Pentru Socialism, mai 1974 (Anul 24, nr. 6297-6304)
1974-05-01 / nr. 6297
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! TRĂIASCĂ 1 MAI, ziua solidarității și frăției internaționale a celor ce muncesc! Anul XXIV nr. 6297 Miercuri 1 Mai 1974 4 pagini — 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Sărbătoarea muncii Primăvara aceasta, pe meleagurile noastre legendare, a sosit mai devreme. Au izbucnit livezile în soare și cîmpul s-a îmbrăcat frumos în straiele sale verzi și proaspete, pregătindu-se să rodească bogat. Totul în jur îți incintă ochiul și privindu-ne zidirile și izbînzile simțim cum ne copleșește, puternic sentimentul de constructori. Acestea — pe care le vedem, pe care le simțim și la care visăm — sînt faptele noastre de muncă, sînt gîndurile îndrăznețe ale comuniștilor. Sînt munca noastră cea de toate zilele, temelia pe care se clădește fericirea și belșugul din țară și din casa noastră. Munca — și numai ea — este cea care ne dă, realmente, onoarea, cinstea, demnitatea; ea este puterea și adevărul, izvorul veșnic viu al îmbogățirii zestrei de zidiri socialiste pe mănosul pămînt al României. Ne simțim mîndri și bucuroși că sărbătoarea muncii — 1 Mai — o întimpinăm și în acest an jubiliar cu roade bogate în marea întrecere socialistă. Peste tot —■in uzine, în fabrici, în mine, sus în creierul munților la forestieri, pe ogoare, în instituții — domină climatul muncii efervescente, entuziaste, rodnice, generat de apropierea aniversării eliberării patriei, de cel de-al III-lea Congres al partidului, de dorința firească, omenească a fiecăruia de a contribui cu dăruire la transpunerea în fapt a mărețului program de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Maramureșenii se simt, cu trup și suflet, integrați acestei munci entuziaste. Cum este cunoscut, Consiliului popular județean i-a fost decernat Ordinul Muncii clasa a II-a pentru rezultatele dobîndite la întrecerea patriotică pe țară în cursul anului trecut. De asemenea, Organizația județeană de partid a ocupat locul V pe țară. Sînt succese care ne bucură, dar ele ne și obligă. Sunt dovezi certe ale hărniciei maramureșenilor. In cinstea Zilei de 1 Mai, industria județului și-a realizat, cu cîteva zile înainte de termen, sarcinile de plan pe primele patru luni. E firesc, deci, ca sărbătoarea primăverii și a muncii s-o sărbătorim prin muncă. 1 Mai e zi de bilanț, o zi în care aduonăm ceea ce am făcut pentru a ne ridica prestigiul prin muncă, prin roadele făurite de mintea și brațele noastre. E o zi în care ne gîndim cum am putea face mai mult, mai bine și mai economicos ca să prosperăm o dată cu țara. Fiecare colectiv își analizează posibilitățile, caută soluții, își concentrează eforturile spre mări avansul dobîndit în cincinal. Munca a devenit astfel condiția unei existențe demne, conștiente de sine. Colective întregi, mii de fruntași și evidențiați in întrecerea socialistă, oameni de toate profesiile își dau seama că a trăi și munci în societatea noastră socialistă, bazată pe dreptate și echitate, nu e totuna cu a ocupa un oarecare loc sub soare. Mindiuna și datoria ne determină să facem totul pentru a ocupa un loc de frunte, nu un loc oarecare. E o simplă și frumoasă mîndrie de om al muncii fiindcă munca a devenit in România un titlu de noblețe, o glorioasă carte de vizită a unui popor întreg. Cinstim Ziua de 1 Mai prin muncă. Printr-o muncă plină de dăruire spre înălțarea și măreția patriei. Cinstim această zi unii puternic în jurul Partidului Comunist Român, a secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu — ales de națiune în această primăvară ca întîiul președinte al Republicii. Cinstim această zi cu sentimentul solidarității și frăției cu toți cei ce muncesc din lumea întreagă. Prin tot ce construim ne îndeplinim o îndatorire patriotică și totodată, internaționalistă. f.I ÄIBLIOTECA CENTRALA UNIVfiRSlTAXA „M. EKflNESCU- IAȘI De aproape trei decenii ne-am obișnuit sa aducem omagiu la Ziua muncii ceea ce avem mai de preț: MUNCA, strădaniile noastre de toate zilele pentru mai mult, mai bine. Anul acesta, omagiul nostru la Ziua muncii are in el ceva mai mult ca-n alți ani, semnificația a ceea ce ne-am propus să făptuim Intru cinstirea celor treizeci de ani de viață liberă în patria liberă, a celui de al XI-lea Congres al partidului. De aceea și faptele de muncă sînt mai fierbinți, mai bogate, mai izvorîte din adîncul sufletului și conștiinței noastre. Pentru că în anul al patrulea al cincinalului ne-am propus — și tot faptele confirmă că angajamentele devin realitate —, sa realizăm noi pași in îndeplinirea sarcinilor acestei istorice perioade în patru ani și jumătate. De la un capăt la altul, Maramureșul muncitor înscrie pe graficile avîntatei sale întreceri realizări de seamă ce au ca numitor comun MUNCA, eroul nostru cel de toate zilele... MUNCA eroul cel de toate zilele Mai tari ca... filoanele! ...Stăm de vorbă la E. M. Nistru cu tovarășul loan Oros, secretarul comitetului de partid. — in comparație cu alte exploatări, noi avem „la global" realizări ceva mai mici, dar totuși bune. Ce avem însă, in schimb, este munca neobosită a colectivului nostru. Spre exemplu, la panoul 204... ...Și prin fața ochilor ne trece imaginea oamenilor de la ..204", comunistul Filip Ilieș, fratele său Ioan Ilieș Cristofț, Gheorghe Pop Negrești, a celorlalți care au dovedit că sunt nu numai mineri de ispravă, ci chiar eroi, eroi ai muncii, ai zilelor noastre. Panoul 204, panou cu filon bogat, rămăsese în rezervă, nu s-a încumetat nimeni să-l atace. Era un panou greu. Comunistul Filip Ilieș a dovedit insă că omul îi mai tare ca filonul. S-a lucrat luni de zile cu mare atenție, cu indîrjire. Acum „204" figurează ca panou terminat. Și nu oricum. In trei luni de zile, neînfricații ortaci ai lui Ilieș au scos la ziuă peste 10.700 tone de minereu. E mult, e puțin, nu asta-i problema. Panoul 204 a demonstrat pentru tot Nistrul că în fața omului, in fața muncii nimic din ce-i mai greu nu poate sta. ...La recepția de sfirșit de aprilie dăm gata suitorul nostru, ne spunea deunăzi Dumitru Pinzaru, minerul detașat de la Băiuț la Baia Sprie, socotit unul din cei mai buni mineri de suitoare. Locul de muncă, neinvidiat de nimeni din Baia Sprie, a fost tare anevoios. Pe toată lungimea suitorul a trecut prin zone vechi, prin surpări de demult. Dar oamenii n-au dat . Aici, la orizontul minus 200, filonul 190 nord, avem, 75 metri liniari în aprilie, pînă la sfîrșitul lunii depășim suta... Sunt de zece ani în mină, de patru ani sunt șef de echipă, am doi copii... Sîntem în avans cu 98 de zile fată de plan... înlături. Știau că deschid drum spre noi bogății de minereu și asta le da aripi. Pas cu pas, cadru lingă cadru, tot mai sus au avansat. Le-a fost în joc prestigiul la care tin. Acum, la Ziua muncii, ortacii lui Pînzaru, încheie lucrarea grea. Cu 15 zile mai repede decit se angajaseră in contractul-angajament de acord global. Lazăr Gavril vorbește repede. N-are timp. Două, trei fraze și gata. Fiecare gînd al minerilor de la înaintare e format pe scheletul unei cifre. Minerii vorbesc prin cifre. Vasile (Continuare în pag. a 3-a). nostru La Cavnic se doboară recorduri TOVARĂȘUL UT CEAUȘESCUA PRIN DELEGAȚIA CAMBODGIAASĂ. IDNSĂ DE VICEPRIMINISTRUL KHIEV SAMPRRR Marți, 30 aprilie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a primit delegația Frontului Unit Național al Cambodgiei și Guvernului Regal de Uniune Națională al Cambodgiei, condusă de Khieu Samphan, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C., viceprim-ministru și ministrul apărării naționale al G.R.U.N.C., comandantul șef al forțelor armate populare de eliberare națională. Din delegație fac parte Jeng Sary, consilier special la președinția Consiliului de Miniștri, șef adjunct al delegației, Sarin Chiak, ministrul afacerilor externe, doamna leng Thrith, ministrul educației rare și al tineretului, CheapopuSan, ambasadorul Regatului Cambodgia în România. La întrevedere au participat tovarășii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., viceprimministru al guvernului, ministrul educației și învățămîntului, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Teodor Vasiliu, ministrul justiției, general-colonel Ion Gheorghe, prim-adjunct al ministrului apărării naționale și șef al Marelui Stat Major. Conducătorul delegației a arătat că-i revine plăcuta însărcinare de a transmite președintelui Nicolae Ceaușescu salutările frățești, împreună cu cele mai înalte considerații, din partea șefului statului și președinte al Frontului Unit Național al Cambodgiei, prințul Norodom Sianuk, precum și urări de succes poporului român în opera de înflorire a României socialiste. In numele poporului cambodgian, al Frontului Unit Național, al Guvernului Regal de Uniune Națională, oaspetele a exprimat cele mai sincere și cordiale mulțumiri Partidului Comunist Român, Guvernului Republicii Socialiste România, poporului român, președintelui Ceaușescu, pentru sprijinul Nicolae ferm și constant acordat luptei juste a poporului cambodgian. Mulțumind călduros pentru mesajul transmis, pentru urările și sentimentele exprimate, președintele Nicolae Ceaușescu a adresat, la rîndul său, prințului Norodom Sianik un cald salut prietenesc, împreună cu cele mai sincere felicitări, iar eroicului popor khmer simțămintele de solidaritate ale poporului român cu lupta pe care o duce cu curaj și abnegație pentru făurirea unei Cambodgii libere și independente. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a reafirmat solidaritatea militantă față de bravul popor khmer, asigurîndu-i de tot sprijinul Partidului Comunist Român, Republicii Socialiste România și al poporului român în lupta sa dreaptă pentru eliberarea și independența patriei, pentru cucerirea dreptului sacru de a se dezvolta de sinestătător, în conformitate cu dorințele și aspirațiile sale. Președintele României și-a reafirmat convingerea că această luptă va fi încununată de succes, că victoria finală va fi de partea forțelor patriotice khmere, sub conducerea Frontului Unit Național al Cambodgiei, astfel ca poporul khmer, greu încercat în acest lung război, să-și poată îndrepta forțele spre dezvoltarea economico-socială a țării, spre ridicarea bunăstării sale materiale și spirituale. Convorbirea cordială și prietenească dintre președintele Nicolae Ceaușescu și membrii delegației a prilejuit un larg schimb de informații și vederi în principalele (Continuare In pag. a 4-a) in pagina a 4-a Toastul președintelui Nicolae Ceaușescu Toastul viceprimministrului Khieu Samphan Șeful unei brigăzi de berari-betoniști, Gavril bait, lucrează de peste La13 ani pe șantierele de construcții băimărene. In acest răstimp el a participat la construirea a numeroase blocuri de locuințe. In prezent lucrează la blocul A4/44 cu 10 nivele din cartierul Gării. In fotografie: Gheorghe Pop, Gavril Sabău și Gheorghe Ghita. Ritm intens executării lucrărilor agricole Restabilirea timpului a creat , condiții prielnice intensificării întregului complex de lucrări agricole specifice campaniei de primăvară. Ca urmare a eforturilor susținute depuse, în cadrul întrecerii socialiste, de către mecanizatori și țăranii cooperatori pînă în seara zilei de 29 aprilie a.c., 53 de unități agricole cooperatiste au raportat terminarea însămînțării porumbului pe întreaga suprafață prevăzută planul de producție, iar pe rum deț lucrarea aceasta este realizată în proporție de 91 la sută. Inginerul Iuliu Bardoșan, șef de serviciu la Direcția generală a agriculturii, a evidențiat printre cooperativele fruntașe pe cele din Lucăcești, Mireșu Mare, Bicaz, Corni, „Iza“ Sighetu Marmației, Tăuții Măgherăuș, care au încheiat primele acțiunea de însămințare a porumbului. Relevind aceste rezultate, interlocutorul nostru s-a referit însă și la unele rămîneri în urmă privind ritmul de desfășurare a vnsămînțării porumbului. In cadrul cooperativelor agricole Groșii-Țibleșului, Suciu de Sus, Copalnic-Mănăștur (unde inginerul șef nu raportează mersul însămînțărilor), Fînațe, Mesteacăn, Bogdan Vodă, Ieud, Cicîrlău, Vima Mică, Vima Mare necesită luate măsuri organizatorice care să contribuie la impulsionarea terminării în cel mai scurt timp a însămînțării porumbului pe toate suprafețele destinate acestei culturi. Concomitent cu grăbirea încheierii însămînțărilor de primăvară, ținînd seama de condițiile specifice ale timpului, organele locale de partid și de stat sunt chemate de a lua măsuri de intensificare a activității în legumicultura, în vederea începerii plantării răsadurilor. Paralel se cer executate lucrări de întreținere a culturii de cartofi și aplicarea ierbicidării. In discuțiile avute cu tovarășul Ioan Andron, președintele UJ.C.A.P., s-a apreciat, totodată necesitatea extinderii irigațiilor pe suprafețe cât mai mari și la toate culturile. „Apreciem modul în care se ocupă cooperatorii din Ulmeni, Ocoliș, Lucăcești, Coaș, Pribilești, Sălsig pentru combaterea efectelor secetei, a spus interlocutorul, în alte localități, văzînd că în ultimele zile a plouat, factorii de răspundere, conducerile cooperativelor, specialiștii nu manifestă aceeași grijă față de aplicarea irigațiilor. La Fărcașa, din neglijența inginerului-șef, conductele de la sistemul de irigații au fost montate cu totul necorespunzător. Există numeroase unități situate pe cursul rîului Someș — Tăuții Măgherăuș, Jiba, Săbișa, Seini, ca și cele din zona rîului Lăpuș, — începînd de la Berchezoaia și pînă la brigada cooperatorilor din Bușag precum și cele de pe rîurile Iza și Vișeu, care dispun de mari posibilități de extindere a irigațiilor. Se cere în schimb inițiativă și preocupare din partea cadrelor de conducere pentru executarea unor amenajări simple prin care să se asigure plantelor cantități îndestulătoare de apă în vederea obținerii unor producții sporite la toate culturile". Aurel P. PADUTREANICT 53 C.A.P. AU TERMINAT SEMĂNATUL PORUMBULUI Oamenii muncii din industria județului raportează un succes de prestigiu: PLANUL PRODUCȚIEI MARFĂ PE 4 LUNI - DEPĂȘIT CU PESTE 50 MILIOANE LEI Larga desfășurare de energii creatoare consacrate întîmpinării celei de a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și Congresului al XI-lea al partidului, hărnicia oamenilor muncii de pe meleagurile județului nostru, fac, ca la acest 1 Mai, să se poată raporta o seamă de succese de prestigiu. Ne gindim la importantele depășiri ale prevederilor de plan obținute de mineri, metalurgiști, de forestieri ca și de constructori in perioada premergătoare sărbătorii de azi. Acestea, reunite, au permis ca pe toate ansamblul industriei județului, față de sarcinile planificate pe patru luni să se obțină o producție marfă suplimentară in valoare de peste 50 milioane lei. Pînă la sfîrșitul lunii aprilie cinci unități din industria județului — Exploatarea minieră lilia, întreprinderea de construcții-montaj, județeană întreprinderea de paturi și mase plastice Sighetu Marmației, Cooperativa „Mara" și Secția din Vișeu de Sus a Fabricii „Terapia" au raportat îndeplinirea planului pe patru ani ai cincinalului. ' ----* în spiritul programului ideologic al partidului PREFAȚĂ LA FESTIVALUL „TINIAUA DE PE MARA" Duminică, 5 mai, în satul Hoteni (comuna Ocna-Șugatag) va avea loc primăvăratica sărbătoare maramureșeană a muncii și hărniciei omului — „Tiniaua de pe Mara", manifestare de o amploare, după cum am aflat, fără precedent. Pentru că îndătinata „Tînjauă" se înscrie acum armonios în acțiunile politice și cultural-artistice de masă care vin să omagieze cele două mari evenimente pe care le sărbătorește poporul român în acest an, a XXX-a aniversare a Eliberării României de sub dominația fascistă și Congresul al XI-lea al P.C.R. Festivalul „Tinjaua de pe Mara" este, și de astă dată, pentru localitățile de pe văile Marei și Cosăului, un prilej de intensificare a acțiunilor politico-ideologice și culturale de masă. Timp de o săptămînă, căminele culturale din Ocna-Șugatag, Călinești, Breb, Budești, Desești, Mara, Sat-Șugatag, Giulești, Hoteni, Vadu Izei, Hărnicești și Sîrbi organizează ample acțiuni menite să contribuie activ la educarea științifică, patriotică, moral-cetățenească și estetică a oamenilor acestor locuri. Programul propus de căminele culturale și de organele culturale județene este amplu și divers, în centrul atenției stînd popularizarea, prin multiple forme, documentelor de partid și de stat, a propagarea adevărurilor științifice despre lume și viață prin întîlniri cu brigăzile științifice, susținerea de simpozioane și expuneri privind realizările României în cei 30 de ani de libertate, mese rotunde, recitaluri de poezie, spectacole folclorice. Tipărirea acestui amplu program în suficiente exemplare contribuie la o mai bună popularizare a acțiunilor întreprinse. Am reținut, pentru cititorii noștri, cîteva din manifestările care au avut loc în aceste zile și care urmează să se desfășoare în continuare. La căminul cultural din Ocna Șugatag a avut loc luni simpozionul „Crearea P.C.R. — eveniment de importanță deosebită pentru viitorul României". Seara pentru tineretul din Giulești a avut ca temă aportul acestora la edificarea socialismului în țara noastră, în timp ce informarea politică ținută la Vadu Izei a dezbătut documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 25—26 martie și ale Sesiunii M.A.N. din 28 martie a.c. Din programul zilelor următoare amintim cîteva acțiuni de real interes: dezbaterea „Tineretul și contemporaneitatea" la Budești, masa-rotundă „Meseria pe care o îndrăgesc" (Desești), „Bătrînii satului povestesc tinerilor" nești, simpozionul „România (Călila trei decenii de la Eliberare" (Budești), expoziția „Cartea socialpolitică" (Vadu Izei), simpozionul „ P.C.R., organizatorul progresiste ale României forțelor pentru eliberarea națională și socială" (Breb), informări pe teme ale politicii interne și externe ale partidului și statului nostru (la Hărnicești, Desești, Mara, Giulești), programe artistice și seri distractive la căminele culturale din Sîrbi, Sat-Șugatag, Călinești și Vadu Izei, recitaluri de poezie și montaje literar-muzicale dedicate aniversării patriei. Acest amplu program culturaleducativ va culmina cu tradiționala sărbătoare a primăverii, „Tinjaua", ce va avea loc duminică, 5 mai, în spațiul verde al luncii Dărasca din Hoteni. V. R. GHENCEANU