Pentru Socialism, aprilie 1974 (Anul 24, nr. 6272-6296)

1974-04-27 / nr. 6294

wJhtts SUCCESE DE PRESTIGIU ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Economii de metal 9 Constructorii de mașini de la U.U.M.R. Baia Mare au îndeplinit cu 7 zile înainte de ter­men sarcinile de plan pe 4 luni ale anului curent. Ca rezultat al dezvoltării activității de concepție, pe baze moderne, no­menclatorul de produse s-a întregit cu capete detașabile pentru sfrede­­lele de mină, instalații de agitare a reactivilor, coloane telescopice ra­batabile, transportoare acționate pneumatic, pie­­­se de schimb din oțel înalt aliat, alte produse deosebit de apreciate pentru proprietățile lor tehnice și funcționale. A patra lună a anului curent se încheie, pen­tru acest harnic colec­tiv, cu un avans de 6 luni față de sarcinile cincinalului la zi. Eco­nomiile realizate numai ca rezultat al reducerii consumului de metal în intervalul de timp care a trecut de la începutul anului permit realizarea unei producții în valoa­re de 560.000 lei. Pentru rezultatele ob­ținute în întrecerea socialistă ce se des­fășoară cu elan la U.U.M.R. Baia Mare, strungarul Ștefan Ha­­vrila este distins cu insigna de fruntaș in producție. Uzina centrală de prepara­re a minereurilor. Un nume cunoscut, un nume stimat, un exemplu demn de ur­mat: Augustin Ilea. 90 LA SUTĂ DIN ANGAJAMENT­ REALIZAT • La Flotația centrală Baia Mare, graficele de producție consemnează importante rea­lizări în cinstea sărbătorii de la 1 Mai. Angajamentul anual privind creșterea pro­ducției și realizarea de economii suplimen­tare pe seama reducerii cheltuielilor de producție este realizat de acum în propor­­ție de peste 90 la sută. Colectivul flotației a trecut la identifi­carea și valorificarea unor deșeuri meta­lurgice găsite in municipiul Baia Mare, la modernizarea și perfecționarea procese­lor tehnologice a liniilor de măcinare și sfărîmare a minereurilor. Contribuții deosebite, în toate aceste ac­țiuni, au echipele conduse de Ioan Albu, Vasile Elec, Mihai Croitoru, Dumitru Hor­­j­a care bucurîndu-se din plin de sprijinul mecanicilor și electricienilor sînt fruntașe in activitatea de îndeplinire a sarcinilor pe anul curent. AVANS - 20 DE ZILE # Secția de ex­ploatare auto Le­­ordina a U.M.T C.F. Baia Mare, căreia îi revine sarcina de a transportul executa masei lemnoase ce se exploatează din bazinul forestier al Vișeului, a depă­șit volumul de prestații prevăzut pe patru luni ale anului cu 7,3 la sută. Succesul are la bază acțiunile întreprinse în sco­pul îmbunătățirii coeficientului de utilizare a parcu­lui, care, față de perioada corespun­zătoare a anului trecut, a permis să se realizeze un volum de presta­ Analize la fața locului folosind activul de partid țil cu 26,3­­ la sută mai mare. Creșterea res­ponsabilității față de calitatea pres­tațiilor în relațiile cu beneficiarii au generat încă un rezultat de presti­giu: cîștigarea 20 zile avans­în­­ îndeplinirea sarci­nilor de plan pe 4 luni ale anului curent. Comuniștii, întregul colectiv de la U.F.E.T. Vișeu de Sus s-au angajat ca — în cin­stea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și Congresului al XI-lea al partidului — să realizeze planul pe primii patru ani ai cincinalului pînă la 23 August a.c. Deja avem un avans de circa 100 de zile fa­ță de sarcinile cinci­nalului la zi. Pe pri­mul trimestru — in cinstea Zilei de 1 Mai —, colectivul nostru de forestieri a livrat peste plan o producție marfă în valoare de 7 milioane lei. In aceeași perioa­dă, productivitatea muncii a sporit cu 5,7 la sută. La buș­oi­i teni de fag, planul pe luna aprilie fost îndeplinit cu a­ a­proape o lună în a­vans. La baza acestor succese se află o sus­ținută muncă politică, desfășurată de orga­nele și organizațiile de partid. In adună­rile de partid, în convorbirile agitato­rilor, in discuțiile specialiștilor cu mun­citorii s-a accentuat necesitatea realizării exemplare a planului, a angajamentelor în condițiile valorificării superioare a masei lemnoase. Ce-i drept, am a­­vut de învins unele greutăți — determi­nate de iarna grea din Munții Maramu­­eșului —, ca și une­­e păreri greșite, pă­gubitoare, manifesta­te la unii maiștri, „dornici" să lichide­ze cit mai repede par­chetele, alergînd du­pă lucrări ușoare. Biroul comitetului de partid a pus „în mișcare“ comisiile pe probleme, activul de partid, cu ajutorul cărora am analizat la fața locului, în mod diferențiat, situația e­­xistentă. M-aș referi la un exemplu. In iarnă, in unele par­chete zăpada trecea de 1,5 m. Nu se pu­tea lucra. Am rămas în urmă cu planul la cherestea de rășinoa­­se. Din lipsă de ma­terie primă, adusă de la munte. Am dezbă­tut chestiunea în ple­nara activului de partid. Comisia eco­nomică s-a deplasat în cîteva parchete. Alexa FRASIN, secretarul comitetului de partid de la U.F.E.T. Vișeu de Sus (Continuare în pag. a 4-a) Instructori activi și formații artistice de largă audiență 75 de instructori ai formații­lor artistice ale așezămintelor culturale de la sate au fost pre­zenți, in perioada vacantei șco­lare de primăvară, la Baia Ma­re pentru a urma cursurile ex­terne ale Școlii populare de artă. Participanții, majoritatea cadre didactice, din diverse lo­calități ale județului, grupați pe secții de studiu (dirijat coral, regie teatru și brigăzi, dans popular) au străbătut un com­plex program de pregătire și perfecționare privind mișcarea artistică amatoare și activitatea Cu­ltural-educativă de masă. Formula atât de actuală a „educării educatorilor" își are aici echivalentul în cea a „in­struirii instructorilor", cu sco­pul de a impulsiona viața ar­tistică a satelor și a-i imprima un salt calitativ care să-i am­plifice audiența și eficacitatea educativă, în lumina programu­lui ideologic al partidului, de dezvoltare a conștiinței so­cialiste, elaborat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiem­brie 1971. Noile cerințe și exigențe care decurg din programul fional al partidului ridică educa­pro­bleme inedite și pentru cei che­mați să asigure cadrul corespun­zător, teoretic și aplicativ, de pregătire și perfecționare a instructorilor formațiilor artis­tice amatoare. Pornind de la a­­ceasta, am întrebat pe tovară­șul Aurel Matei, director ad­junct al Școlii populare de artă din Baia Mare: Ce elemente noi au intervenit, față de cele INSTITUȚIILE DE CULTURĂ­­FOCARE ALE EDUCAȚIEI SOCIALISTE consacrate, în programul cursurilor externe? — In structura cursurilor — ne spune interlocutorul — am introdus încă două secții, una pentru problemele valorificării Melonului și alta pentru arta păpușărească. Prima se adre­sează profesorilor de muzică preocupați, de valorificarea fol­clorului prin intermediul­ spec­tacolului de amatori, iar a doua are ca scop stimularea teatrului de păpuși în mediul rural. Privitor la munca direc­tă cu formațiile, pe lîngă cu­noștințe de ordin metodologic, s-au făcut deplasări la Mogo­­șești și Satulung, exemplifi­­clnd pe viu, prin aplicații prac­tice, modalitățile în care că­minele culturale își asigură co­lective artistice active și du­rabile. Menționînd aceste preocu­pări de înnoire a programului de lucru cu instructorii forma­țiilor artistice de la sate, n-am scăpat din atenție problema centrală a acestor cursuri, anu­me eficacitatea lor. Am solicitat opinii cîtorva dintre participanți. lo : Ioana Pop, Petrova: „Ce­predate aici în legătură cu punerea unui dans in scenă, în special pe linia păs­trării și promovării jocului popular local, îmi sunt de un real folos. Intenționez să-mi amplific, formația de dansuri și suita pe care o interpretează, iar alături de celelalte formații ale căminului cultural (grup vocal, teatru, brigadă, taraf, so­liști) să sprijin închegarea u­­nui ansamblu artistic sătesc". A. C. IOAN (Continuare în pag. a 3-a). Anul XXIV nr. 6294 Sîmbătă 27 aprilie 1974 4 pagini — 30 bani oooooo^oooooooooooooo în pag, a 3-a cultură, literatură, artă ooooo©ooooo<x>o<x>o<><><><><> SEIM mill îlfCIlll ii ne. ii r.u In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român. In cadrul­ ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. A­­probînd un unanimitate și dînd o înaltă apre­ciere activității constructive desfășurate de de­legația română la Consfătuirea poziției exprimate de tovarășul Nicolae Ceaușescu — in deplină conformitate cu linia politică generală a parti­dului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat in acest sens o ho­­tărîre specială, care se dă publicității. In cadrul aceleiași ședințe, Comitetul Execu­tiv a analizat raportul Curții Superioare de Con­trol Financiar cu privire la activitatea de con­trol financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsu­rile întreprinse pînă în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consec­vență transpunerea întocmai in viață a orien­tărilor și sarcinilor stabilite de conducerea parti­dului și statului, de secretarul general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, in ce pri­vește respectarea disciplinei financiare în uti­lizarea mijloacelor materiale și bănești, crește­rea eficienței folosirii acestora, introducerea u­­nui climat de ordine și disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de prevenire și elimina­re a oricăror forme de risipă, sporirea simțului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale și bănești. De asemenea, Comitetul Executiv atrage aten­ția ministerelor, comitetelor județene de partid și consiliilor populare județene, tuturor institu­țiilor și întreprinderilor, să aplice cu consec­vență și fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R și Consiliului Suprem al Dezvol­tării Economice și Sociale cu privire la măsuri­le de economisire a combustibilului și ener­giei, să se acționeze pentru folosirea rațională și valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Con­siliului de Miniștri privind reașezarea prețurilor de producție și de livrare la produsele din ra­murile silviculturii, exploatării și industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activității curente. 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, președintele Repu­blicii Socialiste România, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, conducă­torul delegației de partid și gu­vernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participan­te la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17 și 18 a­­prilie a.c. în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate și dă o înaltă apre­ciere activității rodnice ,și con­structive desfășurate de delega­ția română, poziției exprimate la Consfătuire de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină confor­mitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale par­tidului. A­precierile și consideren­tele expuse, întreaga activitate a delegației la Consfătuire repre­zintă o nouă contribuție de sea­mă a Partidului Comunist Român, a tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, la cauza prieteniei, a­­lianței și colaborării cu țările so­cialiste participante, la dezvolta­rea conlucrării și solidarității tu­turor țărilor socialiste, la înfăptu­irea securității europene și dez­voltarea colaborării și încrederii între toate națiunile continentu­lui, un aport însemnat la promo­varea noilor principii de relații internaționale. 2. Comitetul Executiv își expri­mă aprobarea față de documen­tele Consfătuirii. Consideră că în­­tîlnirea de la Varșovia a dezbătut probleme majore ale luptei pen­tru destindere, securitate și cola­borare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în în­treaga lume. 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea d­e zi a Consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacție cursul ge­neral al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Confe­rinței general-europene pentru securitate și cooperare, confir­­mîndu-se astfel justețea și carac­terul realist al chemării la în­făptuirea securității europene lansate de Consfătuirea de la București din 1966 a Comitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvența cu care a militat și militează România, alături de ce­lelalte țări socialiste, pentru pro­movarea cauzei securității și co­laborării pe continent. Aportul bogat și multilateral al țării noastre s-a materializat prin nu­meroasele inițiative, demersuri și acțiuni pentru propagarea și în­rădăcinarea principiilor securită­ții în practica vieții internaționa­le, prin normalizarea relațiilor, dezvoltarea și diversificarea co­laborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă și neobosită de contacte și întilniri ale președintelui Ro­mâniei,­­ tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu șefii a numeroase state și guverne europene, perso­nalități politice și reprezentanți ai diferitelor organizații sociale, prin înscrierea, obiectivelor secu­rității în Declarațiile solemne, Comunicatele comune și în cele­­l­alte documente încheiate cu a­­ceste prilejuri, prin rolul con­structiv desfășurat de reprezen­tanții României în toate fazele lucrărilor Conferinței, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul Conferinței general-euro­pene să se elaboreze documente clare — care să statornicească noile principii ale relațiilor pe continent bazate pe respectul in­dependenței și suveranității na­ționale, să excludă folosirea for­ței sau amenințării cu forța, să ofere tuturor popoarelor garanția deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune și se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voințe, intr-un climat de priete­nie și înțelegere — prevăzînd măsuri concrete de aplicare a a­­cestor principii și de creștere a încrederii și stabilității. Comite­tul Executiv al C.­C. al P.C.R. re­levă, de asemenea, importanța faptului că în documentele Con­sfătuirii a fost reafirmată necesi­tatea instituirii unui organism permanent al statelor participan­te la Conferință. Pronunțîndu-se în mod pentru accelerarea lucrărilor ferm și ținerea în acest an a fazei a treia a Conferinței, România consideră că ar fi util și necesar ca aceasta să aibă loc la nive­lul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă mare importanță concluziei expri­­­­mate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod unanim, în documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea militară. O mare însemnătate are în acest sens re­afirmarea pozițiilor exprimate în Declarația Consfătuirii de Praga a Comitetului Politic Con­sn sultativ, din ianuarie 1972,, care a relevat obligația state­lor europene de a contri­bui, pe toate căile, la înfăp­tuirea măsurilor de dezarmare și a subliniat cu claritate că exa­minarea și definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alian­țelor militar-politice existente in Europa. In această privință o mare în­semnătate are desfășurarea unor eforturi susținute pentru a se obține ca la Conferința de la Viena — care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la a­­bordarea problemei dezarmării în Europa — să se obțină rezultate cit mai bune pe calea reducerii (Continuare in pag. a 4-a­ A HOTARIREA Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia și activitatea desfășurată la Consfătuire de delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■«■ [UNK]nan ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]RS1 . Plantați pomi și viță de vie în curți, cultivați cu legume grădinile din jurul ca­selor! Este în folosul întregii țări să lu­crați fiecare petec de pămînt, să obțineți recolte mari pe întreaga suprafață... Con­tribuiii cu producția de pe loturi și din gospodăriile personale la formarea fondu­lui central de produse agricole­" (Din Chemarea Conferinței pe țară a ca­drelor de conducere din agricultură). Comuniștii din Satu­lung au stabilit în a­­ceastă primăvară un amplu plan de măsuri în vederea folosirii mai judicioase a tere­nului din jurul case­lor, a transformării fiecărei gospodării în­­tr-o adevărată grădi­nă răspunzînd chemă­rii Conferinței pe ța­ră a conducere cadrelor de din a­­gricultură. S-a trecut de îndată la treabă. S-au plantat circa 4.000 de pomi fructi­feri — meri și pruni —, s-au mai pus în­că 1.500 butuci de viță de vie, s-au pre­­gătit paturi germina­tive pentru răsaduri, s-au însămînțat car­tofi, ardei, roșii și castraveți. Am mers din casă în casă, am­­ discutat cu oamenii, am sta­bilit la fața locului cum să fie folosită fiecare palmă de te­ren ne spune Gheor­ghe Drimb, locțiito­rul secretarului comi­tetului de partid. Le-am demonstrat că piața poate să se afle în grădină la noi dacă chibzuim bine pămîn­tul, dacă îl muncim cu hărnicie și price­pere". — La noi nu rămî­­ne nici o bucată de pămînt nelucrat, con­tinuă ideea Gheor­­ghe Groșan, secreta­rul comitetului exe­cutiv al consiliului popular comunal. Am făcut o socoteală pre­cisă: avem în comu­nă 48 hectare grădini și 486 hectare loturi ajutătoare. Suficient, am spus noi, pentru ca fiecare gospodar să-și producă singur legumele și zarzava­turile de care are ne­voie. De aceea, am hotărît să renunțăm la alte culturi, plan­­tînd în schimb o su­prafață de 50 hectare cu cartofi. Credem că am făcut o treabă bună. O atenție deosebi­tă s-a acordat culti­vării terenurilor din jurul instituțiilor de interes public, pre­cum și a celor din curțile fermelor și cooperativei agricole. Numai pe această ba­ză au fost redate pro­ducției mai bine de 20 de hectare, la care trebuie adăugate alte cîteva, rezultate din desființarea unor drumuri devenite inu­tile și desecarea u­­nor băltoace de pe marginea șoselei. Toate cele 534 hecta­re teren din raza co­munei sunt la această dată arate și însămân­țate. — Avantajele sînt in primul rînd ale noastre, ale sătenilor, ne spune Barbu Vlă­­duț, unul din gospo­darii de frunte ai co­munei. De cînd mă știu, n-am cumpărat de la piață nici mă­car un ardei. Și, să fiu cinstit, mai cîștig și ceva pe deasupra. Numai anul trecut am luat vreo 10.000 de lei pe legumele și zarzavaturile vîndute.­­ Apoi, intervine și Ioan Merci, nici nu e nevoie ca sur­plusul să-l mai adu­cem la piață, în o­­raș. Avem în comună un chioșc unde putem valorifica foarte bine aceste produse. Gos­podar să fii. Mergem prin sat. Ne convingem că, in general, cele declara­te de interlocutorii noștri sunt adevărate. Spunem în general, pentru că ceva mai trebuie făcut și în Satulung. In unele curți am văzut gră­mezi de bălegar sau o de lemne întinse pe mare suprafață, grădini slab gospodă­rite, locuri pe care cresc fără rost tros­cotul și iarba grasă. Chiar în fața magazi­nului universal centrul comunei din se află două parcele nă­pădite de buruieni. " Măcar niște flori să fi sădit acolo... NICOLAE RADU . „Plata se află în grădină la noi" Cum gospodăriți terenul din jurul casei ? Azi la SATULUNG

Next