Pentru Socialism, aprilie 1974 (Anul 24, nr. 6272-6296)

1974-04-25 / nr. 6292

o PWTffU ~ STATTATTSM — Montați pentru a patra oa­ră, la Baia Mare, piese de tea­tru. V-aș întreba : ce Ioc acor­dați, acum, acestei lucrări în peisajul dramaturgiei noastre contemporane ? — Publicată în 1960 și jucată, la scurt timp după aceea, de teatrul la care lucrez, „Passaca­glia" lui Titus Popovici s-a im­pus de la prima lectură ca o lu­crare de valoare în dramatur­gia noastră, continuînd calitativ și tematic drumul parcurs de prozator, prin ro­manele și nuvele scrise pînă a­­tunci. Din opera lui Titus Popo­vici reiese că autorul este in­teresat de mo­mentele social­­revoluționare ale patriei de felul noastre, în ca­re oamenii au venit alături de comuniști, au luptat alături de ei ca să clădească, împreună, o lume nouă, schimbînd viața ță­rii și pe a lor personală. Aces­tea sînt cele mai frecvente, dar și mai fericite cîmpuri de in­vestigație ale autorului. „Passa­caglia", nu face, din acest punct de vedere, cu nimic excepție. Poate de aceea și astăzi, la 14 ani de la publicarea ei, piesa se menține vie și actuală. Ea evocă momente dramatice din zilele eliberării patriei noastre de sub jugul fascist. Acum, în anul cînd serbăm 30 de ani de la acest măreț eveniment, piesa aceasta este mai actuală ca ori­­cînd. — Teatrul lui Titus Popovici este unul, prin excelență, poli­tic. Refugiul membrilor familiei profesorului (eroii „Passacagli­­ei") într-o lume a „armoniilor celeste" ale lui Bach e văzut, în spectacolul montat de dv., ca o fugă din fața realităților răz­boiului sau implicațiile trebuie căutate pe un plan social mai larg ? — Desigur, am încercat să redăm cît mai exact sensul pie­sei lui Popovici. Personajele din casa profesorului de muzi­că au fost văzute în raportul pe care îl au față de viață, în ge­neral, față de societate. Acest raport constituie și drama pro­priilor lor destine. Andrei Bar­bu, pianist de geniu, este pro­totipul intelectualului-artist izo­lat, care crede „fierbinte" în turnul său de fildeș, în datoria de a căuta sublimul cu speran­ța că-l va găsi. Un sublim pen­tru sine, desigur. Cei cîțiva ini­țiați ce i-ar putea urmări aceste realizări la care visează tre­buiau să fie niște selectați. Din acest motiv, arta sa este, în mod tragic, închinată nimănui. Raportul artist-mase este în­țeles și pe plan mai larg : om­­societate. — Se demonstrează cu pute­re, cred, că apolitismul în artă, în viață în general e o iluzie cu urmări grave. — Intr-adevăr, atitudinea lui Andrei față de evenimentele zilelor lui, față de fascism, te­roare, război etc., este nu nu­mai o tentativă de a ocoli eve­nimente de așa proporții, ci și un refuz de a lua o atitudine. Izolarea lui este iluzorie, ca și întregul său sistem fi­lozofic. Armoniile celeste, de care pomeneau­, în care s-a re­fugiat nu-1 feresc de contactul brutal cu realitatea. Primul ase­menea contact va fi dur, deoa­rece se întâmplă în mod tragic cu exponenți a tot ceea ce avea fascismul mai odios, fie sub masca fals-intelectuală a loco­tenentul Knapp, fie sub cea animalic-traumatizată a Cavale­rului Crucii de Fier sau a le­gionarului. — Mihai, comunistul, umple cu lumină această piesă, atmos­fera ei. Cum l-ați văzut în spectacol, pe acest mesager al lumii noi ? — Mihai, eroul pozitiv din piesa lui Popovici, cel care dă glas crezului politic al autoru­lui, apare în momentul de ma­ximă tensiune, în care țara se eliberează, se descătușează, și cînd pianistul Barbu plătește cu mutilarea într-o filozofie sa fizică crezul a izolării egoismului. Patru ani de închi­și­soare, petrecuți în permanentă, luptă, au făcut din el un luptă­tor dîrz, optimist, cu dorința de a iubi, de a se întoarce sănătos de pe front, de a munci. Toate acestea sunt lucruri în care Mi­hai crede, fără ostentație, și pe care încearcă să le explice și celor din jurul lui. Prin el ni se dovedește că trebuie să fim în primul rînd al luptei pentru mai bine și pentru adevăr dacă vrem ca fericirea noastră ca in­divizi să nu fie stearpă. — Cum ați colaborat cu ac­torii Teatrului dramatic pentru montarea acestei piese ? — Cunoșteam calitatea bună a actorilor băimăreni și nu am ezitat nici o cli­­mmammammm pă să primesc in­vitația de a mon­ta „Passacaglia“ la Baia Mare. Teatrul băimă­­rean este, acum, posesorul unei garnituri actori­cești și mai de calitate ca înain­te, fie prin ma­turizarea valori­că a actori, fie vechilor prin infuzia de tine­ret. Distribuția „Passacagliei" se bucură de aportul unui ac­tor de vîrstă, în plină putere creatoare, care este Tănase Ca­­zimir, dar și de un cuplu de ti­neri actori — Julieta Szönyi și Eugen Ungureanu, tineri ca ge­nerație și ca manieră modernă de a înțelege și interpreta tea­trul. Actori de generație mij­locie, cum sunt Cornel Mi­­titelu, Ben­ Dumitrescu, Va­sile Grădinaru sau Aurel Mazilu, vin să completeze cu vigoarea talentului lor a­­ceastă, mi-aș permite să spun, armonioasă distribuție, în care îmi pun multă încredere și ale cărei rezultate, ale lor și al meu urmează a fi apreciate cum se cuvine de publicul spectator care va vedea „Passacaglia“_ în premieră la Baia Mare — sîm­­bătă seara. V. R. GHENCEANU PROMOVAREA TEATRULUI POLITIC Abonați la... pierdere de timp Știți cît timp îi este necesar unui cetățean pentru a-și procu­ra un abonament de la Autoga­ra Baia Mare? In general, puțin. Dar dacă nimerești într-o zi ca aceea a dimineții de 22 aprilie a.c., atunci iți trebuie pe puțin 2 ore. De ce? Pentru că la ghi­șeul de eliberare a abonamente­lor servea o singură salariată, dar mai ales pentru că, în loc să servească pe cei ce-și așteaptă rîndul cu... răbdare (de la ora 9 la 11 erau în permanență peste 30 de solicitanți), înseși salaria­ții Autogării favorizau prieteni și cunoscuți, procurîndu-le, pe ușa din spate, abonamentele. Deși cei prezenți au reacționat prompt la aceste gesturi, casiera de servi­ciu s-a făcut că nu aude și nu vede. Cum să audă și să vadă cînd însuși șeful de coloană își favorizează astfel amicii și cu­noscuții?! La sesizarea faptelor de mai sus în calitate de „abonat", tova­rășul Ionele, șef de coloană, refuzat, la început, să stea de o vorbă cu noi. Nu avea „timp" pentru că tocmai discuta cu un amic care aștepta să­ i fie adus abonamentul de la casierie. — Știți cît timp îi e necesar unui abonat să stea la rînd pen­tru un abonament? — l-am între­bat pe tovarășul Ionele. — Asta nu mă interesează! Ar trebui, totuși, să intereseze pe șeful de coloană, pe ceilalți salariați de la Autogara. Cum s-ar simți ei în postura de abo­nați, „serviți" așa cum s-a în­tâmplat cu noi în 22 aprilie? Ce părere are conducerea U.T.A. Baia Mare? V. SPINEANU JE-AM STRĂDUIT SĂ­ ÎMPLETIM INTERESENT COOPERATIVEI CU CELE ALE COMPARATORILOR” Cum a reușit Cooperativa de consum din Ocna Șugatag să ocupe a doua oară consecutiv locul 1 pe țară ? Așa după cum am mai amin­tit în ziarul nostru din 19 aprilie, în urma rezultatelor obținute în întrecerea socialistă între cooperativele de desfășurată consum comunale, în cursul anului 1973, Cooperativa din Ocna Șugatag, a cucerit pentru a doua oară con­secutiv locul I pe țară și titlul de „Unitate evidențiată pe ramu­ră". Cum au fost posibile aces­te succese? Pe această temă am avut o convorbire cu tovarășul Vasile Țepei, președintele coope­rativei în perioada la care ne referim și actual șef de grup de magazine în Ocna Șugatag. — Vă rugăm să enumerați pe scurt situația realizării indicato­rilor de plan ai unității. — In cursul anului 1973 coo­perativa noastră și-a realizat toți indicatorii de plan. Planul de desfacere, de pildă, a fost rea­lizat în proporție de 103 la sută, planul de achiziții în proporție de 132 la sută, iar la peste plan a fost înscrisă beneficii suma de 80.000 lei.­­ Realizarea și depășirea aului de desfacere presupune pla­o temeinică studiere a cererii consum a populației, precum de și o aprovizionare abundentă cu mărfuri. Cum au fost împletite a­­ceste două deziderate? — Nu este un secret. Noi, lu­crătorii unității, în frunte cu co­muniștii, am înțeles rolul pola­rizator pe care îl joacă coopera­tiva în această localitate, care face zilnic pași spre urbanizare, și în satele sale. De aceea, ne-am străduit să împletim inte­resele cooperativei cu cele ale cumpărătorilor. Astfel, la fiecare unitate am introdus un caiet de cerințe zilnice. Dacă cineva a solicitat o marfă și aceasta a lipsit, lucrătorii noștri au luat notă despre acest lucru și în cî­­teva zile marfa respectivă a fost adusă în magazin. Doresc să re­țineți că dacă acea marfă nu a fost găsită în depozitele din Si­­ghetu Marmației sau la Baia Mare, am procurat-o de la alți furnizori din țară. Pe scurt, în anul 1973 am completat fondul nostru de marfă cu produse în valoare de peste 2.500.000 lei. — In realizarea sarcinilor de plan un rol de seamă s-a avut de asemenea, organizarea unei expo­ziții de mobilă cu vînzare, pre­cum și desfacerea de mărfuri in­dustriale și alimentare la chioș­curile și tonetele de la tîrgul ce se organizează săptămînal aici în localitate. — Cum ați reușit să achizițio­nați cu 32 la sută mai multe pro­duse agroalimentare? — Satisfacerea cererii de con­sum —, și asta o știe fiecare lu­crător din cooperație ?— se răs­­frînge pozitiv și asupra sarcini­lor privind achizițiile, între a­­cestea două, există o strînsă co- FRUNTAȘII SE DESTĂINUIE relație. Mai concret, cînd îi aduci omului ce cere,, și în special materiale de construcție, mobilă, mașini de uz casnic etc., și el se oferă cu drag să-ți livreze carne, ouă, păsări, fructe etc. In activi­tatea de achiziții noi folosim me­toda încheierii de convenții. Pentru anul 1974, de pildă, avem încheiate convenții cu cooperato­rii noștri care acoperă deja pla­nul valoric (circa 1.800.000 lei). Cetățeanul Mihai Hotea Nițu, din Hoteni, bunăoară, a încheiat în acest an convenții prin care s-a angajat să livreze un porc de 120 kg, 2.000 de ouă, 5.000 kg fîn și 5.000 kg mere. Un­ alt gos­podar harnic și activist obștesc al cooperativei, Vasile Bălan, a încheiat convenții pentru a li­vra cooperativei un porc, 1.000 kg mere, 200 bucăți ouă, 20 kg ceapă și altele. Convenții simi­lare au mai încheiat Vasile Ho­țea (nr. 4), loan Hoțea (nr. 70), loan Marinca (nr. 71) și alții. — Suntem­ informați că pe lân­gă coperativa pe care o condu­ceți a fost organizată o gospodă­rie anexă. Ce ne puteți relata despre aceasta? — Intr-adevăr, așa stau lucru­rile. Baza acestei gospodării a fost pusă încă în anul 1972. A­­rtifici am cumpărat cîteva vaci. Acum avem 16 vaci, 400 de oi, două crescătorii de iepuri de ca­să, un heleșteu de pește. In zile­le acestea am organizat și o în­­grășătorie de porci. Toate aces­te subunități sunt gospodărite cu mult simț de răspundere și ne ajută să acoperim în bună parte necesarul de alimente pentru u­­nitățile noastre de alimentație publică, (restaurant, birt, cofetă­rie și bufetele sătești) și să rea­lizăm totodată însemnate veni­turi bănești. Numai în acest an, de pildă, vom livra la export 2.000 kg carne de iepure. — Cum simte conducerea coo­perativei sprijinul organelor lo­cale? — Toate acțiunile noastre au fost întreprinse sub îndrumarea directă a comitetului comunal de partid și cu sprijinul consiliului popular comunal. Organele loca­le ne-au sprijinit în încheierea de convenții, în amplasarea fer­melor zootehnice, în asigurarea pășunii pentru oi, în găsirea u­­nor spații adecvate pentru secții­le de prestări de servicii, al că­ror număr este în prezent de 13. — Cu ce se laudă Cooperativa din Ocna Șugatag în acest an? — De aici, din Ocna Șugatag, a pornit la începutul anului che­marea la întrecere socialistă că­tre toate cooperativele de con­sum comunale din țară. Noi vrem să nu ne dezmințim angajamente­le luate. Că așa stau lucrurile o dovedesc faptele: pe primele 3 luni ale anului sarcinile de plan ale cooperativei au fost realizate și depășite la toți indicatorii. Interviu consemnat de I. P. PETRIA Foto: I. DEAK Ansamblul artistic profesionist „Maramureșul" a pornit într-un turneu prin 20 de localități ale țării cu ultimul său spectacol de datini și obiceiuri. Așa-i data la români", prezentat recent în premieră la Baia Mare. Turneul cuprinde 20 de localități. cuprinde la loc de frunte nume binecunoscute ale cîntecului Afișul ma­ramureșean: Angela, Buciu, Nicu Moldovan, Nicolae Sabău, Titia­­na Mihali și alții. * Anunț de familie Se împlinește un an de la înce­tarea din viață a scumpului nos­tru soț, tată, socru și bunic VLASIN MIHAI. Ii vom păstra o vie amintire. Familia îndoliată (1643) Vînd casă imediat ocupabilă, Baia Mare, str. Bernard Shaw, 1 (lingă stadion). (1641) Primesc în familie fete. Infor­mații, Baia Mare, Bd. București, 15/23, orele 6—12; 17—22. (1644) Echipa României învingătoa­re în „Turul ciclist meditera­­neean". • Ziarul „Néosport" (18 aprilie a.c.), referindu-se la partida România-Ungaria, tineret (21 ani), apreciază că cel mai bun de pe teren a fost Crișan. • „Plonjînd" de la 2.400 m., sportivului american J. Wetzel nu i s-a deschis nor­mal parașuta principală. Vite­za de coborîre: pînă la 82 km/h. A scăpat, totuși, cu via­ță dar și cu fracturi ale glez­nelor și ruperea unei vertebre. • In curtea căminului cultural din Lăpușel a fost preconiza­tă amenajarea unui teren de baschet. Prin grija conducerii școlii generale au fost procu­rați etîlpii metalici, însă după aceea treburile au fost lăsate... baltă, probabil cu gîndul la presupuse întreceri nautice... • La Baia Mare a avut loc fa­za municipală (duminică va a­­vea loc etapa județeană) Crosului tineretului. Au parti­a­cipat peste 250 de elevi. Nici un reprezantant de la între­prinderi și instituții! Ce au de spus tovarășii de la sindicat și cei din comitetele U.T.C. de la întreprinderi și instituții? (Dorea I., corespondent). Clinii salvatori au salvat, re­­­cent, în Alpi, șase schiori aco­periți de o avalanșă. • In tim­pul partidei Minaur — Dinamo Brașov, cei de la tabela de marcaj s-au speriat de ploaie, părăsindu-și misiunea, astfel încît spectatorilor și jucători­lor le-a fost greu să urmăreas­că evoluția scorului. • Auzind la radio că echipa de fotbal Internazionale­ a marcat un gol, Roberto Paolini din Milano a sărit, de bucurie, de la eta­jul unu, fracturîndu-și picio­rul (Săptămîna).­­ Avramescu a devenit tatăl unui băiețel, pe nume Marius Nicolae. In ulti­ma vreme, soțiile sportivilor (asistate de dr. Aurel Toader) au dat viață la 5 băieți, încă doi, și dina­ur 1994 se contu­rează... • Au produs îngrijo­rare cazurile de drogare depis­tate la actualul campionat mon­dial de hochei. M Duminică, în sala Someșul din Satu Mare, se va disputa turneul de baraj pentru stabilirea campioanei județene de popice pe anul 1974. Participă formațiile: Vo­ința Baia Mare, Minerul Cav­­nic, Voința Sighetu Marmației, Rapid C.F.R. Sighetu Marma­ției. Vor oficia arbitrii sătmă­reni; • In semifinalele candi­daților la șah, Petrosian, fostul campion mondial, în criză de timp nu a observat matul de la mutarea a 36-a! • Antreno­rul federal Ion Popa a renun­țat la serviciile băimăreanului Mihoc pentru lotul care va reprezenta țara sa „Centura de aur",­­ Referindu-se la emi­siunile TV., Al. Mirodan scrie: „Aș vrea să-l văd pe Nunwei­­ller, exprimîndu-și punctul de vedere despre volumul de poezii „Cartea Prințului", de Florin Mugur și în continuare pe hamletianul autor de ver­suri obligat să analizeze derby­­ul Dinamo-Rapid (Cinema). • Alexandru Antal (Baia Mare, str. Victoriei 29/11) ne scrie că la meciul din 14 aprilie de pe stadionul 23 August, n-a pri­mit (la fel ca mulți alți spec­tatori) restul de 1 leu, repre­­zentând diferența între costul biletului și bancnota dată. Pentru evitarea unor astfel de situații propune A.S. Minerul, ori casierii să aibă asigurați bani mărunți pentru rest, ori în locul diferenței să se dea o fotografie a echipei de fotbal. • Actorul Jean-Paul Belmondo este prezent la toate meciurile lui Cassius Clay, indiferent un­de se dispută. „Aș merge chiar și în Honolulu", a declarat el. • Ronișoara Rona de Sus — Avîntul Rona de Jos 3—0. Au înscris: Gh. Fetco, V. Smuter, Gh. Touth (din 11 m). (M. A­­nuțeac, corespondent). • In ciuda tinereții și a talentului său, Ignătescu continuă să stea înțepenit pe banca de re­zerve. LECTOR A* Joi 25 apH Ho ”1974 @il pril­ul zilei dt 1 JKcLL, ICLib&t&CLMCL oaminilor mantii da prttatindini, a Ara­iam eőlten­ad­or dt maned etit mai edi­­dare­ aut lak­eitdri pantra dte­ iakitalt razultata obtinuti in indeplinirta plana­­ lai A a. anqxLfonitn­­td&r dt íntraeira aiamatt in einitta etiti dt-a %06%-a (inwtridri a, őliktrd­­rii pattiti ß (Qőngrt­­lalat.i al QQl-Lta al urări dt no-i\ ß importanta laeetit in lupta pantra rtalizarta eineinalaLai in patra ani ß (amdtaia, pantra ó- eantrikuția to-t mai aetiad La propdßrta leampti noaitra pairii—dßönidnia. i&eialiitd. Adultă [UNK] idjtaiata, strielit p­ipa­r la maned, dragi te­ixardß ! COMITETELE OAMENILOR MUNCII, COMITETELE DE PARTID ȘI COMITETELE SINDICATELOR DIN: Combinatul pentru prelucrarea lemnului Sighetu Marmației A ..................... întreprinderea mecanică de mașini și utilaj minier Baia Mare Centrul teritorial de calcul electronic Baia Mare întreprinderea poligrafică Maramureș Filatura de bumbac Baia Mare Trustul I.A.S. Maramureș Direcția județeană de poștă și telecomunicații Maramureș întreprinderea de prelucrare a tulpinilor de in Uiment Fabrica de conserve „AGROFRUCT” Baia Mare Inspectoratul silvic Maramureș Institutul de proiectare județean Maramureș j " "....A..... întreprinderea viei și vinului j Maramureș 1 întreprinderea de producție și prestări Baia Sprie ■ întreprinderea cinematografică a județului Maramureș­­ Baza de aprovizionare specializată I­­ pentru produse de uz zooveterinar- Filiala teritorială Baia Mare i­i Exploatarea de gospodărie locativă Baia Mare I. . ............ _ _

Next