Presa, iunie 1923 (Anul 1, nr. 74-103)
1923-06-01 / nr. 74
1 No. ?48PAGINI Hí USTRIAD&MOBILE^RADIJl frectori: CONST. MELLE, B. D. FAGURE TELEFON I Direcția 58/73 «I 88/76. Redacția 88/74. Administrația 10/90 REDACȚIA fl AOMIMUtTRATIAi BUCUREȘTI, 8TR. SĂRINDAR 12 ORELE 5 DIMINEAȚA Ungaria și comisiunea reparațiunilor când pe rând, tratatele de pace pe destramă, șî învinșii de el capătă noi speranțe. Austria, a fost cea dîntâia care a obținut, prin mila Europei și prin binefacerea Societății Națiunilor, revizuirea condițiunilor fintanciare ale tratatului de la Saint-Germain, spre a-i face posibilă existența ca stat independent. Cu tratatul de la Sevres s’a procedat și mai radical, revizuirea lui a fost provocată nu din milă, ci din intimidarea pe care turcii au reușit s-o producă între aliați. Acum a sosit și rândul tratatului de la Trianon. Ungurii au nevoie de un împrumut extern și speră să-l găsească în Anglia, dacă ar putea da creditor lor gajuri din averea Statului. Deoarece însă ceastă avere este supusă unei ipoteci generale, în favoarea țărilor învingătoare cari au dreptul la despăgubiri de războiul contele Bethlen s’a prezentat înaintea comisiunei reparațiunilor, la Paris, și printr’un discurs foarte abil. a cerut ridicarea acestei ipoteci, care ar duce Ungaria la ruină dacă ar fi menținută. Argumentul său principial ca să înduplece puterile a fost amenințarea cu , o reeditare a guvernului Bela Kuhn. Sb a deriva nordferiBi ar atrage o nemulțumire atât de mare muncitorilor, încât guvernul Hortty n’ar mai putea rezista. Bolșevismul s’ar înstala din nou în inima Europei, și o nouă serie de primejdii s'ar destrlace pentru toți. Expozeul acesta a avut darul să convingă pe englezi — cari întotdeauna au simpatizat cu Ungurii :— și pe italieni — cari au interes mare să menție în coasta Serbiei un vecin turbulent Reușitei depline a planurilor x contelui Bethlen i s’a opus înslăbica înțelegere. Sprijintă ca întotdeauna de Franța. Rezultatul a fost un compromis între cele două teme opuse: Comisiunea a aprobat în principiu ridicarea ipotecei pentru anume cazuri, însă a cerut un control strict asupra întrebuințării fondurilor, și afectarea unei părți din ele la plata datorilor de reparaiuni. Chiar astfel atenuată, soluia este extrem de favorabilă Ungarie", care, prin simpatia de care se bucură în cercurile internaționale, va obține cu siguranță Un împrumut important Dar succesul acesta nu mulțumește pe contele Bethlen. Și de aceea vedem de câteva zile o mare rezervă la Budapesta. Eri, primul ministru a refuzat să dea explicații în parlament Desigur, are speranța să obiie mai mult. Și nu ne-am mira, ca în ultimul moment o schimbare neașteptată să se producă, și să vedem dorințele Ungariei precumpănind voința Micei înțelegeri. Ș. ȘERBESCU Instantanee dela ședința Camerii După furtunoasa ședință de ori a Camerii, am căutat să aflăm impresia cu care au plecat din incinta Cameră, reprezentantă opoziției aliate. Dăm mai jos, prinse în fugă, după scenele violente din incintă, impresiile d-lor Iuliu Maniu, V. Madgearu și Sever Dan, Declarația d-lui Mu Mania Ședința de azi a dovedit că inconștiența și cinismul prostesc al guvernului au atins culmea. „Brutalizarea d-lui Mihalache de către președintele Camerii nu se poate pune decât în seama decrepitudinei progresânde în care acesta se găsește. „A împiedica pe un deputat, condamnat împotriva regulamentului și Uzanțelor parlamentare, să-și facă apariția care este îngăduită ultimului condamnat la ocnă, este un act care pecetluiește soarta unui sistem de guvernare, iar răspunsul bărbătesc al d-lui I. Mihalache este UN SEMNAL. „Excluderea noastră a fost dealt minte, calculată; proectele de lege menite să-și producă efectul demagogic in masse — proectul împotriva speculei și cel pentru lichidarea bunurilor inamice — trebue să treacă repede și fără să se poată demasca caracterul lor de FARSA. „Afacerea este însă cusută cu ată albă și toată lumea o va Înțelege“, •.A. Ce ne spune fi. Virgil Mad* geam -„Modul cum s’a votat procdtul de lege privitor la „Reșița“, precum și deruta totală a guvernului pe această temă, pronunță, dela început, sentința de moarte a acestei legi, chiar dacă ea ar fi sancționată. „O lege concepută în mod intoral, născută din violarea regulamentului și botezată cu bătăi în planul incintei nu poate să aibă prestigiul moral și politic, necesar pentru a dăinui. „Acțiunile noi ale „Reșiței“ trebue să ajungă în proprietatea platului și VOR AJUNGE, orice pr voi finanța liberală“* Cuvântul d-lui Sever Dan „Nu știu de ce strigăm într’una către banca ministerială: „Hoții de urne!“, „Ar trebui să le strigăm: „Tâlhari de drum mare păstrători isteți ai formelor legale!“. * Nam putut continua ancheta. Ceilalți fruntași ai opoziției aliate au părăsit în grabă, localul unde mușchii joacă mai mare rol decât ideea, și unde pumnii sunt mai elorvenți decât cuvântul ■I# R. M. ^ChestiuneiT reparatiunilor BERLIN, 30 (Rador). — Reichstagul se va întruni la 5 iunie. Azi a avut loc sub președinția cancelarului o consfătuire a comisiunii pentru afacerile externe cu privire la situația politică a Germaniei. Cancelarul a primit ori pe reprezentanții proprietarilor agricoli, cari au declarat că sunt dispuși să ajute guvernul pentru rezolvarea chestiunii reparatiunilor. «»•*• •*«»•* »«Me ••*(( Moartea scriitorului Beldiceanu Scriitorul N. N. Beldiceanu, a cărui moarte fusese anunțată încă de acum câteva luni, a incetat din viață alaltăeri la sanatoriul din Sibiu. Moare, răpus de boala care a răpit literaturei noastre atâtea și atâtea nume ilustre, de la Eminescu până la Iosif și Ilarie Chendi. Aplanarea diferendului româno-ungar Bruxelles, 30. (Rador). — Ambasadorul Japoniei, Abbad, a reușit să aplaneze in mod fericit diferendul româno—ungar, referitor la Transilvania* Mareșalul Pilsudski s’a retras în viata privată Varșovia, 30. Rador). — In legătură cu noile schimbări politice, mareșalul Pilsudski ii-a dat demisia din armată și s’a retras în viata privată. MAREȘALUL PILSUDSKI —----------OXO—*——* | Situația politică In Palestina Londra 30. Deoarece votanții arabi s’au abținut să ia parte la alegerile din Palestina, Consiliul legislativ a fost invalidat. Până cână noile alegeri vor putea avea loc, s’a constituit un Consiliu consultativ compus din 12 membrii, dintre cari 8 sunt arabi. Ziarul „Times” căutând să dea o explicație acestei situații, arată că măsura aceasta nu trebue socotită ca ceva arbitrar sau chiar ca un pas îndărăt Guvernul britanic a încercat să dea Palestinei o autoguvernare, și această încercare a dat greș nu din cauza vreunei greșeli a guvernului britanic, dar numai pentru că populația arabă a respins oportunitatea ce i se oferă de a lua parte la lucrările legislative. Arabii s-au opus la participarea electivă în Consiliu pe motivul că acest procedeu i-ar feri să accepte principiul unui nou cămin național evreu propus în declarația oficială a guvernului britanic ca mandatar al Ligei Națiunilor. Cu toate că aplicarea acestui principiu în Palestina a fost deplin explicat și apărat prin garanții necesare, totuși un mare număr de politiciani arabi persistă în opoziția lor. Intre timp însă această tară trebue guvernată. Dacă poporul nu va voi să voteze, dacă alegerile cuvenite nu vor putea fi ținute, dacă Consiliul legislativ nu va putea fi constituit, atunci guvernul va trebui sa fie condus ca și înainte de înalții Comisari cu ajutorul unui Consiliu consultativ. Paris, 30 (Rador). — Camera a discutat ori creditele cerute de guvern pentru elerele acțiunii din Ruhr. D. Tardieu fost ministru în cabinetul Clememteau, a aprobat ocupațiunea insă a criticat metodele întrebuințate. D. Poincaré răspunzându-i a declarat că contrar afirmațiilor d-lui Tardieu acțiunea în Ruhr a fost preparată cu multe luni înainte iar dacă Franța nu a procedat mai viguros la începutul acțiunii, aceasta se datorește intenției de a lăsa Reichului răspunderea acțiunilor sale. Poincaré a repetat că generalul Degoutte este singur comandant suprem din Ruhr sub dubla responsabilitate a Belgiei și a Franței. D. Poincaré a adăugat că forțele militare suplimentare cerute de d. Tardieu nu sunt necesare astăzi când dezarmarea Germaniei este aproape asigurată. Guvernul se opune sporirii forțelor cari ar necesita mobilizarea unui contingent și credite speciale întrucât forțele întrebuințate actualmente sunt suficiente. D. Poincaré a răspuns apoi d-lui Herriot declarând că Franța și Belgia au decis ocuparea Ruhrului fiindcă nu vroiau să acorde V firea garanții. Oratorul și-a exprimat convingerea că Germania nu va mai putea rezista multă vreme, totuși dacă rezistența se va prelungi până la iarnă, guvernul francez are de pe acum pregătite măsurile pentru intensificarea acțiunii din Ruhr, pentru ca Germania să înțeleagă că trebue să plătească să-și asaneze finanțele și să pregătească un mare împrumut internațional. După discursul d-lui Poincaré Camera a adoptat proectul de credite pentru Ruhr cu 505 voturi fiind 67 voturi contra. * Paris, 30 (Rador). — Creditele pentru Ruhr pe luna iunie 1923 se ridică la 35 milioane și jumătate. Totalul creditelor cerute este cu mult inferior mediei creditelor reclamate pentru perioada anterioară. In total creditele pentru Ruhr în primul semestru 1923 sunt de 267 milioane. D-l TARDIEU Conferința dela Lausanne Evacuarea Lausanne 30 (Riador). — Ismed Pașa a început negocieri ofecioase cu delegații ali&ti relativ la chestiunile în litigiu. Sir Horace Rombold a remis lui Ișmed Pașa un proiect privitor l» garanțiile judiciare, cari se apropie foarte mult de punctul de vedere turc. Chestiunea principală rămâne plata cupoanelor. Experții aliați împreună cu delegații greco- turci se ocupă cu redactarea clauzelor privitoare la cedarea Caragaciului* Negocierile aliaților cu Ismed Pașa cu privire la garanțiile judiciare în favoarea străinilor n’au reușit pentru că turciî refuză garanțiile cerute de aliat privitor la arestarea și perchiziționarea străinilor în Turcia. Experții s’au înțeles cu privire la Tracia cedând turcilor două din cele trei sate cari depind de Garagaci, al treilea sat va fi dat turcilor dacă se va dovedi că populația este în majoritate mahomedană. Frontiera va urma valea Măritei. Constantinopolului Londra 30 (Rador). Administrația engleză din Malta a început să facă pregătiri pentru retragerea trupelor și escadrei engleze de la Constantinopole. Roșesc și ei — Tătcule, de ce s-au roșit peștii ăștia ! — De rușinea prețului la are au ajuns in piață puiule I HKMHBMRBBHV " Camera francezi discuți ocupatiunea Ruhrului La Cinematograf tu prețul ne jumitate Incepsind de mâine Vineri 1 Iunie, toți cititorii ziarului „PRESA" vor avea reducere de 50 la sută la prețurile de intrare de la Cinema Eforia. Va rula unul din cele mai extraordinare filmet RCA BRIGADIERULUI dramă istorică în 6 acte după romanul lui Alexandru Dumas] — Cu celebra artistă franceză Liane Held. Cititorii „PRESEI“ cari vor prezintă la Cassl Cuponul special de cinematograf care va apăre în prima pagină a ziarului vor plăti Intrarea numai pe jumătate. Cu sacrificii importante „PRESA" oferă cititorilor săi prilejul de a vedea in tot cursul zilei și a serei cea mai extraordinară dramă istorică fn cea mai răcoroasă Sală a capitalei. Veniți la Eforie, cu cuponul PRESEI la FICA BRIGADIERULUI Fasciștii români cari moralizează Dinastia e salvată, caricaturile de la „Maison d’Art” au fost distruse Noii „carbonari“ nu.și iau răspunderea, ci o iau ••• la fuga Pe o căldură tropicală bunii musoliniști români au avut patriotismul să iasă afară din casele răcoroase, să asude făcând drumul până în str. Corăbiei și să leitre la „Maison d’Art“, unde aveau o misiune care trebuia îndeplinită chiar pe 60o la umbră și chiar dacă misionarii ar fi fost loc de sudoare. Interese formidabile cereau imperios intervenția imediată a bunilor fasciști Altfel, — cine știe ce se putea întâmpla ! Alegerea misionarilor Informații culese din loc sigur, ne spun că magnifica faptă de omi a fost precedată de câteva consilii musoliniste, cari au desemnat pe misionarii cei mai plini de ardoare, de „sous-bras“uri și de obișnuință cu căldura de pe străzi, oameni unul și unul pe cari să se poată conta, într’o împrejurare de importanța celei de ori. Ardoarea fascistă era negreșit necesară, fiindcă nu-i un patriotism de rând să lași halba răcoritoare și să pleci așa, în toiul nămiezei! Nevoia „sous-bras” urilor o înțelege oricine știe că la „Maison d’Art“ vin foarte multe comite și deși fără „sous-bras“-uri ar fi fost prea prea ! In ce privește obișnuința cu căldura de pe străzi, nu mai e nevoie de nici o explicație, fie aceasta referitoare chiar la calitatea celor trimiși ori în expediție la „Maison d’Art“. Pregătiri febrile După ce consiliile supreme au desemnat pe misionarii cei mai indicați, s’au ținut consiliile de război cari au organizat întregul plan de luptă. Timp de trei nopți s’au studiat planurile, s’au răsfoit regulamentele interioare uitate de rezerviști „Larousse“-ul, într’o tălmăcire românească de circumstanță și „Naționalitatea în artă” a nu se știe precis cui. Câțiva cercetași trimiși în recunoaștere, au pătruns în rândurile vrășmașului și după peripeții și riscuri ne mai pomenite, ei au stabilit exact pereții pe cari erau spânzurate caricaturile inamice. A urmat momentul impresionant ale depunerei jurământului, după care s’a fixat ziua și ora când avea să se dea asaltul. Triumful Eri, la orele 4:23, 20 de legionari au pornit la asalt, cântând cu exaltare ,deschide, deschide fereastra“ de d. A. C. Civa. Secțiunea militară a fost o clipa stânjenită de apariția a două persoane neutre (o bătrână și pictorul Chirovici) cari au atras intenția misionarilor asupra repercursiunei pe care o va avea la „Liga Națiunilor“ intervenția lor. Prezența de spirit a comandantului a fost însă mai presus de orice așteptare : legionarii și-au revenit îndată în fire și în avânt și au pornit la asalt, desfășurându-se întocmai după prevederile consiliilor de război. Triumful a fost complect: portretele regelui și reginei, lucrate „cubist“ de inamicul Ionescu- Sinaia au fost călcate în picioare. Portretul regelui copiat de inamicul Popa Victor Ion după o compoziție „Familia fericită“ cumpărată de principele moștenitor și aflată azi în palatul princiar de la șosea a avut aceeași soartă. Deasemeni, a dispărut fără urmă o altă caricatură a regelui, executată de inamicul lordache. Urmele masacrării acesteia din urmă nu s'au găsit fapte însă că ea a dispărut. Retragerea După ce misiunea a fost îndeplinită, s-a sunat retragerea, după o versiune pe a cărei melodie d. Caza a improvizat un marș viguros. Inamicul a fost surprins: el nu se afla la fața locului Două din sentinetele lui cari erau la post, cutezând să intervină și să Întrebe cine plătește despăgubirile de război amoriștilor, misionarii au declarat că nu-și iau răspunderea și au dispărut cu o iuteală-record. In curtea Ateneului a fost surprins un soldat suspect: — Ce pictură faci? — Sunt servitor la „Maison d’Art“. — Ai noroc că nu ești „umorist“ că altfel unde-ți stau picioarele, ți-ar fi stat capul. Misionarii vor fi decorați. Ordinele de zi anunțând aceasta erau pregătite și s’au dat imediat. Liga Națiunilor a fost sesizată și reprezentanții ei au sosit la fața locului. Cercetările sunt in curs și dacă vor duce la vreun rezultat, acestuia nu i se va da curs. J impresia acordului greco-mic in Grecia Atena, 30. (Rador). — D-l Plastiras s’a întors din Salonic la Atena. Ziarele afirmă că în urma convorbirilor ce le-a avut cu șefii armatei și flotei s’a constatat că pacea este necesară. Plastiras a declarat ziariștilor că deși pacea nu satisface nici armata, nici flota și nici poporul grec, cu toate acestea față de insistența puterilor străine. Grecia a acceptat pacea. Generalul Pangalos a adresat un ordin de zi armatei relevând că Grecia, care a fost Înfrântă, a putut totuși mulțumită armatei sale reorganizate să obție o pace mulțumitoare. Ziarele constată cu mulțumire ajutorul pe care Serbia l-a dat Greciei la conferința din Lausanne. Ziarul „Embros” insistă asupra necesității pentru Grecia de a intra în Mica înțelegere, și iși exprimă convingerea că guvernul actual se va bucura de concursul lui Venizelos în acest scop. Negocierile anglo-ruse LONDRA, 30 (Rador). — El a avut loc o nouă convorbire între d-nii Curzon și Crassin. Ziarele londoneze cred a ști că d'l Curzon a dat să înțeleagă lui Crassin că o ameliorare a raporturilor angloTece se poate stabili numai în cazul când guvenul rus va da dovadă că nu aprobă propaganda anti engleză a agenților săi, retrăgând misiunile rusești din Persia și Avganistan* 6 Vineri 1 Iunie 192$’