Pentru Socialism, aprilie 1974 (Anul 24, nr. 6272-6296)

1974-04-20 / nr. 6288

-V CONSTRUCTORII -evidențiați in întrecerea socialistă pe ramură -LUCREAZĂ ÎN DEVANS Ieri, după amiază la sediul întreprinderii județene de con­­strucții-montaj, a avut loc festi­vitatea Lumînării acestui colec­tiv a Diplomei de întreprindere evidențiată în întrecerea socia­listă pe ramură acordată de Co­mitetul pentru Problemele con­siliilor populare și Uniunea sin­dicatelor oamenilor muncii din unitățile de construcții-montaj pentru rezultatele deosebite ob­ținute anul trecut, la festivita­te au luat parte reprezentanții tuturor șantierelor, șefi de bri­găzi, maiștri, specialiști, proiec­tanți, numeroși invitați. Au par­ticipat, de asemenea, tovarășii Victor Pordea, secretar al Co­mitetului județean­­ de partid, Nicolae Iancu, activist al Uniu­nii sindicatelor de ramură, ing. Gheorghe Florică, director de compartiment în C.P.C.P., alți invitați. Cu acest prilej, tovarășul ing. Gheorghe Ardeleanu, directorul întreprinderii, a prezentat un succint bilanț al activității, ca și preocupările actuale și de perspectivă ale constructorilor în scopul dezvoltării succeselor, îndeplinirii înainte de termen a planului cincinal. Numeroși con­structori, muncitori, ingineri și tehnicieni au confirmat în cu­­vîntul lor, hotărîrea de a mun­ci fără preget pentru materiali­zarea în condiții superioare a fondurilor de investiții încre­dințate, terminarea noilor obiec­tive înainte de termen și în condiții de execuție superioare. — Bacă nu greșim, întreprinde­rea județeană de construcții-mon­taj obține pentru a treia oară Diploma de evidențiată pe ra­mură? — Așa este și vreau să re­marc că acest lucru, ne onorează în mod deosebit pentru faptul că în această întrecere constructorii maramureșeni și-au confruntat forțele cu colective redutabile cum sunt cele ale întreprinderilor similare din Timișoara, Brașov, Bacău. — Ce a stat la baza acordării acestei distincții? — Faptul că am predat înainte de termen 85 la sută din obiec­tivele cuprinse în planul anului trecut, că am executat suplimen­tar un volum de construcții-mon­taj de 24 milioane lei și că am reu­șit, prin eforturi comune să diminuăm cheltuielile la prețul de cost cu cca 5 milioane de lei. Succesul a fost asigurat de efor­tul întregului colectiv de a face un pas înainte pe linia industria­lizării, de a-și însuși noi tehno­logii, de a ridica gradul de me­canizare etc. Anul trecut am in­trodus, pe lângă panourile mari, noile tehnologii de construcție a structurilor de rezistență la lo­cuințe, școli și creșe, din dia­fragme turnate în cofraje meta­lice plane universale și a panou­rilor pășitoare la fundații, ca și prefabricarea tuturor planșeelor. De asemenea, s-au construit trei ateliere utilate superior, în ca­re s-a putut trece la prefabrica­rea tuturor tipurilor de instala­ții. O serie de activități au fost apoi centralizate (confecționarea armăturilor metalice, montajul geamurilor etc.), lucru care ne-a ajutat să sporim, față de 30 la sută în anul precedent, la 50 la sută volumul lucrărilor executa­te industrializat, din totalul de plan. Am făcut apoi un pas îna­inte în dotarea cu macarale de mare capacitate și înălțimi de ri­dicare superioare. In plus am in­trodus la manevrarea materiale­lor puse în operă paletizarea și containerizarea, iar pentru diver­sificarea produselor prefabricate mărunte, am introdus o instalație de mare productivitate pentru turnat tuburi din beton. . A fost apoi efortul de autode­­pășire al oamenilor din șantiere. Voi menționa că brigăzile de mentori prefabricate conduse de Ludovic Schard și Vicențiu Csa­pó, au permanentizat montajul a 2,5 apartamente pe zi, iar echi­pele de ziduri conduse de Aurel Cioci, Andrei Berner, Iosif Wiland și cele de zugravi, au executat finisajele în general cu 40—45 zile mai rapid decit prevăd dura­tele normate. De asemenea,­­in­stalațiile se fac in timp mult m­ai scurt, ceea ce ne-a ajutat să re­ducem termenele de execuție la toate obiectivele industriale și social-culturale. Interviu consemnat de: T. TOHATAN (Continuare în pag. a 2-a) Interlocutorul nostru este ing. GHEORGHE ARDELEANU, directorul I.J.C.M. In interiorul ziarului: 9 CULTURA, LITERATURĂ, ARTĂ. Note de lector; Tovarăș; Proza poetică; Etică și limbaj: Nicolae Iorga drumețind prin Maramureș; accente.­­ SPORT. Petre Kasa — campion al României la flo­retă juniori mari; Fotbal, divizia B — Derbiul seriei; Competițiile sportive de duminică. Printre harnicii muncitori cu înalte cunoștințe profesionale se numără și cei trei trasatori: Ioan Roman, Carol Sebestyen și Vasile Fernezan de la I.M.MU.M. Baia Mare. Aceș­tia sunt evidențiați in întrece­rea socialistă și execută nu­mai lucrări de calitate. r i I I Anul XXIV nr. 6288­20 Sîmbătă aprilie 1974 4 pagini — 30 bani Publicăm [ în pagina a 4-a DECLARAȚIILE CONSFĂTUIRII COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV AL STATELOR PARTICIPANTE LA TRATATUL I DE LA VARȘOVIA j­I 9 Pentru o pace trainică­­ și dreaptă în Orientul­­ Apropiat ® Pentru o pace trainică a în Vietnam, pentru asi­­­­gurarea intereselor juste­­ ale poporului vietnamez J I 9 Să se pună capăt arbi­­t­e­trariului și persecutării­­ democraților din Chile I PRIMIRI LA NICOLAE PREȘEDINTELE CEAUȘESCU Delegația parlamentară argentiniană Președintele Republicii Socia­liste România tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, vineri dimi­neața, pa membrii delegației par­lamentare din Argentina, condu­să de deputatul Osella Munoz Enrique, care participă la lucră­rile sesiunii de primăvară a U­­niunii Interparlamentare ce se desfășoară la București. La primire au luat parte tova­rășii Miron Constantinescu,­ pre­ședintele Marii Adunări Naționa­le,­ și Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. A fost de față Juan Carlos Bel­­tramino, ambasadorul Republicii Argentina la București. Oaspetele a transmis tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu un căldu­ros mesaj de solidaritate și prie­tenie din partea președintelui Re­publicii Argentina, general Juan Domingo Peron, împreună cu u­­rări de noi și însemnate succese. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru mesaj și a ru­gat pe oaspete ca, la înapoierea în patrie, să transmită președin­telui Juan Domingo Peron cele mai bune urări de sănătate și succes în activitatea sa. Evocînd­ recenta vizită pe care președintele Nicolae Ceaușescu a făcut-o în țara sa, conducătorul delegației parlamentare­­ argenti­­niene a subliniat că acest eveni­ment, cât și convorbirile dintre președinții României și Argenti­nei au exercitat o puternică in­fluență asupra dezvoltării relații­lor de prietenie dintre popoarele argentinian și român, a colaboră­rii multilaterale dintre cele două state. Președintele Nicolae Ceaușescu a arătat că păstrează o vie amin­tire întîlnirilor avute cu președin­tele Peron, cu personalități ale vieții politice, precum și cu mun­citorii, țăranii și intelectualii ar­­gentieni. In timpul convorbirii a fost ex­primată dorința comună de a se acționa ferm pentru înfăptuirea înțelegerilor convenite, a Trata­tului și acordurilor încheiate re­cent, subliniindu-se că aceste do­cumente așează pe o bază traini­că tradiționalele relații dintre ce­le două țări și, totodată, consti­tuie o contribuție de seamă la dezvoltarea cooperării internațio­nale, a înțelegerii și păcii în lu­me, întrevederea s-a desfășurat în­­tr-o atmosferă caldă, prietenească. Hans Jurgen Wischnewsky, președintele grupului interparlamentar din R. F. Germania Președintele Republicii Socia­liste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, vineri la a­­miază, pe Hans Jurgen Wisch­newsky, președintele grupului interparlamentar din R.F. Germa­­nia, membru al Direcțiunii Par­tidului Social Democrat din R. F. Germania. Conducătorul delegației parla­mentare din R.F. Germania a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un călduros salut din partea cancelarului federal Willy Brandt, împreună cu urări de să­nătate, fericire personală și suc­cese în activitatea sa. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspete să transmită cancelarului Willy Brandt un­­ salut cordial și cele mai bune urări de sănătate și noi succese. In timpul întrevederii, care s-a desfășurat într-o ambianță cordi­ală, prietenească, a fost expri­mată,­ de ambele părți, satisfac­ția pentru evoluția pozitivă relațiilor dintre Republica Socia­­­listă România și Republica Fede­rală Germania, precum și dorin­ța ca aceste relații să cunoască și pe viitor o dezvoltare ascen­dentă, pe multiple planuri, în a­vantajul reciproc al celor două țări și popoare. A fost relevată importanța pe care o au lărgirea schimburilor comerciale, a coope­rării economice și tehnico-știin­­țifice dintre România și R.F. Germania, așezarea acestor rapor­turi pe o bază echitabilă, reci­proc avantajoasă, pentru îmbună­tățirea climatului politic în Eu­ropa și crearea unor condiții fa­vorabile realizării securității pe continentul nostru. In pagina a 4-a ■ a­re primiri la președintele Nicolae Ceaușescu GRĂDINARII VOLUNTARI Am­­ văzut in acțiune, în munici­piul Baia Mare, sute de grădinari voluntari. Nu-i obligă nimeni să cultive adevărate grădini de flori in preajma blocurilor. Ei îmbogă­țesc­ peisajul noilor cartiere plan­­tînd­ mii de arbori și arbuști, de trandafiri și­ orhidee de garoafe și crini. Fiecare cultivă florile preferate. Și e foarte bine. Am stat de vorbă cu cîțiva dintre acești oameni îndrăgostiți de flori, iubitori de frumos, pricepuți gră­dinari. .. .Blocul 5 din strada G. Enescu Doi oameni, Teodor Mureșan și Vasile Balaj, plantau gard viu și niște brazi de , un verde primăvă­­ratic. Aflu că locatarii blocului au și alte preocupări grădinărești. Idee excelentă. Păcat numai că aici au rămas pietrele în grămezi. ... Pe strada Narciselor, blocul nr. 1, l-am întîlnit pe Dumitru Derșidan. De profesie învățător. Acum e pensionar. Și-a asumat singur răspunderea de grădinar. Lucra de zor. Și-ți făcea plăcere să vezi cită pasiune și pricepere pune in tot ce face. Victor Mihal­­ca, tot pensionar, locuiește în blocul nr. 4, strada Narciselor. Muncea împreună cu Iosif Roman la plantatul unor brazi, plopi, mesteceni aduși personal din pă­dure. Și m-am gîndit că ar fi mi­nunat dacă strada și-ar merita nu­mele ,adică dacă pe toate straturi­le s-ar cultiva gingașele narcise, atît de îndrăgite. Și strada Ghio­ceilor și-ar putea onora numele. Dar, la ora actuală, în vecinătatea blocurilor înconjurate de verdeață și flori se află și blocuri fără nici o amenajare. Acolo vezi doar pietre și hîrtii. De parcă te-ai afla în pustiu. Și totuși pe aici calcă zilnic sute de oameni, se joacă mulți copii, freamătă viața. Ce lipsește ? E clar: lipsește o mină ageră de grădinar. ... Strada Victoriei. Blocul 79. Găsim ronduri admirabil aranjate. E pasiunea unei femei iscusite. O cheamă Victoria Filip. Tot la a­­menajarea rondurilor muncea și Paul Tom­a. Tovarășa Filip cultivă aici și unele plante rare: crini roșii, are 80 butași de trandafiri, garoafe turcești și alte soiuri de flori. Numai că s-a găsit cineva, în persoana Anei Deac, care a distrus o parte din gazonul lucrat, cu migală și a plantat la intrarea în bloc un strat de ceapă! Și voci­ferează într-una să nu se atingă nimeni de „proprietatea" ei! Evi­dent, stimulăm ideile generoase, felicităm pe toți cei care înfrumu­sețează orașul, dar nu putem ac­cepta stilul acaparatorilor de teren în interes strict personal, interes ce nu se potrivește cu dorința pu­blică de frumos. ... Lucrau de zor numeroși lo­catari din bulevardul București, lângă ultimul bloc turn, în fața magazinului „Fructus”, ca și în alte zone. Orașul se împodobește cu veștminte de primăvară. Aceas­ta se datorează în mare măsură grădinarilor voluntari, minunat dacă în fiecare zi ar fi bloc am avea măcar 5—6 asemenea grădi­nari, ingenioși, care știu să plan­teze arbori, să cultive flori, să ocrotească natura. Atunci orașul ar avea întotdeauna o haină alea­să, curată, îngrijită. Să stimulăm, așadar, pasiunea grădinăritului. Cineva a propus ca primăria mu­­nicipală să organizeze un club al grădinarilor voluntari unde să se facă schimb de experință. Nu-i de lepădat această idee. Ion NAN Cînd se va înlătura dezordinea din sectorul zootehnic ? Cooperativa agricolă de pro­ducție Săsar. O unitate situată la cîțiva pași de Baia căreia i se oferă cele Mare, mai prielnice condiții pentru valo­rificare, în condiții de eficien­ță economică ridicate, a pro­duselor pe care le realizează. Dar cum se folosește ea de a­­ceste avantaje? Pentru a găsi un răspuns la întrebare ne-am oprit deunăzi la sectorul zootehnic. Un sec­tor bine dezvoltat, care dispu­ne, conform evidenței prezen­tate de tehnicianul Grigore Copcea, de 432 bovine, din ca­re 198 sunt vaci de lapte. — Cu producția nu stăm prea bine, începu­t. Copcea discuția. Nici anul trecut și nici în primul trimestru al a­­nului curent, producția de lap­te prevăzută nu a fost reali­zată. (Ferma a rămas datoare cu 2.200 litri lapte). Și nu pentru că animalele n-ar co­respunde și nici pentru că ar lipsi furajele. Furaje avem des­tule, dar sunt foarte slabe. Un alt necaz este că nici acum nu s-a reușit permanentizarea oamenilor în zootehnie. Nici măcar pentru echipa de pre­parare și aprovizionare cu fu­raje a animalelor nu oameni necesari. In zilele există de 14, 15 și 16 aprilie, perioadă în care brigadierul zootehnic, Andrei Vălenaș, era plecat la Arad, pe la ceva rudenii, de îngrijirea și furajarea anima­lelor s-a ocupat președintele cooperativei, împreună cu cîți­va oameni. Dacă nu veneau ei la grajduri, animalele rămî­­neau fără hrană. Deci, ne des­curcăm foarte greu! — Eu aș vrea să spun ceva, interveni în discuție îngrijito­rul Ion Tînțaș. Eu nu sînt din satul ăsta, dar am venit aici, cu nevasta și cu cei trei prunci, să lucrăm permanent la animale. Fiecare dintre noi a­­vem în primire cîte un lot de vaci. Alții care stau în sat, a­­dică, cum să zic, în cooperati­va lor, ocolesc zootehnia, lă­sând îngrijirea animalelor în voia soartei. Eu nu știu, ce oa­meni sînt unii?. Veniți și ve­deți cum arată grajdurile, ani­malele...­ Urmînd sfatul bătrînului Ion Tînțaș, împreună cu tehnicia­nul G. Copcea, membru al consiliului de conducere al C.A.P., intrăm în grajduri. U­­șile adăposturilor se găseau blocate de siloz și grămezi de fin (mai degrabă niște rogoz), aruncate brambura. O parte a animalelor se prezintă bini­șor. Altele... Le privim și în­cercăm un sentiment de indig­nare față de nepăsarea, de iresponsabilitatea celor cărora li s-a­ încredințat soarta în­grijirii animalelor. Vedem cum arată exterioarele și interioa­rele grajdurilor, pereții sunt sparți. De ani de zile nu s-a făcut aici nici cea mai ele­mentară reparație și curățenie. In încăperea destinată pompei de alimentare cu apă, instala­ția este stricată, ea prezentînd un iminent pericol de incendiu și de accidente pentru om. Nu știm dacă au trecut pe la grajduri cei din conducerea comunei sau specialiști de la Inspectoratul județean sanitar­­veterinar, deoarece starea igie­nică a acestor adăposturi, unde se lucrează și cu lapte, se pre­zintă de-a dreptul îngrijorătoa­re. Dacă eventual pînă acum n-au reușit să-și programeze o astfel de deplasare la ferma zootehnică din Săsar, îi invi­tăm noi s-o facă ci­ mai ur­gent posibil. Și bineînțeles, să ia măsurile ce se impun. Părăsind acest păgubitor pei­saj, încercăm să cunoaștem opiniile unor factori de răs­pundere din conducerea unită­ții. Pe Alexandru Plop, preșe­dintele C.A.P., recent ales în această funcție, nu l-am putut întîlni. Fusese chemat la pri­măria din Recea, la o ședin­ță, împreună cu Ioan Gherasim, secretarul organizației de par­tid pe C.A.P. Ședința, după cîte am aflat, n-a durat prea mult, dar odată plecați din uni­tate, oamenii s-au oprit, pro­babil, prin alte locuri. Totuși, iată-ne față-n față cu Vasile Aurel P. PĂDUREANU (Continuare In pag. a 2-a) V Gheorghe Miclăuș, lu­crează de 11 ani la U­­zina centrală de prepa­­re a minereurilor Baia Mare. Dobîndind in a­­cești ani o vastă expe­riență profesională, el se numără printre cei mai destoinici muncitori de aici. Cum spun tova­rășii săi de muncă, pe Miclăuș îl caracterizea­ză hărnicia și modestia Tot de la colegii săi am aflat că acest tînăr a absolvit liceul seral și că, în prezent, este stu­dent în anul I la Fa­cultatea de­­ metalurgie a Institutului de subingi­­neri din Baia Mare, cursurile serale. Foto: Ion DEAC

Next