Pentru Socialism, iunie 1974 (Anul 24, nr. 6305-6308)

1974-06-07 / nr. 6305

B ifi I 1 íj i , . ^ á, CfiNTKAiA UMvig&âfTAftA * bM. EMINESCU* IASI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV nr. 6305 Vineri 7 iunie 1974 8 pagini —• 50 bani Itinerar de întrecere . Planul primilor 4 ani ai cincinalului îndeplinit. Co­lectivul Uzinei de preparare a minereurilor Săsar și-a înde­plinit sarcinile la producția marfă ce îi revenea pe primii patru ani ai cincinalului. La acest remarcabil succes au con­tribuit și minerii, care au îmbunătățit ritmul aprovizionării cu minereu. Preparatorii și lăcătușii au generalizat hidroci­­clonarea la faza de măcinare, au introdus sistemul de protec­ție cu rășini sintetice a pieselor de uzură și au generalizat cauciucarea utilajelor etc. In același timp, ei au acordat o mare atenție îmbunătățirii randamentelor prin uniformiza­rea alimentării morilor și reducerea pierderilor tehnologice. De consemnat că randamentele medii au sporit cu 0,75 punc­te, ceea ce a permis să se obțină metale în plus în valoare de peste 1 milion lei.­­ Noi recorduri ale sondorilor. Specialiștii comparti­mentului de foraj de la I.P.E.G. au reușit ca în cursul lunii mai, prin folosirea intensivă a instalațiilor, să sape cu 400 m.l. foraj mai mult decit prevedea planul. Astfel, de la în­ceputul anului ei au la activ 2.650 m.l. forați suplimentar, prin care au fost interceptate noi filoane. Cel mai de seamă rezultat al lunii mai e cel al brigăzilor conduse de maistrul Paul Oprescu din secția Baia Borșa, care au forat în­ sub­teran o sondă de 225 m.l., un adevărat record în materie. ^ Produse suplimentare la export. De la I.M.M.U.M. Ba­ia Mare ne-a parvenit vestea că în cursul lunii mai a fost depășită producția la export, avansul cumulat pe cinci luni ajungînd la 625.000 toi valută. Se remarcă utilajele de înaltă realizare expediate în R.D. Germană și U.R.S.S. (cuptoare de rafinare), două linii de flotare pentru Maroc și Tunisia, ca și utilajele miniere pentru R A­a­lomom­biî. In cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și Congresului al XI-lea al partidului CULTURA ȘI ARTA în slujba educării comuniste a omului In vastul proces de transfor­mare revoluționară a țării se află cuprins, cu întregul său potențial economic și cu plina capacitate creatoare de­a maselor, și județul Maramu­reș. Spre deosebire de altădată, cînd Maramureșul era vestit prin înapoierea sa economică și prin sărăcia sa, inclusiv de ordin cultural, purtînd plaga analfabetismului, trăind dure­rea neștiinței de carte și apă­sarea grea a ignoranței, anii socialismului au trezit intens la viață și acest colț nordic al țării, înscriindu-l vertiginos în ritmurile impresionante ale creșterii economice, ale dez­voltării social-culturale. Infăptuindu-se consecvent , principiul politicii partidului de dezvoltare armonioasă și echi­librată a întregului teritoriu al țării oamenii muncii din ju­dețul nostru au creat în cele trei decenii scurse de la Eli­berare valori materiale și spi­rituale demne de aspirația lor spre un trai mai bun, contri­buind, prin generos efort, la înflorirea patriei și, deopotri­vă, la schimbarea radicală propriei lor vieți, apropiindu-i a cu pași repezi de binefacerile culturii și civilizației. Suflul nou al construcției socialiste se resimte puternic pretutindeni. Alături de obiec­tive industriale s-a constituit o largă rețea de unități culturale în toate localitățile județului. Cu sprijinul statului și cu contribuția cetățenilor construit, alături de școli s­au de toate gradele, un număr apre­ciabil de instituții cultural-e­ducative. Teatre și cinemato­grafe, case de cultură și că­mine culturale, muzee și bi­blioteci, cluburi și săli de ex­poziții sînt cîteva di­n lăcașu­rile de spirit ale generațiilor de după Eliberare, frecventate de un public dornic mereu să se instruiască și educe, să-și cultive gustul pentru frumos. In vederea satisfacerii opțiuni­lor spirituale, viata cultural-e­­ducativă și artistică a Mara­mureșului s-a îmbogățit mai mult cu o gamă largă tot de manifestări și acțiuni, de la cele privind educația politico­­ideologică, profesională, moral­­cetățenească și ateist-științifi­­că, pînă la cele care valorifi­că tradițiile milenare ale fol­­­­ îm­ului și artei populare. Etapa actuală, marcată sem­nificativ de luminosul program educațional elaborat de Plena­ra C.C. al P.C.R. din 3—5 no­iembrie 1971, găsește mureșul cultural într-o Mara­efer­vescentă căutare a noului, per­fecționării formelor și metode­lor de acțiune, ridicării efi­cienței activității și în domeniu al spiritului, spre acest o dreaptă situare a omului la o înălțime demnă de anii glo­rioși pe care îi străbatem sub conducerea partidului, pentru o viață socialistă mereu libe­ră și neatîrnată. Dr. OCT­A­VI­AN BANDULA, președintele Comitetului ju­dețean Maramureș de cultură și educație socialistă. URGENTE IN AGRICULTURA In actuala peri­oadă întreținerea culturilor capătă o importanță decisi­vă în realizarea producțiilor agri­cole stabilite. Din datele Direcției generale județe­ne pentru agri­cultură, conjugate cu observațiile e­­fectuate pe teren, rezultă că pînă la începutul săptămî­­nii curente prașila întîi a fost execu­tată la porumb în proporție de 40 la sută, mecanic, și respectiv­ 22 la sută manual din suprafața planifi­cată. La cartofi și sfeclă­­ furajeră, a­­ceste lucrări se găsesc într-un sta­diu mai realizările avansat, variind între 79 și 99 la sută. Evoluția capri­cioasă a vremii solicită din partea tuturor factorilor de răspundere din unitățile agricole aplicarea unor măsuri politico-or­­ganizatorice tehnice de așa ma­și­nieră nncit să de­termine o mobili­zare masivă de forte la executa­rea în ritm susți­nut a volum de întregului lucrări de întreținere culturilor prăsitoa­a­re. Cu atît mai mult cu cit în prezent, dezvoltarea odată cu plan­telor, buruienile, beneficiind de a­­celeași condiții de umiditate și căl­dură, au năpădit culturile, ceea ce poate duce la o serioasă diminua­re . Totodată, producției, trebuie acționat de ur­gentă în vederea evitării stagnărilor de apă pe cul­turi și încheie­rii lucrărilor de plantare a ră­sadurilor culturi­lor de toamnă. Concomitent, se impune a se trece din plin la recol­tarea furajelor cultivate și pararea lor in pre­si­lor sau semișiloz. Unitățile de me­canizare, ca și conducerile coo­perativelor care trebuie, agri­da asemenea, să pre­­gătească toate con­dițiile teriale tehnico­ma­­recoltării necesare culturi­lor păioase, pentru a se înlătura încă de pe acum orice surpriză în desfă­șurarea acestei importante acțiuni. Crimpei din „cotele" la care Baia Mare se Înfățișează pri­virilor în anul XXX. Foto I­DEAC INVESTIȚIILE PROIECTAREA la cotele înaltei eficiente In activitatea economico-pro­­ductivă, contribuția sectorului de concepție a devenit priori­tară. In domeniul investițiilor aceasta e și mai evidentă. De­sigur, lucru firesc dacă ținem cont că la planșetă se hotă­răsc tehnologiile de construc­ție și de fabricație, se dimen­sionează volumul construcției, al dotărilor etc., parametri care hotărăsc scopul final al investiției — eficacitatea. Tovarășul ing. Cornel Graur, directorul Institutului județean de proiectări Maramureș, ca și alți proiectanți, ne-a­ dez­văluit preocupările și activi­tatea complexă de a găsi și a­­plica soluțiile, de a adapta la condiții noile cuceriri în teh­nica construcțiilor, care să conducă în final la o eficien­ță sporită. In numai doi an în ponderea lucrărilor executate prin soluții industrializate crește de la 30 la peste 80 la sută. Alegerea și materializa­rea unei noi tehnologii la structurile de rezistență ale blocurilor, cea din diagrame, face ca noile obiective să fie mai rezistente, mai confortabi­le, elimină șablonul etc. Ma­ramureșul va avea în scurt timp o sală a sporturilor rea­lizată cu structuri de acoperiș din țeavă și noduri sferoidale, ceea ce a asigurat o reducere a consumului de metale cu 16 la sută față de cel al structu­rilor obișnuite. — Nu-i simplu să asiguri e­­ficiența maximă unui obiectiv, ne spunea șeful atelierului de rezistentă, ing. Dorin Țarog, T. IUSTIN­I (Continuare în pag. a 3-a) ■ aksana Bistti aâ SittM ai­ . In cursul acestei săptă­­mîni, sub egida Secției de pro­pagandă a Comitetului jude­țean de partid, la Baia Mare, Sighetu Marmației, Vișeu de Sus, Tîrgu Lăpuș, Borșa Cavnic, în fața unui mare nu­­­­măr de muncitori, intelectuali, activiști de partid și ai orga­nizațiilor de masă au avut loc numeroase expuneri. Lectori ai Comitetului Central al P.C.R. au vorbit despre: mo­mente ale insurecției naționale antifasciste armate din 23 Au­gust 1944, despre politica ex­ternă a partidului și statului nostru, etică, echitate și mora­lă, probleme actuale ale rapor­tului dintre știință și Azi, conferențiarii vor religie, parti­cipa la un simpozion ce se organizează la Vadu Izei. 0 FESTIVALUL „MARAMU­REȘ '74". Duminică a avut loc deschiderea festivă a primei e­­diții. Ziua a fost dominată, la Casa de cultură din Baia Ma­re, de faza județeană a con­cursului „Patriei libere, parti­dului iubit”. Festivalul a pri­lejuit o duminică cultural­­sportivă la Cernești, cu brigada științifică la întîlnire Boiu Mare, concurs „Cine știe cîști­­gă" la Săcel și Vișeu de Jos, un simpozion pe tema „Mara­mureș, țară veche, cu oameni fără pereche" la Bălța. DUMI­NICA, in cadrul Festivalului sunt programate: spectacol cul­tural-artistic și sportiv al for­mațiilor elevilor din licee — Baia Mare; intîlniri cu fiii sa­tului — Botiza; duminică cul­­tural-sportivă — Copalnic Mă­­năștur; Almanah muzeistic și deschiderea expoziției „Grafica militantă" — Moisei, 0 La Seini, pe dealul Comja, a doua ediție a serbărilor „E­­minescu".­­ Sub auspicii­le Secției organizatorice a Comitetului județean de par­tid, la Recea a avut loc un schimb de experiență la care au participat prima­rii și secretarii comitetelor co­munale și orășe­nești de partid. • Sîmbătă, la Bozînta Mică a fost dată în folosință o grădi­niță școlară. Valoarea lucrări­lor efectuate prin muncă pa­triotică la acest obiectiv de­pășește 40.000 lei. • Comisia orășenească de propagandă Comitetului orășenesc de par­­­tid Vișeu de Sus a organizat, la Secția de industrie locală „Iza", un schimb de experien­ță pe tema: agitația vizuală in sprijinul economisirii combusti­bililor și energiei electrice.­­ In holul Casei orășenești de cultură din Vișeu de Sus ex­pune lucrări de pictură prof. Alexandru Szabó (de la E. Covaci). 0 Vișeu de Mijloc a găzduit simpozionul intitulat: „Flacăra lui August” (de la Aurel Pop). 0 Luni. Casa pio­nierilor din Baia Mare a săr­bătorit două decenii de exis­tență. 0 Sunt pline vitrinele o­rașului de tradiționalele ta­blouri cu absolvenții anului XXX din toate școlile băimă­­rene. 0 Consiliul Național de Cruce Roșie organizează mîine și duminică, la Baia Ma­re, un schimb de experiență cu caracter național. 0 Viorel Vele din Rozavlea a ieșit pe ușa magazinului sătesc din lo­calitate cu o „Dacia după ce a tras un lot 1.300*... în plic! 0 Casa de cultură din Baia Mare inițiază un club de turism Ședința montană inau­gurată în 15 iu­nie, înscrierile au început secretariatul in­in­stituției.­­ De luni, magazinul de textile din Piața Gheorghe Gheorghiu-Dej oferă clientelei un inedit și foarte apreciat serviciu: materialele din bum­bac cumpărate aici sunt croite pe loc în schimbul unei taxe foarte avantajoase, pentru I.C.L.S.-Mărfuri Felicitări indus­triale.­­ La începutul săptă­­mînii cooperativa „Gutinul" a expediat spre beneficiari din Olanda alte 300 de lăzi pentru zestre. Dar e chiar momentul să vorbim și de... zestrea hăr­niciei acestor cooperatori, marți ei au realizat planul pro­ducției marfă pentru primii patru ani al cincinalului. 0 Miercuri, la invitația U.J.C.M. a sosit în județul nostru un grup de scriitori care se vor întîlni cu meșteșugari din Maramureș. 0 Vînătorii maramureșeni parti­ci­pa din plin la acțiunea de combatere a răpitorilor. Intr-o singură zi, Pavel Dorea di­n Bo­zînta Mare, împreună cu doi vînători, au împușcat alți 13 vulpi. Nu e... „vînătorească" 1­0 Spicuiri din lista prețurilor maximale care intră în vigoa­re de mîine dimineață: varza albă timpurie calitatea extra —­ 4,50 lei, călit. I — 3 lei, călțt. II — 2,50; cartofii timpurii: I — 4 lei, II — 3,00 lei; guli­­oare (buc.): I — 0,75 lei, II —­ 0,50 lei; cireșe pietroase: ex­tra — 6,00 lei, I — 5,00 lei, II — 4,00 lei; căpșuni: extra — 10­ lei, I — 8 lei, II — 5 lei. D­in prezența artistei eme­rite Dina Cocea a fost consti­tuită la Baia Mare filiala A.T.M. (Asociația oamenilor de artă din teatru și muzică). Președinte al filialei a fost ales Virgil Fătu.­­ Școala generală nr. 14 din Baia Mare a organizat dumini­că o zi a școlii cu prilejul îm­plinirii a 5 ani de la înființare. Programul manifestărilor a cu­prins o sesiune de referate, deschiderea unei expoziții, un spectacol de păpuși și întîlni­­rea între prima promoție absolvenți și actualii elevi che- ai școlii.­­ După conținutul vi­trinelor, magazinul de dulciuri și cafea (specializat în așa ceva!), din B-dul București,­­vinde în exclusivitate vinuri. Adică, tocmai ceea ce în rea­litate se solicită puțin, foarte puțin, în acest magazin. gh. m. iMKiMMnMBiahß« nana»« »a*8iHaa*«a

Next