Presa, martie 1923 (Anul 1, nr. 2-16)

1923-03-23 / nr. 8

i An­aî 1, No. 3 I MUZEUL PRESEI SEVER DHrectori: CCMST. $3ILLE, E. D. FAGURE­­ TELEFON: Direcția 58/73 și 58/75,­­ Redacția 55/74. — Administrația 10­601 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: BUCUR­EȘTI, STR. SĂRINDAR 12 ORELE 5 DIMINEAȚA „Presa“ acordă cititorilor și abonați ,16 săi, începând de Duminică 25 Martie, o serie de premii de valoare, Intre cari Un singur premiu de 100.000 lei în numerar Peste trei luni se face tragerea. In numeriie viitoare cetitorii vor găsi condițiile participării la aceste premii Ocupația franceză In Ruhr Condițiuiile de negociere ale Franței tirene Freie Fresse“ comuni­­te din Paris: In dorința de a ți­ne seamă de diversele curente in opinia, publică franceză, guver­nul și-a definit punctul de vedere in fața reprezentanților presei franceze. Ca condiție prealabila pentru primirea propunerilor ger­mane, el cere din nou renunța­rea din partea Germaniei la toa­te actele și ordonanțele ostile.­­Această condiție e motivată prin faptul că între Franța și Germa­nia există actualmente o stare de război care trebue terminată prin tr'uui fel de armistițiu, înainte ca să poată fi vorba de tratative de pace. Acest armistițiu trebue să fie rezultatul unui schimb de ve­deri directe între Germania și ce­le­ două puteri ocupante. Guver­nul german trebue apoi să-și ma­nifeste dorința sinceră de o înțe­legere demers prin renunțarea la orice in vederea provocatei unei intervenții străine; el trebue apoi să înceteze a mai sonda cer­curile franceze prin emisarii săi și să suspende propaganda ofi­cială contra Franței și Belgiei. Franța nu poate avea interese pentru propunerile germane de­cât dacă sunt făcute direct și în formă oficială de guvernul impe­riului. In ce privește chestiunea către cine să se adreseze propu­nerile germane, punctul de vede­re francez este că soluția firească ar fi ca Germania să adreseze propunerile guvernelor care au întreprins acțiunea din Ruhr pe baza paragrafului cunoscut­ din tratatul de Versailles, adică Fran­ței și Belgiei, lăsând pe acestea să le aducă la cunoștința Angliei și Italiei și, eventual și Americei. Dacă Germania și-ar remite pro­punerile și guvernelor care nu participă la acțiunea din Ruhr, ea ar provoca bănuiala că nu do­rește o înțelegere sinceră cu Fran­ța și Belgia, ci încearcă numai o nouă manoperă. Dar dacă ca și-ar supune propunerile cons­­tiuției de reparațiuni, Franța și­­ Belgia $ar­ avea nimic deobiec­tj Paris. 21. ^ ."Agenția Baros“ confirmă că nota care expune si­tuația Germaniei în chestiunea re­­parațiunilor și care a fost remisă lui Hughes nu a fost publicată­­» «i­» transmisă la Paris. . .. Reprezentan­u diplomatic ger­­m­an la Paris a informat guver­­nuul francez despre aceasta. fi ”,, ‘ ““—**"«* ...­­.. ’f # ’« " Expunerea î­u Le irocquer Paris. 21. — Le Troc­quet, mi­nistrul lucrărilor publice a făcut înaintea consiliului o dare de sea­mă asupra rezultatelor favorabile alle inspectiunei sale in Ruhr. Din declarațiunile făcute pre­sei rezultă că stocurile din regiu­nea din nordul Ruhrului sunt de 1 milion 450.000 tone cărbuni. Pentru moment 3 șantire sunt deja în activitate, două în mine­le din Westerhold și Blumen­­thal, unul la mina Concordia. Se lucrează la curățirea canalului. Stocuri importante sunt pe mar­ginea canalului. Aceste lucrări continuă cu intensitate. Se crede că la sfârșitul săptămânei vor putea fi transportate zilnic 2500 până la 3000 tone cobs, această cantitate va fi sporită în urmă pe fiecare săptămână. Un nou protest al Germaniei Berlin 21 (Rador).­­ In ședința de ert a Reichstag-ului, președin­tele Loef­e, a anunțat că guvernul german a protestat pe lângă gu­vernul francez în contra luării de ostatici în teritoriile ocupate, du­pă cum s-a întâmplat în Essen in urma unui atentat german în con­tra autorităților franceze. Guver­nul german a cerut imediata eli­berare a ostaticilor. Președintele Loebe a mai anunțat că deputa­tul Quantz, a fost eliberat .de căt to* tranșat.­­K - ■ -V Destindere in Ruhr PARIS, 21. Se simte o ten­dință de ușurare a raporturilor. Havas află că prefectul Muns­­ter a adresat funcționarilor din Ruhr nouă instrucțiuni autori­­zându-i să aibă raporturi cu au­toritățile ocupante. Delegațiunea municipală din Witten cere să aibă comunica­ție cu cei închiși de către auto­ritățile franceze, întreaga popu­lație lasă să se vadă o obosea­lă în urma­­ agitărilor comunis­te și naționaliste. Funerariile soldatului Schmidt au avut loc la Essen fără nici un incident. Au luat parte gene­ralul Hennig și Degoutte. Regia franco-belgiană­­ a­ căi­lor ferate din regiunea ocupată și care a fost creiată de 2 săp­tămâni a intrat în funcțiune. „Havas“ subliniază atitudi­nea lucrătorilor minieri din Waltkopp, cari fiind preveniți că ei vor rechiziționa cărbuni au manifestat intențiunea de a trimite autorităților militare o delegațiune spre a se înțelege ca aceasta asupra condițiunilor în care s’ar putea continua lu­crul. Ziarul „Le Temps"”, comen­tând Informațiunea din „New- York Herald”* cum că­ cabine­tul din Berlin, s’ar prepara să ia masuri contra exceselor na­ționaliste, spune: „Dacă guver­nul german ar voi de fapt să nu mai aibă loc atentate, provo­cări, comploturi,abroga ordo­nanțele care interzic locuitori­lor din regiunea ocupată de a se supune autorităților aliate, ar înceta de a subvenționa re­zistența industriei, voluntar al minierilor, șomajul trimete pe președintele un al Ebert­­ n ’Westphalia la luptă contra spre a îndemna înăbuși' campania Franței d­­ar calomnioasă și excitările neauzite din presă' 8 PACSSM­ — 1 LEII Scopurile politice ale lui Ludendorf Muenchen. — „Regensburger Anzeiger“ organul partidului popular bavarez se ocupă în­­tr-un articol de politica gene­ralului Ludendorf. Deși când a cerut un permis pentru a se muta la Muenchen, Ludendorf a făgăduit că se va abține de la orice activitate politică, casa lui este azi un adevărat centru politic din care pornesc nenu­mărate fire politice spre toate direcțiunile. Pentru politica lui Ludendorf Bavaria nu este decât un mijloc pentru a ajun­ge la scop, un teren favorabil pe care să pregătească recon­strucția Germaniei după idea­lurile sale Ludendorf, continuă artico­lul ziarului bavarez, caută de asemenea să influențeze poli­tica austriacă, dându-se drept protectorul legitimiștilor habs­­burgezi; el s’a relevat deodată cu partizanul ideii habsbugi­­ce, făgăduind monarhiștilor austriaci restabilirea habsbur­­gilor șî unirea Austriei cu Germania. LUDENDORF Acțiunea socialistă in­ternațională In ehestia reparațiunilor Berlin, 21 (Rador). — Confe­rința interaliată a partidelor so­cialiste, care are loc la Paris, a hotărât să trimeată câte un dele­gat din Franța, Anglia, Belgia și Italia la Berlin, pentru a trata chestia reparațiunilor și chestia ocupării Ruhr-ului cu socialiștii germani. negoc­em­ie între Bul­garia și Jugoslavia Sofia, 21 (Rador). — Comisia mixtă sârbo-bulgară cu sediul la Niș, care a tratat chestiunile ră­mase în suspensie între Bulgaria și Iugoslavia, a terminat lucrări­le sale. Sa ajuns la un acord com­pleet și mulțumitor pentru ambe­le națiuni. «•»MIM»* MI •»•*»#! Redeschiderea grădi­­nei zoologice din lemn .­­ Berlin, 21 (Rador).­­ In urma succesului ce l-a avut acțiunea pentru salvarea și menținerea gră­dinii zoologice din Berlin, era amenințată să dispară care din cauza lipsei de fonduri, grădina va fi redeschisă Duminica viitoa­re. Alegerile generale din Serbia Belgrad, 21. — Rezultatele ale­gerilor legislative: Pasici și Nincici au fost realeși. Partidul lui Pasici a obținut 120 de mandate, a lui Ră­dici 70, democrații 50, clericalii 22, musulmanii și bosniacii 18, parti­dul agrarian sârb 9, minoritatea germană 6, minoritatea română 1, social democrații 3. Comuniștii n'au obținut­ nici un mandat. Des­chiderea Scupcinei este anunțata pentru 8 Aprilie,-­ oier­’ Drag^. im­etchic*­ ii o kri^ cfz Pq n/3 Conferința de la Londra Contra­propunerile turcești Paris. 21. — Reprezentanții Antantei se vor Întâlni Mier­­cuî la Londra pentru a se sfă­tui asupra răspunsului la con­trapropunerile turcești cari au fost publicate Marți după a­mia­ză la Paris. [ Londra. 21. — O notă a Agen­ției „Reuter“ relativ la confe­rința engleză-Italiană-franceză care trebuie să aibă loc la Lon­dra In ziua de 28 Martie, zice că studiul contra-propunerilor turcești nu modifică impresiu­nea cercurilor engleze» care crede că cu bunăvoință reci­procă, contra-propunerile tur­­cești ar putea deveni compati­bile cu principaile și cu politi­ca stablită în procesul de tra­tat aliat; cu toate ca se recu­noaște că ele reprezintă oare­care dificultăți, se crede to­tuși că vor fi învinse. Londra,, 21 (Radox)._— I'Azi în­cepe conferința experților aliați privitoare la chestia orientală. Conferința va dura o săptămână. In cercurile oficiale se crede că du­ săritorile paștilor se va semna tratatul de pace. Se așteap­tă sosirea d-lui Venizelos, care a fost invitat de guvernul englez. Întrunirea experților Londra. 21. — Azi după amia­ză se va ține prima întrunire a experților interaliați reprezintând Britania, Franța, Italia și Japo­­nia, cari în comun vor examina contra-propunerile turce la proec­tul tratatului de pace din Lausann­­­e. Lord Curzon va prezida des­­chiderea discuțiunilor. Vizitatorii experti vor fi oaspeții guvernului bi­tanic în timpul șehereților în L­ondra.­­ Se crede că la această întrunire se va hotara împărțirea pe corni­­ete care vor examina diferitele chestiuni ivite. Se va păstra tace­­­re asupra dezbaterilor până când d­ar la terminarea lucrărilor. Gât privește prezența în Londra a d-lui Venizelos, care va lua par­te la întruniri atunci când exper­ții vor dori să-l consulte în diver­­sele chestiuni ce ar interesa Gre­cia, trebue relevat că în momentul de față Grecia nu are ministru în Londra. „Times“ reamintește cu această ocazie : „Printre alte­­ chestiuni care privesc interesele Greciei, che­stiunea despăgubirilor greco-tur­­ce este una din problemele răma­se în suspensie atunci când s’a a­­mânat conferința din Lausanne. Grecia este fără îndoială un­ fac­tor important în orice aranjament privitor la apropiatul Orient. Și pe când suntem în cunoștință de ultimele puncte de vedere ale tur­cilor referitoare la tratatul de pa­ce, nu știm nimic din partea Gre­ciei de când delegațiunile acesteia au părăsit Lausanne. Di­n aceia ar fi în ajutorul experților interaliați să aibă prilejul de a consulta pe d. Venizelos care a fost unul din principalii reprezentanții ai Gre­ciei în conferința din Lausanne“. •IN FIECARE ZI UN PREMIU In vederea greutăților scumpire­ continue a tra­iului, „Presa“ a decis să acorde PREMII ZILNICE ce­titorilor săi,constând In ar­ticole alimentare și obiec­te de menaj. Cititorul care va cumpăra numărul stampilat pe spa­țiul alb dintre pagina 4-a și a 5-a va fi câștigătorul căruia i se eliberează la administrația noastră pre­zentând numărul ștampilat Premiul de azi: 3 Metri stofă de rochii Saladora de la Marele Ma­gazin „Luvru” Cal. Victorie­i 40 (Bulev. Academiei 2). ÎNFRÂNGEREA comuniștilor in Germania BERLIN, 21 (Rador). — La congresul comunist internațio­nal, care are loc la Frankfurt, deputatul comunist german, Brandler a constat că dela 1918 partidul comunist german nu înregistrat nici un progres pal­pabil. Congresul s’a închis eri. .Șo Șu ȘmșmȘ»«, lupta in jurul Vulveraltajei din iaua Bruxelles, 21. (Rador),­­ se­natul belgian a respins ca 76 de voturi contra 58 proiectul de lege adoptat de cameră pri­vitor la universitatea din Gand care trebuia să fie transforma­tă in universitate flamandă. r „ v­au Academiei l­­a<otés mélux) anglia nu acceptă C­onferința de la €aiatantinopole Constan­tinopole, 21. (Rador). In­cercările engleze din Con­st­an­tinopole se pretinde a ști că Anglia nu va accepta convo­carea nouei conferințe la Con­­stantinpole. ' Ireda rafină orice fel de despăgub­bești către Turcia Atena 21 (Rador). — .Guvernul grec a făcut cunoscut aliaților că este gata să trimeată delegați la o eventuală nouă conferință pentru încheierea păcii dar de­clară categoric că refuză să ac­cepte orice fel de despăgubire că­tre Turcia. intiri din Rusia De la corespondentul nostru par­ticular — Succesiunea lui Lenin Riga 21. —La Moscova s’ar fi alcătuit în vederea stării LENIN precare a sănătății lui Lenin, un triumvirat format din Ka­menev Ricoi si Stalin. Rusia îngăSie emigrarea a 2Q0.000 evrei Riga 21. — Guvernul sorvie­tic a dat permisiunea pentru emigrarea a 260 mii evrei Fiecare emigrat va avea voc să ia asupra­ și o sumă de cel mult 5000 ruble aur. Hotărârea a fost luată după o deliberare furtunoasă a so­vietului comisarilor poporu­lui și după ce Bjeljewski șe­ful comisiei „Ceka“, a decla­rat că nu poate garanta sigu­ranța elementelor nerusesc. Vineri S3 Martie 1923 Crima misterioasă din str. Marconi Criminalul tot n’a fost prins Crimei căreia i-a căzut victimă doctorul Carniol și căreia aproape nu mai sunt nădejdi că i se va da o deslegare, i-a urmat o altă crimă petrecută în împrejurări din cele mai misterioase și al cărei­ autor tot n’a fost descoperit. Reamintim cititorilor circumstan­țele in cari s’a comis asasinatul. Sâmbătă seara, pe la orele 7, lu­crătorul cantaragiu Alex. Tat. se îndreptă spre casă. Pe str. Dru­mul cu tei, colț cu str. Marconi, el a fost ajuns din urmă de un indi­vid, care i-a aplicat câteva lovi­turi de cuțit și apoi a dispărut. Tat a cănit jos într’un sac de sânge și c­ca câteva minute a murit. Descoperindu-se fapta, au pornit cercetările și s’au stabilit cele ce urmează. Alex. Tat era lucrător cantara­giu la depozitul de var al d-lui Dan Feldman, din Calea Griviței 248. Când plecase dela lucru, își înca­sase simbria de 500 lei, din care cheltuise prea puțină pentru niște alimente pe cari le ducea acasă, soției sale bolnave. Asupra cada­vrului nu s’a găsit însă nici o cen­timă, ceia ce a desemnat ca mobil sigur al crimei: furtul. Ancheta s’a îndreptat în această direcție. A fost imediat arestat un lucră­tor de la depozitul d-lui Feldman, Ion Moldovanu, care nu încasase decât 100 lei și care plecase dela lucru curând după Tat. Ion Moldo­vanu a dovedit însă că la ceasul când s’a comis crima, se găsea în­­tr’o cârciumă din str. Dionisie. Cum Alex. Tat se plângea ades că are o rudă care ii cere mereu bani, a fost interogat și ruda, care nu și-a stabilit un alibiu ce nu mai lasă nici o îndoială. Alți doi lucrători de la depozitul d-lui Feldman au fost scoși din cauză, întru­cât s-a probat că bă­­nuelile îndreptate împotriva lor fu­seseră neîntemeiate. Au mai rămas bănueli, cel puțin numai de complicitate, împotriva unui mecanic tânăr, Constantine­­scu, care a anunțat crima. Constan­tinescu spune că venind pe strada Drumul cu tei, a văzut înaintea lui, la vreo sută de metri, pe un in­divid alergând, ajungând din urmă pe un necunoscut, cu care a înce­put să se lupte. El a bătut în geam unui cismar, pe care l-a îndemnat să sară într’ajutor, dar acela te­­mându-se de riscaiva tâlhari prea primfejdioși, a refuzat să iasă în stradă. ■­­• Mai e adevărat că mecanicul Constantinescu nu era de­loc pătat de sânge când s’a dus la circum­scripție să anunțe crima. Totuși, faptul că el nu-și poate stabili prea precis un alibiu, dă de gândit auto­­rităților, cari-1 mențin arestat. Cercetările le face Comisarul Mo­­­ ciung, dela Siguranța Capitalei, N’ar­e surprinzător ca și aceast­ă crimă să rămână nedescoperită. Prin stradă, era întunerec desnă. Gar­diști, prin partea locului, nu sunt în schimb, sunt nesfârșit de mulți și de îndrăsneți tâlhari și criminali. La locul crimei, nu s’a găsit nici o urmă care să constitue un indiciu. Criminalul a luat cu sine cuțitul pu care comisese asasinatul. ■» In asemenea condițiunii, e fairt? greu de descoperit autorul crimei, '. * ,.r O descindere la F. N. R. adică la „Fascia na­țională română“ 40 mii fasciști în România ? Un inspector de poliție, având autorizația parchetului, a făcut o descindere la sediul „Fasciei na­ționale române“ din str. I. L. Ca­­ragiale 32. El a ridicat de aici o seamă de documente interesante, precum și recentul manifest pe care fasciștii îl adresau „poporu­lui roman t”n* Manifestul acesta, după ce face c doricul fascismului­ în Italia și după ce subliniază că organizații asemănătoare celor italiene s'au constituit în Franța și în Belgia, chiaină poporul la luptă împotri­va „demagogilor și șarlatanilor“. Manifestul adaugă, că până acum organizația din România numără 10 mii de membri, și — ceva ce­va mai interesant, — cât odată cu răs­pândirea acestui manifest, ÎNCE­PE LUPTA DESCHIS. Acelaș document, — purtând ti­tulatura : buletinul No. 1, — in­dică filele și orele când se pot că­păta informații de un sediu și în­cheie, anunțând că jurământul se depune numai Duminica. ­­atol­ Mii la Oradia Fața cu lipsa de preoți, Episco­pul Ciorogariu luptă pentru înfiin­țarea unei Academii teologice la Oradea Mare. D. ministru al istrac­ției a făgăduit tot concursul său pentru înfăptuirea acestei iniția­­tiv­e Socialism și bolșevism -O dezbatere interesantă in Camera Comunelor — Londra. 21. — Moțiunea pro­pusă de d. Philip Snowdens în Camera Comunelor prin care con­damnă sistemul capitalist, a ridi­cat dezbateri cari au atras în Ca­meră un numeros auditoriu, iar, discursurile au fost ascultate cu cel mai viu interes. Membrii Ca­merei păreau a fi foarte impresio­­nați de expunerea d-lui Snowden care dovedea necesitatea grabnică de a se lua măsuri pentru o acțiu­ne treptată menită să realizeze ținta pe care o are în vedere. „So­cialiștii, zice Snowden, nu vor în­treprinde nici un pas înainte pâ­nă cărui acțiunile precedente nu se vor fi dovedit buni“. O alta parte din disc­ursul d-lui Snowden care a făcut impresie în Cameră, a fost pasagiul prin care arăta că respinge bolșevismul. Snowden spune:­­ „Noi nu propunem revoluția Nu propunem confiscarea și nu o favorizăm. Acestea sunt cățe cele mai întortochiate pentru a ob­ține un obiect țintit și cam­ de si­gur că se vor sfârși prin dezas­tru. Intre socialism și bolșevism nu există nici o analogie. De fapt socialismul și bolșevismul sunt antiteze. Bolșevismul în teoriile lui politice și în practicarea sis­temului dictatorial și al confiscă­­rei nu este un socialism, ci o doctrină reacționară“. Cea mai mare parte din discursul d­in Snowden s'a referit la­ examina­rea condițiunilor existente cu pri­vire la industrie, agricultură și lo­cuințe care, după cum pretinde el, au dovedit eșuarea sistemului ca­pitalist. Criiti­­n pag. 8-a: „PRESS“ economici ii financiară L

Next