Deac, care a distrus o parte din gazonul lucrat, cu migală și a plantat la intrarea în bloc un strat de ceapă! Și vociferează într-una să nu se atingă nimeni de „proprietatea" ei! Evident, stimulăm ideile generoase, felicităm pe toți cei care înfrumusețează orașul, dar nu putem accepta stilul acaparatorilor de teren în interes strict personal, interes ce nu se potrivește cu dorința publică de frumos. ... Lucrau de zor numeroși locatari din bulevardul București, lângă ultimul bloc turn, în fața magazinului „Fructus”, ca și în alte zone. Orașul se împodobește cu veștminte de primăvară. Aceasta se datorează în mare măsură grădinarilor voluntari, minunat dacă în fiecare zi ar fi bloc am avea măcar 5—6 asemenea grădinari, ingenioși, care știu să planteze arbori, să cultive flori, să ocrotească natura. Atunci orașul ar avea întotdeauna o haină aleasă, curată, îngrijită. Să stimulăm, așadar, pasiunea grădinăritului. Cineva a propus ca primăria municipală să organizeze un club al grădinarilor voluntari unde să se facă schimb de experință. Nu-i de lepădat această idee. Ion NAN Cînd se va înlătura dezordinea din sectorul zootehnic ? Cooperativa agricolă de producție Săsar. O unitate situată la cîțiva pași de Baia căreia i se oferă cele Mare, mai prielnice condiții pentru valorificare, în condiții de eficiență economică ridicate, a produselor pe care le realizează. Dar cum se folosește ea de aceste avantaje? Pentru a găsi un răspuns la întrebare ne-am oprit deunăzi la sectorul zootehnic. Un sector bine dezvoltat, care dispune, conform evidenței prezentate de tehnicianul Grigore Copcea, de 432 bovine, din care 198 sunt vaci de lapte. — Cu producția nu stăm prea bine, început. Copcea discuția. Nici anul trecut și nici în primul trimestru al anului curent, producția de lapte prevăzută nu a fost realizată. (Ferma a rămas datoare cu 2.200 litri lapte). Și nu pentru că animalele n-ar corespunde și nici pentru că ar lipsi furajele. Furaje avem destule, dar sunt foarte slabe. Un alt necaz este că nici acum nu s-a reușit permanentizarea oamenilor în zootehnie. Nici măcar pentru echipa de preparare și aprovizionare cu furaje a animalelor nu oameni necesari. In zilele există de 14, 15 și 16 aprilie, perioadă în care brigadierul zootehnic, Andrei Vălenaș, era plecat la Arad, pe la ceva rudenii, de îngrijirea și furajarea animalelor s-a ocupat președintele cooperativei, împreună cu cîțiva oameni. Dacă nu veneau ei la grajduri, animalele rămîneau fără hrană. Deci, ne descurcăm foarte greu! — Eu aș vrea să spun ceva, interveni în discuție îngrijitorul Ion Tînțaș. Eu nu sînt din satul ăsta, dar am venit aici, cu nevasta și cu cei trei prunci, să lucrăm permanent la animale. Fiecare dintre noi avem în primire cîte un lot de vaci. Alții care stau în sat, adică, cum să zic, în cooperativa lor, ocolesc zootehnia, lăsând îngrijirea animalelor în voia soartei. Eu nu știu, ce oameni sînt unii?. Veniți și vedeți cum arată grajdurile, animalele... Urmînd sfatul bătrînului Ion Tînțaș, împreună cu tehnicianul G. Copcea, membru al consiliului de conducere al C.A.P., intrăm în grajduri. Ușile adăposturilor se găseau blocate de siloz și grămezi de fin (mai degrabă niște rogoz), aruncate brambura. O parte a animalelor se prezintă binișor. Altele... Le privim și încercăm un sentiment de indignare față de nepăsarea, de iresponsabilitatea celor cărora li s-a încredințat soarta îngrijirii animalelor. Vedem cum arată exterioarele și interioarele grajdurilor, pereții sunt sparți. De ani de zile nu s-a făcut aici nici cea mai elementară reparație și curățenie. In încăperea destinată pompei de alimentare cu apă, instalația este stricată, ea prezentînd un iminent pericol de incendiu și de accidente pentru om. Nu știm dacă au trecut pe la grajduri cei din conducerea comunei sau specialiști de la Inspectoratul județean sanitarveterinar, deoarece starea igienică a acestor adăposturi, unde se lucrează și cu lapte, se prezintă de-a dreptul îngrijorătoare. Dacă eventual pînă acum n-au reușit să-și programeze o astfel de deplasare la ferma zootehnică din Săsar, îi invităm noi s-o facă ci mai urgent posibil. Și bineînțeles, să ia măsurile ce se impun. Părăsind acest păgubitor peisaj, încercăm să cunoaștem opiniile unor factori de răspundere din conducerea unității. Pe Alexandru Plop, președintele C.A.P., recent ales în această funcție, nu l-am putut întîlni. Fusese chemat la primăria din Recea, la o ședință, împreună cu Ioan Gherasim, secretarul organizației de partid pe C.A.P. Ședința, după cîte am aflat, n-a durat prea mult, dar odată plecați din unitate, oamenii s-au oprit, probabil, prin alte locuri. Totuși, iată-ne față-n față cu Vasile Aurel P. PĂDUREANU (Continuare In pag. a 2-a) V Gheorghe Miclăuș, lucrează de 11 ani la Uzina centrală de prepare a minereurilor Baia Mare. Dobîndind in acești ani o vastă experiență profesională, el se numără printre cei mai destoinici muncitori de aici. Cum spun tovarășii săi de muncă, pe Miclăuș îl caracterizează hărnicia și modestia Tot de la colegii săi am aflat că acest tînăr a absolvit liceul seral și că, în prezent, este student în anul I la Facultatea de metalurgie a Institutului de subingineri din Baia Mare, cursurile serale. Foto: Ion DEAC