Presa, martie 1923 (Anul 1, nr. 2-16)
1923-03-24 / nr. 9
rbon&mentul; in tara pe 12 luni........ 300 lei pe 6 If . iso „ Pe 3 „ ....... . 75 „ IN STRĂINĂTATE DUBLU MANUSCRISELE NEPUBLICATE NU SE ÎNAPOIAZĂ Biserica și Constituția Mărturisesc că nu mă pasionează certurile religioase și discuțiunea care a urmat la Senat între episcopul Bălan al ortodoxilor și Su du al uniților, mă lasă rece, pentru că alte probleme și alte griji, dult mai de actualitate sunt la ordinea zilei. Dar e vorba de Constituția țărei și ortodoxii cereau ca biserica lor să fie socotită ca Biserică de Stat, ca Biserică dominantă, cu excluderea bisericei unite, pe când aceasta nu cerea decât egalitate pentru toată lumea, control și supraveghere fără exceptiune. Tocmai fiindcă suntem indiferenți in materie religioasă, ne putem spune cuvântul fără părtinire. I Merite istorice are desigur biserica ortodoxă, care a servit ca sâmbure de unire între români chiar și acelora din vechiul regat, pe timpurile când limba în special nu era cultivată decât în biserică. Dar în cea mai mare parte în Ardeal, biserica ortodoxă, ca cea unită au fost acelea în jurul cășirora s‘au adunat și s‘au organizat românii, pentru a se împotrivi cotropirei maghiare. In această privință istoria este de față și este a face o nedreptate bisericei unite la biserica din Blaj -r, dacă nu l-am recunoaște acest mare merit. Cu închegarea României Mari s-a pus și problema celor 2 biserici și azi se încearcă să se treacă în Constituție predominanta bisericei ortodoxe. Ar fi o nedreptate și o Injurie adusă românilor ardeleni uniți, cînd nu ar fi puși pe acelaș picior de egalitate cu cei ortodoxi. Se spune că ortodoxismul este religiunea marei majorități a românilor. Aceasta este adevărat. Dar nu e mai puțin adevărat că Uniții sunt tot așa de buni români ca și ortodoxii și niciodată ardelenii nu s-au certat pe tema religioasă. Fiecare s-a închinat după credința lui, dar când a fost vorba ca să lucreze românește, toți românii, fără deosebire de confesiune, s-au unit contra maghiarismului, deși acesta aparținea ca și uniții bisericei catolice. Deci încă odată sfânta dreptate cere, ca în Constituția țărei să nu se facă deosebire între cele două religiuni ale românilor, ci eie să fie puse pe acelaș picior de egalitate și astfel să nu dea naștere la o chestiune religioasă în statul român, care, slavă domnului, are alte chestiuni de rezolvat. In ultimul moment, era la Senat cele două biserici au găsit o formulă transacțională, care să le mulțumească pe amândouă, formulă care a fost adoptată și de către Senat, și în care se recunoaște că, ambele biserici sunt biserici românești, că biserica ortodoxă este dominantă, dar cea unită are întâietatea asupra celorlalte culte. Și astfel pacea s-a făcut, fără învinși și fără învingători. Cu atât mai bine. CONST. MILLE Cucerirea Bucureștilor Inimii si 1 mM tv Strategii. — Grupul de Ford va face, cu pompa, o mare mișcare de învăluire pe strada Carol, iar detașamentul mixt va da asaltul pe la punctul Cazaca! Deis Angora la Londra Experții aliați discută de Ai răspunsul turcilor la ultimele propuneri făcute la Lausanne. In cercurile de la Londra domnește o notă optimistă, ceea ce ne face să credem că pretențiile Adunării de la Angora vor smulge noi concesii diplomației occidentale-Chestiunile sunt de altfel mult simplificate azi, după atâtea luni de discuție. Problema Dardanelelor, care părea atât de periculoasă, a fost rezolvată printre cele dintâiu. Asupra chestiunii Mossul, turcii sunt de acord cu englezii spre a o supune peste un an Ligei Națiunilor, dacă nu se vor înțelege între timp. Mai rămâneau în litigiu trei chestiuni teritoriale : gara de la Karagaci, insula Castellari zo și... insula Ada-Kaleh. In ce privește pe cea dintâia, turcii au cedat-o grecilor, și au făcut un act diplomatic foarte abil, care desvăluie tendințele viitoare ale politicei Kemaliste. Posesorul acestei gări și a acestei mahalale a Adrianopolei e sigur de dușmănia bulgară. Angora a preferat ca această ură să se îndrepte spre Atena, și actul acesta consttue un întreg program pentru viitor. Insula Castelîorizo, care face parte dintr-un arhipelag vecin cu coastele Anatoliei, este ocupată de italieni, care o dețin în vederea excelentei sale pozițiuni strategice, celebră încă din vremea cruciaților. Revendicările lui Koral se vor isbi aci de cerbicia lui Mussolini, și e probabil că nu dictatorul italian va ceda. In fine, chestiunea Ada- Kaleh aduce nota comică în această gravă discuție. Pretenția turcilor de a redobândi această Insulă din fața Orșovei, bazată pe argumente istorice și pe... principiul naționalităților, pare așa de grotescă, încât nici nu ne vine a crede că a fost ridicată în mod serios. Lupta mai vie se va da în domeniul financiar. Turcii au propus să se despartă clauzele economice de restul tratatului, acesta putând fi semnat imediat, celelalte discutate mai în urmă. Este din partea lor o cursă abilă, care tinde să despartă Anglia de Franța. Intr’adevăr, pe când cea dintâia a rezolvat toate chestiile ce o priveau mai de aproape, cea de-a doua e interesată mai ales în chestiunea regulării datoriei turcești și a regimului economic viitor. De aci ideia de a separa pe cei doi aliați, pe care a avut-o delegația turcă încă de la Lausanna, când Riza Nour a propus englejilor o pace separată, pe care Lordul Curzon a respins-o, atrăgându-și aspre reproșuri de la o bună parte din membrii guvernului englez. Reuși-vor de data aceasta turcii la Londra ceea ce nu au isbutit la Lausanne? Rezultatul nu poate fi prevăzut, dar oricare va fi el, răsboiul nu se va reaprinde din cauza aceasta. Desigur, dificultăți se vor mai ivi în cursul negocierilor, și cererea de Indemnizații de răsboiu de la Grecia va provoca ea singură vreo câteva. Dar faptul că la Angora elementul militar este partizanul cel mai convins al păcii, arată îndeajuns că perioada critică a trecut. S. ȘERBESCU împrumutul primăriei , vorba de un miliard două sute milioase iei Primăria Capitalei a încheiat un împrumut pe piețele străine. împrumutul a fost făcut în lire sterline și se cifrează la suma de un miliard, două sute de milioane lei, cu o dobândă de 7 și un sfert la sută. împrumutul se va amortiza în 35 ani. ^ D. dr. Costinescu, președintele comisiunei interimare, ne-a dat următoarele relațiuni, în privința întrebuințării acestor bani: S’a destinat suma de 300 milioane lei,pentru apa și salubritatea publică. Alte 300 milioane vor fi utilzate pentru trotoarele și pavajele stradelor. O afectare sută de milioane au fost lucrărilor de canalizare. Două sute de milioane se vor cheltui pentru palatul ospețului comunal, care va avea la parter prăvălii care se vor închiria praticularilor.Restul de trei sute de milioane va fi întrebuințat pentru celelalte nevoi ale orașului, după un plan stabilit mai dinainte. Din împrumutul de o sută de milioane făcut de primărie sub averescani nu s’au utilizat pentru nevoile generale ale comunei de cât 35 milioane. D. dr. Costinescu speră că până la data la care se va amortiza împrumutul acesta, valuta noastră să fie mult ameliorată, așa că suma împrumutată va fi mult mai scăzută. P, Pentru libertatea presei ,Era proectul asociațiilor m presa Delegația comitetului permanent pentru apărarea libertăței tiparului instituită de primul congres al presei și compusă din d-nii S. Pauker, H. L. Streitman, C. Demetrescu și N. Dașcovici, a prezentat președinților Corpurilor Legiuitoare d-nn Ferechide și Orleans, contraproectul asociațiunilor de presă spre a fi luat în considerare la votarea art. 26 și 27 din noua Constituție. La Senat aceste articole, deși au fost votate s’a prezintat, totuși, contraproectul în vederea eventualităței unei alte redactări a Camerei. D Orleanu, președintele Adunării deputaților, a promis să comunice în consiliul de miniștri de astăzi textul împreună cu observațiile verbale cu cari s-au însoțit delegații societăților de presă cu privire la calomnie și la îndemnurile la rebeliune și asasinat. Acelaș contraproect a fost comunicat și domnului președinte al consiliului, precum și șefilor de partide politice: d-nii I. Maniu, N. Iorga, I. Mihalache, gen. Averescu, și Al. Marghiloman. Iată textul acestui contraproect însoțit de expunerea de motive : Domnule președinte, însărcinați de către Congresul general al presei din România, ținut la 3, 4 și 5 Decembrie 19?2 ca, față de pericolul ca regimul presei să fie reformat în chip restrictiv în viitoarea Constituție, să prezentăm un contraproect in acord cu vederile generale exprimate de către congres, cu privire la această chestiune, avem onoarea a vă prezenta lucrarea noastră. Domnule președinte. Am fost călăuziți în această lucrare de două idei predominatoare : întâia, să asigurăm deplina libertate a ideilor exprimate pe calea tiparului; a doua să dăm societăței toate garanțiile cum că libertatea nu va degenera în licență și că presa nu va deveni o tiranie fără frâu. Răspunderea reală a ziaristului Pentru asigurarea libertăței depline am menținut jurisdicția jurului pentru toate delictele de presă, afară de acelea cari și prin actuala Constituție sunt deferite tribunalelor ordinare. Pentru asigurarea răspunderei reale am stabilit ca fiecare ziar să aibă nu un girant om de paie, ca până acum, ci un redactor răspunzător care să fie membru al unei societăți de presă recunoscută de Stat și care să aibă un stagiu profesional de cel puțin 5 ani. In lipsa unui asemenea redactor, răspunderea este din capul locului a autorului, iar redactorul ca și directorul nu răspund decât numai atunci când autorul este necunoscut sau când direcțiunea ziarului nu voește să-l acopere. Spre a se împiedica, fraudele și substituirile am prevăzut ca numele redactorului responsabil sau al directorului să figureze permanent în capul publicației. Aceste nume vor trebui înscrise la tribunalul de comerț deodată cu înscrierea titlului. De câte ori se va face o înlocuire fie a redactorului răspunzător, fie a directorului operația va fi înregistrată la tribunalul de comerț. Iată textul articolelor privitoare la regimul presei care dorim să fie înscrise în viitoarea Constituție Testele cari ar treimi introduise în tion stau fie Art. 26. Constituția garantează tuturor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin grai, prin scris și prin presă. Apariția ziarelor și publicațiunilor nu poate fi supuse la autorizarea prealabilă a vreunei autorități. Nici o cauțiune nu se poate cere de la ziariști scriitori, editori, tipografi sau litografi. Nici cenzura și nici o altă măsură preventivă pentru apariția, vinderea sau distribuirea scrierilor sau publicațiunilor, nu se va putea înființa. Presa nu va fi pusă niciodată sub regimul avertismentelor. Nici un ziar și nici o altă pariilicațiune nu va putea fi suspendată sau suprimată. Nici o lege excepțională nu se va putea vota în această materie în timp de pace. Art. 27. Abuzurile săvârșite în exercițiul libertăței presei cad sub sancțiunile legei penale fără ca aceste sancțiuni să poată restrânge libertatea in sine. Orice ziar revistă sau publicațiune periodică de orice natură, va trebui să aibă un redactor răspunzător care să fie înscris intr'una din societățile de presă recunoscute ca persoană morală și care să exercite profesiunea de cel puțin 5 ani. In lipsa acestuia va răspunde directorul; aceștia răspund numai în cazul când autorul este necunoscut, căci răspunderea este a autorului. Directorul sau redactorul răspunzători vor trebui să se bucure de drepturile civile și politice. Numele directorului ori numele redactorului va figura vizibil și permanent în fruntea publicațiunei din ziua apariția unei. Delictele de presă se judecă de jurați afară de cazurile noi statornicite, care se vor judeca de tribunalele ordinare potrivit dreptului comun aceste cărți sunt: delictele ce s’ar comite împotriva Suveranilor țărei, Principelui Moștenitor, membrilor familiei regale și Dinastiei șefilor Statelor străine și reprezentanților lor. Arestul preventiv in materie presă este interzis, di Camera D. MAT A deputat basarabean Consfătuirea majorităților După consiliul quasl intim, membri guvernului, în frunte cu d. Ionel Brătianu, sau transportat de la președinția consiliului, la Senat unde așteptau majoritățile parlamentare. D. Ionel Brătianu a vorbit majoritarilor, cam aspru. D-sa și-a arătat nemulțumirea asupra modului cum au decurs primele discuții asupra articolelor proectului de Constituție, în Adunarea deputaților. ■ Aceste discuțiuni — a spus primul ministru — sunt inutile. Căci proiectul de Constituție nu a pornit de la guvern. El a fost redactat de o subcomisiune parlamentară , revizuit de o comisiune, tot parlamentară, suprarevizuit de secțiunile Camerei și ale Senatului, și redactat în forma actuală, de comitetul delegaților acestor secțiuni. Guvernul nu a făcut altceva decât și-a însușit proiectul majorităților așa cum a fost redactat. Deci discuțiunile în corpurile legiuitoare — asupra articolelor hotărîte de majorități — nu mai au fost tratativele ca partidul national După această mică mustrare, d. Ionel Brătianu — trecând la considerațiuni de ordin politic— a pus în curent majoritățile — mai bine mai târziu decât niciodată— cu mersul tratativelor, turnate acum un an și patru luni, între partidul liberal și partidul național în vederea colaborării de guvern .Primul ministru a făcut destăinuirile de mai jos : Nici aceste tratative nu au dus la nici un rezultat practic — a spus d. prim ministru — din următoarele cauze: Partidul național cerea un număr prea mare de mandate, ceiace ar fi constituit un permanent pericol pentru partidul liberal. Partidul național cerea să fie reprezentat în guvern prin mai mulți miniștri decât ar fi voit să acorde d. Ionel Brătianu. Actualul prim ministru își făcuse convingerea că reprezentanții partidului național, urmăreau „tragerea pe sfoară“, a partidului liberal. Căci — asigurăndu-și un număr mare de deputați — partidul național putea oricând să facă o înțelegere cu celelalte grupări din opoziție, să pue guvernul în minoritate, să-l răstoarne șî să îi ia locui împreună cu partidele opoziției. Și d. Ionel Brătianu își mai făcuse o convingere: Că acei cari tratau, în numele partidului național colaborarea, adică d-nii Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod și Mihail Popovici, nu reprezentau acel partid, în rândurile căruia se formase „ o stângă“ potrivnică înțelegerii cu partidul liberal. In fața acestor constatări d. Ionel Brătianu s’a hotărât să se sacrifice și să primească, singur, răspunderea situației. R. M. - Universitatea din Sial m se teehlas CLUJ, 2%. — Din partea rectoratului Universității din Cluj s’a comunicat ?'ar'iștilor că deocamdată nu poate fi vorba de redeschiderea universitatei Până la Paște nu se crede într’o limpezire a situației. Examenele însă continuă neturburate, precum și lucrările In laboratorii, la care participă toți studenții fără deosebire de confesiune. Mulți din profesori sunt foarte Pesimiști în ce privește redeschiderea universității, chiar după Paște, temere că Semestrul va fi pierdut, așa că peste 3000 de studenți își vor termina studiile peste jumătate an_ Eliberarea unei ziariste americane din uneriiSorHe rusești Comitetul american pentru ajutorarea Rusiei a fost înștiințat că guvernul sovietic a promis să elibereze, peste câteva zile, din închisoare pe ziarista americană Margareta Harrison și să-i permită să părăsească Rusia. D-na Harrison a pătruns în Rusia fără de voia autorităților sovietice și a fost arestată, sub învinuirea că face spionaj, la Cita, în Siberia. , W«# »!»*«#»« PUBLICITATEA £ s primește direct la Administrația ziarului și ia toate agențiile de publicitate 1 leu numărul în țară 2 lei în străinătate înfometarea populației , a opta zi de când gospodinele se întorc din piață fără drum de carne, găsind măcelăriile închise. In schimb se face coadă la băcănii și bodege unde abundă fripturile și se găsește carne crudă de porc, de vițel, de miel, cu prețuri cari zilnic cresc, ajungând la 70—80 de lei kgf. de carne crudă și 100—120 lei carnea friptă. Directorul abatorului comunal : e de părere că problema nu se poate rezolva prin fixarea de prețuri maximale, cerificăiri nu au dat rezultate satisfăcătoare, ci prin libertatea comerțului, libertatea exportului cu taxe vamale cari să asigure consumul intern, iar la comisia comunală măcelarii detailiști au prezentat un proces-verbal din care se constată că oferind 18 lei, adică cu 3 lei la kilogram mai mult ca prețul en gros, din 745 de vîte tăiate a ® R s’a oferit decât 49 pe acest preț. Unde s’au scurs celelalte vite tăiate, căci — vorba d-lui director al abatorului — carnea nu se poate specula, fiind un articol care, dacă nu se desface o zi-două, se alterează și nu mai poate fi vândută ? Angrosiștii găsesc mușterii oriicând $3 cu orice preț. Sunt restauratorii, băcăcanii și proprietarii așa ziselor „bodegi ”, o creație care de la război încoace reprezintă specula sub ochii primăriei și poliției.De îndată ce se încearcă a se regulamenta vânzarea cărnei și a se fixa întrucâtva prețul, angrosiștii și detailiștii sunt gata de a declara greva, închizând măcelăriile. La restaurante, bodegi, băcănii continuă însă a se găsi carne crudă și gătită cu cât voiți — dar cu prețuri de trei ori cât s'ar putea lua în piață. Zilnic, între 12 și 2 e un defileu în toate băcăniile și bodegile cari s’au transformat în măcelării și restaurante și cari, mână în mână cu angrosiștii și măcelarii, își bat joc de autorități și public. Am mai întrebat și repetăm întrebarea către d. primar al Capitalei: pot fi transformate băcăniile și bodegile în restaurante și măcelării? Plătesc ele patente de restauratori și măcelării ? Pot ele face pe interpușii angrosiștilor și detailiștilor de carne ? Nu trebue pusă ordine în desfacerea, în distribuția cărne? Chestia libertăței comerțului cărnei și a concurenței în fixarea prețurilor e una șî chea tia desfacerei e alta. Intre prețuri maximale și libertatea comerțului, experiența a dovedit că tot libertatea comerțului poate ușura problema. Dar libertatea comerțului cu stricta observare a modului de desfacere. Populația să găsească carnea la măcelari, nu la băcănii și bo*negi. Problema înfometării privind populația și pe fiecare cetățean în parte, nu cred cetățenii că, în afară de comună, poliție și presă, mai trebue să se miște și ei, nu numai să tacă și să plătească oricât % EMIL D FAGURI! " Reforma agrară este definitiv terminată Cuvermil ia măsuri pentru garantarea dreptului de proprietate Nemulțumit de modul cum decurge în Adunarea deputaților, discuția pe articole a proectului de constituție, d. Ionel Brătianu a convocat majoritățile parlamentare la o consfătuire, ori la ora 10 a. m. la Senat, înainte de consfătuirea cu majoritățile parlamentare a avut loc un consiliu de miniștri la care au participat — în afară de delegații secțiunilor Camerei și Senatului, d-nii Mihail Pherechide și M. G. Orleanu, președinții Corpurilor Legiuitoare, și d-nii C. Dissescu și N. D. Chirculescu, raportorii proectului de Constituție. Refonia e grava complet terminată La această consfătuire guvernul și comitetul delegaților au pornit cercetări pentru găsirea unei formule menite să asigure dreptul de proprietate, împotriva eventualelor exproprieri. S’a găsit — cu acest prilej — că formula exproprierii, în domeniul proprietății rurale, așa cum a fost înscrisă în Constituție la Iași, în 1917, prezintă mai multe garanții decât textul constituțional — referitor la proprietate, înscris în proectul aflat în discuție Corpurilor Legiuitoare. In consecință guvernul a hotărât păstrarea textului articolului 19 din vechea Constituție așa cum a fost modificat sub guvernul d-lui general Averescu (a doua expropiere). In consecință guvernele viitoare, când vor vor să fărâmițeze și actuala proprietate rurală mijlocie va trebui să îndeplinească formele cerute de Constituție, să convoace o constituantă care singură va avea să se pronunțe — cu majoritate de două treimi — asupra modificării textului din Constituție referitor la exproprierea rurală. Exproprierea în domeniul urban D. M. G. ORLEANU — președintele Camerei — a propus și guvernul a admis, un articol special pentru regulamentarea exproprierilor chiar „pentru cauză de utilitate publică“ în domeniul urban. S’a admis principiul că nici o expropriere nu se va putea face fără o dreaptă și prealabilă despăgubire pentru proprietar. Această despăgubire va fi fixată nu de legiuitor ci de instanțele judecătorești. Plata exproprierei se va face chiar în momentul in cara proprietatea va eși din patrimoniul deținătorului Potiuri conmnale Un alt text constituțional va reglementa exproprierea pădurilor. In regiunea de munte și deal pădurile mai mari de 100 hectare vor intra în marginile exproprierii , în regiunea de șes pădurile mai mari de 50 hectare. Exproprierile se vor face tot pentru cazurile de utilitate publică și se va începe cu pădurile aflate în domeniul Statului. Se vor institui „păduri comunale“ acolo unde necesitatea o va cere. Formula definitivă a articolului referitor la dreptul de proprietate va fi găsită de d. ministru Al. Constantinescu, care o va supune aprobării comitetului delegaților și guvernului mâine la ora 11 a. m. când se va ține o nouă consfătuire. O adunare generală a ameliorarilor pudici Primim spre publicare următorul comunicat: Comitetul Uniunii Generale a funcționarilor și pensionarilor publici, în ședința dela 21 Martie crt., a decis convocarea funcționarilor și pensionarilor din Capitală în Adunare Generală pentru Luni 26 Martie, orele 8 jum., seara, în sala „Amiciția“, (intrarea Zalomit), când vor fi aduse în discuțiune, dintre altele două chestiuni de o mare importanță : 1) Situația creiată funcționarilor și pensionarilor prin noul buget la care se afectează ca spor de scumpete a traiului pentru funcționari o sumă derizorie; iar pensionarii fiind lăsați în aceeaș stare de mizerie, de astăzi. 2) Măsura luată de Ministr de Industrie și Comerț, care suprimă întegrul personal al Direcțiunei mărfurilor și lichidărei, compusă din 47 funcționari de carieră, din cari unii cu vechime de 6—10—15—29 și 25 ani. Lupta si jirul IMrasității din Gand Bruxelles, 21. (Rado*). — Semnatul belgian a respins cu 76 dle voturi contra 58 proiectat de lege adoptat de camieră privitor la universitatea din Gand care trebuia să fie transformată în universitate flamand»