Presa, aprilie 1923 (Anul 1, nr. 17-43)
1923-04-02 / nr. 18
'BBOMAm£ktuv iíi Tassa •» ia ami. : r» 8 . at: « • • ; • u *.< r ft* • • * a * Pa 3 w î •; '*■" W «:> mmm * ••»«* .45# IN STRĂINĂTATE DU3LU 300 iei 150 „ MANUSCRISELE NEPUT MCATS NU SE MAROIAZA Nu se rezolvă problema locuinței numai prin legile de închiriere la test, în perioada de frăxar ptere a prelungirii reflectilui excepțional împunte «ssentmente pretutindeni, pen -, ‘im rezolvarea provizorie » probleemei locuinței, așa după «Gta, pentru problema alimen iutîei, s’au impus cartela, maximarea de prețuri și rechiziționarea. Intruniri, protestări smau mult sau mai puțin vîq-U.UNC apoi un vot grăbit al Car Oierilor print textul cel nou de lege ori pentru prelungirea celui vechiu, șî conducătorii țiiii, vor răsufla, mulțumiți că ur», „aranjat-o și pe asta.. Desigur, în fața greutăților de tot satul, principiul că toată Iu tobă stă pe loc este o formulă comodă de expedient, dar viața nu-i imobilitate: marile noast rtre centre urbane sunt în continuă creștere. Prin urmare, n’ar fi post să stea toată lumea pe loc, ci este urgentă și absolută nevoie să se prevadă adăpostirea nouilor născuți, a câsniciAior noul, 8- valurilor mereu prortspete de locuitori atrași apre-activitatea urbană. Aceasta u se poate realiza decât prin scurajărea cu orice preț a con fci asemenea direcțiune, sin. "Știre, firească și capabilă de a aduce o normalizare în problema locuinței, nu s’a făcut șî nu i se face nimic efectiv Cele câteva clădiri, începute în 1922, n'au contribuit prin nimic la inieliorarea situației pentru că file au fost pornite de grabnicii îmbogățiți ai vremurilor excepționale cari căutau, în nouile construcții, un isvor de plasa› misit sigur și cât mai rentabil, scumpetea ^—■rivă a materialelor și mâneî de lucru^ combinat& cu dorința speculativă de câștiguri a îmbogățiților. Construcții din nou au paralizat imediat avântul aparent al constricțîilor și azi ne aflăm tot acolo unde eram la încetarea ..războiului.. Nici un pas mai ferite ! Statul a făcut legi de așa zisa încurajare a construcțiilor, dar pentru propriile lui nevoi n’a construit, ci s’a mărginit să re■erchiziționeze imobilele existent . tp. iar, uneori, să cumpere, pe prețuri fantastice, din puținele pr.nß puteau cumpăra, concurând la prețuri pe cei mai straș , nici speculanți și contribuind,*astfel, la agravarea problemei. Așa zisele societăți de construcție — și au Înființat atâtea,. — au colaborat și ele, ală«ături de Stat, la concurarea speculantîlor particularise imouse, acaparând clădiri existent ...ie și locuri virane spre a căștura din diferențele de valoare, în loc să contribuiască efectiv la constricțiuni noui. . . Dacă adăugăm efectele centralismului politic administra."tiv și ale așa pretinsei „imifi*cari“, care au concentrat tot s mai mult la București servicii și direcții ce puteau sta foarte bine, și mai util chiar, pe unde aflau, avem un tablou complect, al activității întreprinsă, / pentru rezolvarea problemei locuinței. de. acelaș Stat care face ’'legi excepționale în contra pron’îetarilor. ' A avut perfectă dreptate dineleni când a cerut, în Senat, .Statul să nu mai fie pus la /:adapostul regimului excepțional de închirieri fiindcă nu s’au griji să construiască pentru propriile lui nevoi, necum să Întreprindă o mare operă de Construcții generale, în favoarea chiriașilor. Când la discutarea Constituției se proclamă funcția sociala a proprietății, apoi este nevoie ca Statul, în primul rând, să-și îndeplinească funcția lui socială de girant prevăzător al intereselor colective S Și dacă n’a construit, el sinstor, cu toate mijloacele de care impune, inclusiv „armata con* restructivă**, nici n’a înlesnit cel puțin particularilor putința de ar construi în condițiuni *van Angloase. Unde sunt transpozitunle specie de rapiditate și futt-ini țate pentru materialele de construcție, exploatarea intensivă a isvoarelor de a serpeffiea materiale, ce posedă Statul fpentru a se oste un simțitor, crearea de mari cărămidări pe seama Statului, județelor și comunelor după pilda celor înființa*te de unele orașe din Ardeal, în sfârșit scutirile și încurajerile de maxi încât capitaluri!« disponibil»ssăun Gtw&Lan fe un plasament mai bun, timpul e mai mulți ani decât construcțiile de imobile ? Din tot ce ar trebui nu vedem nimic . Numai prin legea i chiziilor nu se rezolvă problema, cî se amână un conflict social latent care, într’o zi ar putea lua forme violente și foarte grave. o Treime să încetăm cu starea excepțională șî cu tot, ci se Ioană de ea; cartirutre, mobidzare forțată, rechiziționare, evacuare, basî mare, — termeni variat sî multipli ai aceluiaș adevăr fundamental și simplu: abuzul de drepturile Individului sub pretextul intereselor generale. Singura și cea dintâi soluție a problemei locuinței este construcția de case noul t N. DAȘCOVICI Casatoria principesei Iolanda a Haliei ROMA. 31. — Ziarele anunță că celebrarea căsătoriei principesei Iolanda cu contele de Calvi de Bergolo va fi precedată de două recepții- In seara de 7 Aprilie Suveranii vor primi corpul diplomatic, care în numele guvernelor respective va prezintă felicitările. In seara de 9 Aprilie Suveranii vor primi autoritățile civile, militare, înalții demnitari și aristocrația. In dimineța de 9 Aprilie se va oficia căsătoria civilă, Tittoni funcționând ca ofițer al stării civile, iar Mussolini ca notar al Coroanei. Ceremonia religioasâ va avea loc în capela Padîna din Quîrmal, care cu această ocazie va fi redeschisă pentru întâia dată de la 1970 serviciului religiosîncoace. Idealurile de școala Conferința de la ministerul instrucției dii dimineață d. dr. C. Angelescu, ministrul instrucțiunii a luat în continuare o, noul centerin,* de astă dată numai cu prefecții de județ în chestiunea construirii de localuri proprii pentru școlile normale de comerț și meserii. După ce ministrul instrucțiunii reînoiește rugămintea față de prefecți, de a căuta ca localurile de școli primare Începute anul trecut să fie neapărat terminate în cursul campaniei de lucru din anul acesta, se aduce la cunoștință hotărârea de a construi în anul aceste din nou 45 de școli normale, D. d I. C. Angelescu pune apoi mijloacele acordate de stat precum și mijloacele la care trebue să avizeze autoritățile respective pentru construirea acestor localuri. Pentru ca aceste școli să coste cât mai ieftin posibil, ministerul Instrucțiunii propune ca diferite lucrări pentru prepararea materialului să fie executate în regie, dându-se in antrepriză numai mâna de lucru a construire. Deasemeni propune ca transportul materialelor să se facă prin mijloacele de transport al autorităților. Spune că printr’un nou jurnal al consiliului de miniștri, pe care-l va supune semnării, mâine, comitetele de construcție, vor obține ca și anul trecut, materialul lemnos din pădurile statului’absolut gratuit. Deasemeni ministerul de instrucție a obținut materialele din depozitela refacere, pe care le pune la dispoziția prefecților spre a fi întrebuințat la construcția acestor școli. Ministerul de Instrucție acordă câte 6 milioane pentru fiecare din aceste construcții, cari bani le va pune la dispoziția comitetelor în felul următor: Terminarea construcției unei școli normale fiind fixată în termen de trei ani, ministerul va avansa pentru fiecare an câte două milioane. In localitățile unde cimentul și varul lipsesc, d. dr. C. Angelescu, face cunoscut cu a convenit cu Eforia spitalelor civile, de a furniza acest material din fabrica de var și ciment de la Sinaia cu 20 la pută mai ieftin, decât pe piață și pe credit. 1. dr. C. Angelescu termină rugația pe prefecți ca în cursul vacanței Paștelor, să ia toate măsurile preparatorii, pentru ca imediat după sărbători să înceapă campania de construcție. Conferința s-a terminat la orele 12, Se apropie învierea !... Ce mai ve«ti «ie tăticule — Numai bucurii, puiule ! Delimitarea frontierei româno-ungare 500 de comune au fost atribuite României Comisiunea de delimitare a frontierei româno-ungare și-a încheiat lucrările. In urma dezbaterilor comisiei interaliate, revendicările romanești au căpătat o definitivă satisfacție. Cinci sute de comune caii fuseseră cerute de Ungaria, au fost atribuite în chip definitiv României. lléasenema s'a avut în vedere interesele noastre atunci când venind în discuție proprietatea unnei mari părți de teritorii aparținând acestor comune, pe cale de compensații sa acordat României teritorii aproape egale cu acestea cari au fost cedate Ungariei. Comisiunea mntraliată punând astfel de acord ambele părți a lăsat sarcina unei oșmișit de specitli și fixarea pe teren a traseului frontierei româno-umare așa cum a fost însemnată pe hărți. hin consecință, lucrările de hotărnicie vor începe îndată după sărbători, ele trimimă a fi încheiate, până in Septembrie. In ceea ce privește delimitarea frontierei român-jugoslave, lucrările se apropie •? acolo de sfârșit. Protocoalele comisiunii interaliate cu sediul la Oradea-Mor au fost definitiv încheiate : ‘ ,./ Gr. ii. întrevederile de la Milano Milano, 31. — Mussolini a avut o lungă întrevedere cu ministrul polon al Afacerilor străine. După un schimb de vederi cu caracter politic s-au examinat chestiuni economice interesând atât Trana cât și Polonia. Se asigură ca această întrevedere va avea cele mai bune rezultate practice. Mussolini a oferit în sala prefecturei din Milan un banchet in onoarea ministrului de externe polon. ■ * Milano, 31. — Cancelarul austriac Seipel a sosit în Milano. Azi după amiază a avut loc o lungă consfătuire între Mussolini și Seipel. Cancelarul austriac, a mulțumit d-lui Mussolini pentru opera, săvârșită de Italia la asanarea economică a Austriei, adăugând că nădăjdește că Roma, și de aci înainte, va sprijini Austria în toate chestiunile ce interesează refacerea ei economică. Mussolini a confirmat interesul ce poartă Italia la realizarea unei situații favorabile de asanare economică în Austria. Apoi Mussolini și Seipel au examinat mai multe chestiuni pendinte, îndrumându-le spre o soluțiune. 4 . . «*... 000.......—’ Ancheta dela Primăria din Cluj CLUJ. 31. — Comisiunea disciplinară care s’a întrunit orl după amiază pentru a judeca gestiunea d-lui primar Iuliu Pap, acuzat de grave nereguli ele profesorul universitar și deputatul Bănescu, după dezbateri cari au durat câteva ceasuri, au constatat că toate acuzațiile sunt nefondate. Primând Papa a fost astfel reabilitat. . . ra&Taravia os mună tîe sunt atotețite di» sum auîtrisata" Un ziar a publicat- -acum, cateia sile știrea-, că drept urmare convorbirei avide la Lausannentre (Unii Gherin și Diamăndi » delegație rmă va sosi în Capială* în cursul lunii viitoare. Informați din sursă- autorizată ne afirmă că aceasta, știri este total lipsită de temei. Nu a fost vorba nici un moment vreuni delegat rus să vie k București. Ercurilek erap nicitau muliim De- altmmiresi, ne adaugi ercurile sus menționate, știrec n n avea nici formă de verosimilie întrucât sub nici un cuvant rotative unire două state foști beligerante nu se duc decât prin teritoriu neutru. incendiul din gura Mârășești 31. — Vin neglijenți utopiștilor din stația locală,Incendiu s a declarat in depozițiiămpilor din stafic, incendiu care distrus complect remiză lămpior. Focul amenința la un momentat și clădirea stației. Grație măsurilor luate de d. Ghenjală, șeful stafiei, și de personalul de serviciu, s’a reușit să spoleze stafia și să se stingă focul Pagubele sunt mari. S’a orânduit o anchetă din parea direcției c. f. r, greva de la tramvaele din SVPesta BUDAPESTA, 31. — Toți conducătorii tramvaelor electrice a declarat est greva timp de ueas. Ei cer o sporire de salarii de la sută PUBLICITATEA Se primește direct la Administrația ziarului și ia toate agențiile de publicitate 1 leu numărul în țară 2 iei In străinătate INVESTIREA NOUILOR EPISCOPI Solemnitățile dela mitropolie și dela Palat l.ri dimineață au avut loc învestirea nouilor episcopi Visarion Puiu al Hotinului, Jacob Antonovici al Dunărei de Jos și Justinan Teculescu episcop mîUtar de Vilea Jună. Cortegiul .iiitora. 11.45 cortegiul a pornit de la Mitropolie în ordinea următoare: D. general Er. Nicoleanu, prefectul poliției Capitalei înfrânte, două plutoane de cavalerie, trăsură regală cu Mitropolitul Primat Miron Cicet ca și episcopul Visarion Puiu, altă trăsură regală cu Mitropolitul Pimen al Moldovei și Sucevei împreună cu episcopul Iacob Antonovici, altă trăsură regală cu episcopul Justinian Teculescu. Trăsurile erau escortate de către doui maiori călări. Urmează apoi două plutoane de cavalerie. •. Cortegiul a parcurs drumul de la Mitropolie la Palat, pe Calea Victoriei. La intrarea în curtea palatului regal garda a dat onorul iar muzica militară a intonat „Spre rugăciune”. (taremosiia investtrsi lui In sala de ceremonii a Palatuașteptau regele, și principele Carol, în dreapta, tronului se află înaltul cler și membrii aleși ai Consistoriului superior, toți miniștrii, președinții Corpurilor Le V. Râmnicanv., președintele Inal(jiuUoare d-nii V. Rămniceanu, președintele înaltei Curți de Casație, Grecescu președintele maltei Curți de Cotituri, dr. Costinescu președintele Comisiunii interimare și vicepreședinții, d. Er. Pangrati, rectorul Universității, Chirculescu, decanul ’ Noul aleși , EPISCOPUL VISARION PUIU sancității de teologie, d. prof. Pârvan vicepreședintele Academiei Române, primul președinte al Curții de apel, Morgos procuror general, Ihtindoglu prim președintele tribunalului Ilfov, Racovicegnut prim procuror, Ispir secretar general la ministerul cultelor, Brădișteanu directorul general al cultelor. In stânga se aflau toți generalii prezenți in Capitală, și prefectul județului Ilfov. lîsgsla a dat celor trei prelați învestitura, încredințându-le cârjile și rostind formulele sacramentale. Cuvântarea Suveranului Cârjile au fost predate pe rând, episcopii fiind anunțați și introduși de d. baron Stârcea maestrul de ceremonii al palatului în ordinea următoare : Visarion Puiu, Iacob Antonovici și Justinian Teculescu, înmânând cârja fiecăruia. Suveranul adăuga: Iți încredințez cârja episcopală și-ți urez să păstorești cu bine eparhia... (numele eparhiei respective)./ După această sumară formalitate, Suveranul a rostit o cuvântare, referindu-se întâi la învestirea episcopului Visarion Puiu. Vorbind de modul cum P. S. S. a păstorit peste eparhia Argeșului, ii arată chemarea pe care o are de îndeplinit în noua eparhie a Hotinului, in mijlocul unei populatii ,vrednice, pașnice și credincioase. Ii urează apoi aceeași fericită păstoria și aceeași slavă, pe care le-a avut și înaintașul său, vrednicul și neuitatul Vlădică Amfilochie al Hotinului. Trecând la noul episcop al Dunării de jos, îi laudă virtuțile și bunătatea sufletească, vrându-i să ridice scaunul său arhieresc în aceiași strălucire pe cari le-a avut sub sfânta păstorie a lui Melchisedec și a lui Nifon Nicolescu. Noului episcop de Alba- Iulia, Justinian Teculescu, îi relevă rolul pe care-l are de îndeplinit mai ales în mijlocul armatei — ca Inhalt prelat militari și-i urează deplină izbândă în păstorirea credincioșilor săi. Regele și prințul Carol s’au întreținut apoi cu fiecare din nouii prelați. * ■ Răspunsul episcopului Fuiu Visarion Episcopul Puiu Visarion și-a început răspunsul cu un exordiu minunat, prin care a arătat cum, in cele din urmă, au reapărut eparhiile Cetatea Albă a lui Alexandru cel Bun și Hotinul a învățatului vlădică Amfilohie. A spus apoi că primește cu bucurie sufletească cârja pastorală a episcopiei Hotinului, unde se duce cu dorința caldă de a munci în acele părți istorice pentru adâncirea credinței creștine în popor, pentru trezirea conștiinței naționale, pentru răspândirea învățăturilor Evangheliei și pentru în Loirea iubirei populației de acolo fată de țara noastră, încheind, a mulțumit Suveranului, pe care la asigurat că în toate actele strălucite ale domniei te fi sprijinit de biserică. Cuvântarea episcopului Justinian Teculescu Episcopul Justinian Teculescu a spus că primește cu smerenie și lealitate cârja pentru păstorirea supușilor scumpei și vitezei armate române. A asigurat că va depune toată grija și toate silințele pentru creșterea religioasă și morală în păstorirea iubitei armate, pe care o va crește în trei virtuți creștinești: credința, dragostea și nădejdea. Răspunsul episcopului Iacob Antonovici Episcopul Iacob Antonovici- Bârlădeanu a făcut considerați ani asupra silinței ce trebuie sa-și dea un păstor duhovnicesc pentru cârmuirea sufletelor pe valurile vijelioase ale vieței pline de ispite și furtuni. A făgăduit că-și va da toată această silință și ca va acorda o deosebită atenție chestiunei înmultirei locașurilor sfinte și îngroșărei rândurilor preoților. A mai spus, că în preocupările P. S. Sale va intra și grija pentru sfintele mănăstiri, păstrătoare și cultivatoare de limbă și artă națională. A încheiat spunând că va urma întocmai îndemnul regal de a propovădui pacea, apropierea și obșteasca înfrățire, spre fericirea neamului, românesc. Serviciul reugas de la Mstro, »mie După terminarea ceremoniei, episcopii au fost reconduși la Mitropolie. Cortegiul s-a format în modul următor: Prefectul poliției Capitalei, protoereii Capitalei, două plutoane de cavalerie, arhidiaconii caii poartă cârjile nouilor episcopi învestiți; Episcopii Hușilor, Vadului, Teleahului și Clujului într’o trăsură regală, Episcopii Chișinăului, Hotinului, Râmnicului și Noului Severin în altă trăsură; Episcopul de Alba Iulia cu Mitropolitul Primat în alte; Episcopul Dunării de jos cu d. Ispir secretarul general al cultelor tot într-o trăsură regală, Episcopul Hotinului cu d. C. Banu ministrul cultelor în alta. . Urmau două plutoane de cavalerie. Atât la venirea cât și la întoarcerea cortegiului au sunat clopotele de la toate bisericile. La ușa bisericii Mitropoliei, episcopii noui investiți, au fost priimiți de către toți mitropoliții, episcopii și arhiereii Serviciul religios a constat din obicinuitele rugăciuni. Recepția După acest serviciu religios, înalții presap, urmați de nouii investiți și de asistență au trecut în salonul de recepție al palatului metropolitan. Aici, s’au servit gustări. Au toastat I. J. B. Sa Mitropolitul primat, d. ministru Banu, episcopul Justinian Teculescu, I. P. 8. La Mitropolitul Pimen al Moldovei, episcopul Iacob generalul Antonovici-Bârlădeanu și Nicoleanu, prefectul poliției Capitalei. Revizuirea Constituției în Iugoslavia Belgrad, 31. — Markovici ministrul de justiție a făcut presei o comunicare, asupra atitudinei d-lui Rădici. Ministrul constată că rezoluția partidului țărănist croat constitue o manifestare politica din care guvernul și partidul radical este ținut să tragă concluziuni. Programul, d-lui Rădici este îndreptat împotriva acelor interese cari până acum au fost socotite de partidul cârmuitor ca o condiție esențială pentru viitorul, libertatea și independența poporului. Acest program mai este și un atac îndreptat contra Constitution Cererea de revizuire a Constituției este admisibilă numai în cazul când nu este urmărită prin mijloace violente. Insă intențiuniie d-lui Rădici asupra acestui punct rămân confuze și lasă să se întrevadă că revizuirea ar putea fi căutată și pe alte căi decât acelea prevăzute în Constituție. Datoria guvernului este deci ca să urmărească cu atenție acțiunea d-lui Rădici. După ultimile informațiuni primite, conferința dintre d-nii Rădici,Spolio și Koroesec a avut caracterul unui schimb de vederi. Divergențele cari dăinuesc idea fac dificilă formarea unui bloc revizionist. Modificam TorchenUiu la pronnul preoților sleia miîasova Varșovia* 31 (Rader). din Moscova se anunță că o decizie a comîtetmui executiv central. sovietic semnată la üa*Aiîi în ziua de 29 Martie mai cifrcă sentința de condamnare st arhiepiscopuluî Clepiak, în loc de-a fi condamnat la moarte, arteiepiscopîu este condamnat la 1W ani închisoare. Bed sstata în considerație că surhoepiscopil iileprafe este rapis* zfentantul religiei care ți iert persecutat în Rusia in timpul țarismului si dacă i s’a aplicat pedeapsa capitală, acest fapt ar putea fi interpretat de catolicii din Rusia drept o persecuțiune îndreptată în contra lor de guvernul sovietic. In ea privește prelatul Butkîevici, verdictul rămâne comrivmai, adiaa el rămâne comanmnat la pedeapsa capitală, deoarece la activitatea sa reupioasă, el ținea si o întinsă activitate contrarevoluționară in legătură cu guvernele burgheze și cu dușmanii sovietelor Chiriașii din Iași protestează IAȘI. 31. — Chiriașii din localitate au ținut azi o întrunire de protestare împotriva legei chiriilor. S’au rostit cuvântări șî s’au expediat telegrame Regelui, primuluiministru, la care se spune ca sporul la prăvălii va ruina comertal