Presa, martie 1923 (Anul 1, nr. 2-16)

1923-03-21 / nr. 6

MUZEUL PRESEI SEVER BOCUl Lmï 8 PAG1M9 — 1 LEU Anul I, No. 6 Directori: CONSST. HILLE, E. D. FAGURE TELEFON, Direcția 58/73 și 58/75. - Redacția 58 74. — Administrația 10 60 ÍJ w ORELE 5 DIMINEAȚA BUCUREȘTI, STR. SARINDAR 12 | Bucureștii ca tn zile de bejanie •CH» •­•«?* • • « Eri a fost iar teroare militară. Brutalizări și arestări Pentru a doua oară, ori, Bu­cureștii au fost ocupați mili­­tărește. Planul de luptă a fost de data asta complicat cu ocu­parea unor poziții de luptă și în Dealul Mitropoliei, căci e­­rau temeri ca mulțimea, ieșind dela „Dacia”, să nu se îndrepte spre Cameră. Comanda supremă au avut-o tot generalii Davidoglu și Ni­­coleanu și prim-procuroril Ra­­coviceanu, secundați de colo­nelul de stat major Sărinu, co­lonelul de jandarmi Călătores­­cu, judecătorul de instrucție Niculescu-Bolintin, procurorul I. Petrescu și întreg aparatul polițienesc. Trupele care au ocupat pozi­țiile din centrul Capitalei au fost: reg. 6 Mihai Viteazul, re­gimentul 21 inf. și reg. de jan­darmi pedeștri. Gum a fost ocupat centrul Iată care era dispoziția ar­matei : la ora 1, n­u se adusese calea Rahovei și până la podul de la bul. Maria, circulau pa­trule, iar la poduri, fuseseră in­stalate sentinele, comisari și agenți de poliție. Grosul trupelor, un batalion de jandarmi, comandat direct de lt. col. Călătorescu, se găsea rânduit pe bul. Maria, în drep­tul spitalului Brâncovenesc. La poalele Dealului Mitropo­liei, erau cordoane de jan­darmi și comisari de poliție. In cartiere , cu papa centrului pisă a fost o bagatelă pe lână aceia a foburgu­rilor și barierelor. Aci, starea de asediu își întinsese toată apăsa­rea. In special, regiunea dinspre cătunul Belu era ca în zile de răz­­boi. Nu se permiteau grupurile chiar de doi­ trei inși, se opriau discurile. Intrarea din comunele mărginașe ale Bucureștilor se în­găduia numai acelora înzestrați cu acte peste acte, de la primarii, no­­tarii și administratorii de plasă, cari terorizau comunele. Aparatul talizau evacuând. După ce piața a fost golită, opoziționiștii din balcoane au continuat să strige : „Jos șobo­lanii !­ostos tirania !“ „Trăia­scă armata ! Câțiva țărani de la ferestre au apostrofat pe unii ofițeri cari s'ar fi deochiat în timpul războiului. Se auzim­ strigăte: — Când stai la kilometri în dosul frontului nu erai așa ze­los. ——fraților, armele alea le-am purtat și noi în război. Să nu se întoarceți asupra fraților voș­ tri.­­ Prefectul poliției ovaționat­ e­, general Nicoleanu prin­zând aceste strigăte, a căutat să îndepărteze cât mai mult armata de balcoane. Dar i s'a dat un alt ordin, ca soldații să împingă în gangul clubului un grup de opoziționiști cari sta­ționau la ușă. D. general Nico­............— ,1 - „„C,d le, polițiști gardiști și tot apa­­­ratul militar și polițienesc a so­rit să împiedece pe cuteză­torii fotograf­ să eternizeze barbariile ordonate de sus și pe șobolănehul simbolic. Cu o sentinelă și un ofițer drept excortă, ziaristul ia con­dus spre biserica Crețulescu un­de se afla cartierul general.Un ofițer superior înțelegând gafa celor puși să apere prin te­roare un regim șubred, a inter­venit, lăsând liber pe gazetar. Morala, când d. Brătianu se află la­ putere, este interzisă­ fo­­tografierea șobolanilor auten­­­tici . Dacă nu­ te arestează, Guvernul elaborează un decret­­lege în acest sens. Un alt coleg ti îa redacția a fost înșfăcat de un jandarm, dar în fața viteazului colonel de jandarm­ Călătorescu, care l-a insultat în chip trivial și l-a decelarat arestat. Colegul ace­sta nu se făcuse vinovat nici măcar de fapta colegului din­tâi. El veitfa grăbit spre redac­ție, ca să comunice ultimele știri pentru ediția de provin­cie a ziarului. Cu siguranță că și celelalte zeci de arestați s-au făcut pe temeiuri tot atât de solide. Un nou proces politic? Iar prefectura polilei sosiau la fiecare minut arestați sub escortă. Un corosar special lua interogă­rii celor aduși, de la cari căuta să smulgă mărturisiri că au insultat armata și Dinastia. Cunoaștem prea tne proce­deele guvernului pentru a nu bă­nui că făcând astfel de cercetări, Intenționa erd să însceneze un nou proces politic, cu schingiuiri, cu dețineri la Jilava și cu judecata consiliilor de război. In acest timp în balconul clu­bului democrat o parte a sedu­cătorilor opoziției țineau cu­vântări; publicul din stradă su­blinia discursurile cu strigăte de: jos șobolanii, jos Barbu Știrbey, jos Rasputin, afara cu Limki' La­hovari și Procopoaice­­ie“. germania capitolează clase, sau semioficiale între­­ Germania, Franța și Belgia Dealul Mitropoliei. Cordoane puternice fuseseră instalate pe str. Carol, de la sala întrunire­ și până la str. Soarelui, pe str. Căldăraru, la intrările stradei Bazaca și tot pe str. Carol, spre bul. Maria, cu alte cuvinte pe toate drumurile ducând direct spre Cameră și spre calea Vic­toriei. Cordoane mai slabe streju­­iau trecerea pe străzile cari în­conjoară piața florilor. Pe cheiul Dâmboviței, de la Agenții electorali cercetau, desco­­preau și denunțau. De pute fu­ și anume căpetenii ale clubului li­beral, chibuziau sancțiunile și­­ sforăria. S'au operat arestări. De altfel, Duminică seara, până târ­ziu ,au fost interogați cei arestați în cursul primei zile de ocupare militară. Barierele au fost, zi și noapte, strejute de cordoane puternice. Patrule circulau prin cartiere. Pe alocuri, nu s'a îngăduit intrarea în oraș nici a lăptâreselor și zar­ , zavagilor, ceiace a făcut ca popu­­­­lația să sufere. gura fr .... Asedierea sale­ „Dacia“ La orele 3 jum., când seria discursurilor din sala s'a în­cheiat și mulțimea a voit să se împrăștie, cordoanele de sol­­dat s­au strâns și au barat toa­te căile pe cari puteau apuca cetățenii. Doctorul Lupu, la ie­șire, a rugat lumea să nu se împotrivească, „căci se urmă­rește vărsarea de sânge“. Mulțimea, — a compuns par­lamentarii cari voiau să plece la Cameră spre a-și face dato­ria, — a rămas sechestrată. A trebuit să se recurgă la o ieși­re dosnică a localului, dar du­pă câtăva vreme s a prins de veste și s’a barat cu cordoane și această ieșire care fusese,— din întâmplare — neglijată. Captivilor li s’a îngăduit să plece numai pe grupulețe mici și nu într’o singură direcție. Unii au fost risipiți prin Stră­zile din jurul pieței florilor, al­ții prin str. Caldărari și cîțiî r­hiar pe str. Carol, spre calea Victoriei. La clubul național Cetățenii, credincioși unui cu­vânt de ordine, cum scăpau din sechestrarea de la „Dacia“, se îndreptau repede spre clu­bul democrat din calea Victo­riei 70. Printre cei dintâi so­siți au fost d-nii Mihalache și dr. Lupu, car­e au urcat la club. Când grupulețele de ce­tățeni s-au adunat în număr mare in fața clubului, au prins să manifesteze. Din balcon în­cepuse să vorbească d. Miha­lache. Cum statul major militar nu fusese suficient de prevăzător, în apropiere se găsea prea pu­țină armată pentru a risipi pe manifestanți. Autoritățile s-au mulțumit să încadreze pe manifestanți cu soldații pe cari îi aveau la dispoziție, pentru ca rândurile mulțimei să nu se îngroașe. Dar mulțimea care venea a rămas in dosul cordoanelor,— spre piața teatrului și spre pa­lat, — continuând a manifes­ta de acolo. Armata, un pas alergător Intre timp, armata sosia în pas alergător de la ,Maria". Pe măsu­ră ce soseau detașamentele, înce­peau manevrele. Mai întâi s'au instalat cordoane spre străzile Regală, Câmpineanu, Matei MUlo și deacurmezișul călăi Victoriei, în dreptul cofetă­riei Riegler. Au fost aduși apoi jandarmii cari au împrăștiat lumea în toate direcțiile. Când piața teatrului a fost complect golită, cordoanele au fost îngroșate și nimeni nu mai putut circula. inații, huiemeii, apostrofă.i Scena, — închegată din bru­­­talizări și îmbrânceli, —­a eva­cuare! pieței teatrului, era ur­mărită de un mare număr de opoziționiști, cari se găseau în balcoanele și la ferestrele clu­bului și cari huiduiau și fluc­­rau încontinuu pe cei ce lra­înainta în stradă, a venit sun balcoane și a contramandat or­dinul. Atunci, prefectul poliției, care cu câteva clipe mai înainte fu­sese huiduit, a fost ovaționat de cel din balcoane. Grupul de jos a încercat să-l realce în triumf, dar d. gen. Nicoleanu s'a sbătut și după ce i-au mai venit în ajutor câțiva ofițeri, a scăpat din situația de a fi fost purtat în triumf de către ma­nifestanții împotriva cărora a­­vea o parte din comandă. O mică inCăerare Și situația a rămas așa: cei din balcoane atârnaseră de un băț doi șobolani și o bucată de cașcaval, pe cari îi jucau deasupra trotua­rului, aclamau armata, huiduiau pe „șobolani" și fluerau. Tot ce se spunea și se făcea în balcoane și la ferestre nu putea fi cunoscut decât ofițerHor, repre­zentanților parchetului, ofițerilor de poliție și ziariștilor, — sin­gurii cari se găseau in stradă, în număr mic. Totuși, la un moment dat, s’a strigat o comandă: To­t cei de la ușa clubului să fie arestați! Un pluton de jandarmi s’a re­pezit, a înconjurat grupul căruia i se îngăduise să staționeze pe trotuar, la ușa clubului și a în­cercat să aresteze. Cei de la ușă s'au împotrivit insă energic, s'a produs o mică încăe­­rare și nimeni n’a fost arestat. arestările In schimb, în timpul evacua­rei și după, printe trecătorii cari scăpau de cordoane, ares­tările au curs. Ca să se înțeleagă toată lo­gica arestunilor, vom indica vre­o câteva cazuri. La un moment dat, l-am vă­zut dus cu baioneta la spate, pe cunoscutul cupletist Tomes­cu. De ce faptă gravă să se fi făcut vinovat Inofensivul co­mic ? Nu se știe. Unil din reporterii noștrii fo­tografi tentat de spectacolul te­roarei și al șobolanului spânzu­rat, a vrut să scoată o fotografie Colonei maiori, ofițeri sentine­ manifestanț­or ****** »■­•1») Pompele cu apă au distrus un salon al clubului La club Pe la orele 9 seara, trupele au fost retrase,, iar circulația pe străzi reluată Două ore după a­­ceea însă, publicul a început a fi din nou îngh­ionați de soldați. Din cauză că la clubul democrat, discursurile reîncepeau, armata a fost scoasă în stradă barând drumul între cupșa și str. Re­gală. Un careu complect evacuat se formează în piața Teatrului. Nimeni nu mai avea voe să intre în clubul democrat, nimeni nu mai avea voe să iasă. Armata a continuat să sosias­­că în grupuri din ce în ce mai mari. La orele 11 seara, calea Victoriei era din nou ocupată militărește. Lumea care părăsea teatrele a fost silită să stațione­ze in spatele cordoanelor mili­­ tare.Ordinal d-lui general... La un moment, d-nii d­e, Madgearu­, Iunian și Mihala­Sever Bocu­ au ieșit în balcon și au hu­­trebat pe inspectorii de poliție de jos, de ce nu se îngăduie nimănui intrarea și ieșirea în club. Răspunsul a iod: — Ordinii!, cl-h­l general Davi­doglu. Ori patru fruntași opoziționiști au plecat atunci la prefectura po­li­ției, unde au cerut explcat uviui d-lu­i general Davidoglu. Acesta a răspuns că d-sa a dat ordinul și că ii menține pe a d­sc d­e răspundere. Delegația s­a­­ înapoiat la club. Cum mulți dintre oposisioniști nu măn­caseră de cu ziua, câțiva senatori și deputați, cărora le era îngăduit să pătrundă și să iasă din club, au plecat să aducă me­rinde venimii asediați. Agapa care urma să aibă loc la Eurom, în onoarea deputaților excluși din Cameră a fost contra­mandată. O demara ostentativă La orele 10, după ce s-a sfâr­șit ședința Camerei, trupele care ocupaseră, ziua poziții în Dealul Mitropoliei, au pornit-o, cu trompeții, în frunte, într’o defilare ostentativă, pe străzi­le Capitalei. Sosirea pompelor La orele 11, a răsunat un șuer strident. Soseau în fața clubului două pompe automo­bile. Ș Părintele Man s’a coborât în stradă, unde sosise d. gen. Da­vidogiu pe care l-a întrebat ce are de gând, — Să pun pompele în func­țiune. Dar dacă vă angajați ca mâine și în restul zilelor să nu mai manifestați, voi retrage pompele. — Acest angajament nu-i pu­tem lua, a răspuns părintele. Dar gândiți-vă că sus sunt d-nîî Maniu și Vaida și fapta d­vs. va avea un răsunet ne­plăcut in Ardeal și în tot res­tul țarei. Avalanșa cu apă D. general n'a ascultat sfa­tul deputatului ardelean. Pom­ple au fost puse sub presiune. Prima irupție de apă a mutat tricolorul mare care fusese ar­borat la club... A doua avalanșă a spart gea­murile săi el celei mari și au pătruns în această încăperi, i­­nundând parchetul. Nimeni nu s’a clintit. Câțiva opoziționiști au îmbrăcat mac­­ferlanele și s’au așezat în bă­taia apei, huiduind și flucrând. Apa a curs aproape o jumă­tate de oră. in sala cea mare a clubului, ea trecea de gles­­ne, parchetul a fost umflat, de­teriorat. După ce au plecat pompele și s’au ridicat cordoanele de la Intrările clubului, opoziționiș­­tii au pornit-o spre casele lor, AVAND CONSEMNUL CA AZI LA ORELE 12, SA SE ADUNE DIN NOU LA „DACIA“. Teroarea militară din ultime­le două zile a înfricoșat mult populația Capitalei. V&- ar­f msm mmm ii I £ Mercurâ 21 Pairii‡ 1923 ütfefesláTHA $1 ABMlKlstRatta: Săptămână 'Istorică Londra 10 (Rador).­Din Pa­ris se d­espinte oficial știrea publicată de ziarul „The Wor­ld“ după care însărcinatul de afaceri german la Paris ar fi remis guvernului francez Propuneri oficiale din partea guvernului german în chestia reparațiunilor. Cu toate des­­mințirile corespondentul di­plomatic al ziarului „Daily Mail“ afirmă însă că săptă­mâna aceasta va avea o im­portanță deosebită, deoarece este aproape sigur că vor în­cepe tratativele directe afi­ m i­ iliőit al premiului zil­nic al „Presei” Premiul­ de Dumineca. Un­ ceasornic cu brățară de aur, a fost câștigat de d. Ile Bern­­ștein, calea Rahovei 80, și a fost ridicat de la Ceasornicăria „Cronos", str. Academie­­i. Premiul de est. Un bidon de 5 kgr. untdelemn francez fost câștigat de d. Octav Bo­a­brin, comerciant din strada îg­­nnt’u 3. Sefisi separatiștilor re­nani asasinat Berlin, 19 (Rador). — Josef Smeets, acuzat în Germania de trădare fiindcă împreună cu Bri­den sa făcut cunoscut în ultimii ani ca conducători ai separatiștilor renani, victima unui atentat, a căzut Atacat cu focuri de revolver. Smeets a fost grav rănit la cap. După unele știri el a și sucombat. Au­torul atentatului este necunos­cut. Press germană comentând atentatul îl dezaprobă, dar a­­rată că Smeets era considerat de massele populare drept vi­novat al înaintării francezilor la Ruhr, la care ar fi contri­buit prin­ agitațiile sale separa­tiste ligi de mers al guvernu­lui german m­odest?» ‘ ma­ftuiir Washington 19. (Rador). Departamentul externelor con­firmă fapt­ul că ambasadorul ger­man la Washington a remis o notă cuprinzând punctul de ve­dere german în chestiunea Ruhr Nota însă nu solicită încă ree­­diațiunea, nici nu reclamă vre­un răspuns. Berlin 19. — (Rador). Ziaml „Lokal Anzeiger“ anunță că am­basadorul englez la Berlin fost chemat la Londra pentru a a raporta ajsul IN HECáHE II UN PREMIU de la vederea greutăților aprovizionare și a scuropistei continue a tra­iului, „Presa“ a decis să acorde PS&M8I mMCE ce­titorilor constind Un ar­­­ticole alimentare și obiec­te de menaj. Cititorul care va cumpăra număral ștampilat pe spa­­țiun­ all­ dintre pagina 4-a și a S-a va fi câștigătorul căruia 3 se ei­ib­ereasă la administrația noastră pre­­­­sentând numărul ștampilat Premiul de azl. Un costum de haine de primăvară. n­Diuarea tratativelor de pace cu turcia Atena, 19 (Rador). — Minis­trul Greciei la Paris, d. Roma­nos, a comunicat guvernului grec că Franța ar înclina spre a reluare a tratativelor de pace la Constantinopol, unde pute­­rile ar fi reprezentate prin vi­­nalți comisari respectivi. Gu­vernul grec nu este protevnic reluării tratativelor la Constan­tinopol. El va trimite noi dele­gați în caz când Turcia nu va mai fi reprezentată prin Ismael Pașa. Dacă însă acesta va re­prezenta Turcia, guvernul grec va apela din nou la serviciile d-lui Venizelos. Citiți în pag. 8-a: „PRESA economică și financiară Un premiu de 100.000 lei In numerar acorda,,PRESA“ cititorior și abonaților ei en începere dela 25 Hârtie

Next