Presa, iunie 1923 (Anul 1, nr. 74-103)

1923-06-11 / nr. 84

Anul 1 No. 84 Bîreciski: CONST. NELLI, E. D. P&m&'â TELEPON t Direcția 58/73 $1 58/75. - Redacția 58/74. - Administrația 10/50 ORELE 5 DIMINEAȚA IN BULGARIA E REVOLUȚIE Gubernul Stamboliiski și membrii Sabrantei arestați întreruperea comunicațiilor cu Bulgaria. Mare de asediu pretutindeni, întinse măsuri de paza Detronarea lui Stam­boliski Dictatura țărănistă di­n Bulgaria era de mult amenințată. In dese rânduri se svonise chiar că Stambo­liiski demisionase, dar energicul șef al guvernului bulgar reușise să în­frângă forțele prononice și să se mențină la putere, în ciuda unei coaliții tacite între comuniști și șo­­viniștii macedoneni. De data aceasta se pare însă că lovitura de mult proiectată împo­triva lui n’a dat greș. O revoluție militară, după modelul ultimei re­voluții grecești, a răsturnat guver­nul și a arestat pe membrii săi. Re­gele, care firește n’avea nici un mo­tiv să iubească pe fostul dictator, s-a unit cu revoltații și a dat pute­rea șefului macedonenilor, învingă­torul de eri. Cam astfel pare să se fi petrecut prima fază a mișcării. Dar grupul care a luat guvernul nu poate fi încă sigur de victorie, căci soarta Bulgariei nu se va decide pe stră­zile Sofiei, ci pe câmpiile din jurul Capitalei. Stamboliiski nu și-a pierdut, în cei câțiva ani de exercițiu ai pute­re! popularitatea în massele rurale. Țăranul acesta încăpățânat și dârz a știut să guverneze prin popor și pentru popor. Când vor afla satele că șeful lor a fost arestat, ele vor veni in massă spre a-l apăra. Astfel s’a mai întâmplat acum de curând, când macedonenii au făcut o primă încercare de revoluție: faptul că Stamboliiski își păstra­se aproape intactă popularitatea în massele rurale, arată că el n’a că­zut pe o chestiune de politică inter­nă, deși alegerile pentru Sobranie se apropiau. Ba dimpotrivă, împre­jurarea că adversarii săi n’au aș­teptat rezultatul alegerilor, arată că ei n’aveau nici o speranță de reu­șită. Răsturnarea guvernului bulgar st datorește politicei sale externe. — Și aceasta constitue marea gravita­te a evenimentului de elt. Stambo­liiski s’a silit sa facă o politică de față a mănuunteli privitoare la r­evoluția din Bulgaria . GIURGIU, 9.— Autonomiștii ma­cedoneni,—de sub preșidenția d-lui Standoff — cu concursul Ligei ofi­țerilor și al blocului partidelor de­ opoziție au ocupat centrele princ­i­pale din Bulgaria și toate autorită­țile din Sofia și alte orașe sunt în mâinile autonomiștilor,­i executare a tratatelor și de împă­care cu vecinii. Reușise chiar să câștige oarecum simpatia sârbilor, cari știm cât sunt de neîncrezători față de bulgari. STAMBOLIISKI Atitudinea aceasta a avut darul să exaspereze pe șoviniștii de la Sofia, mai toți macedoneni de ori­gine și ofițeri de meserie. Ei nu pu­teau concepe o existență pașnică în Balcani, fără bombe, fără expedi­ții de comitagii și fără măceluri. Stabilirea grecilor în Tracia occi­dentală, și persecuția elementului bulgar, mai ales de la instalarea la Atena a noului guvern, nu-i putea lăsa liniștiți. Trebuia deci cu orice preț să suprime pe Stamboliiski care se opunea oricărei politici zis aventuri. Dacă un pericol n’ar apărea și pentru țara noastră în noua întorsa­tură a evenimentelor, am fi curioși să asistăm la răfuiala militarismului grec cu militarismul bulgar. S. ȘERBESCU ­ * .• Pasageri plecați azi de­­ dimi­neață cu vaporul local la Rus­eilik, au fost opriți să debarce în portul bulgar. Cu mare greutate, și după cer­cetări riguroase, parte din ei au fost primiți să se dea jos pe teri­toriul bulgar. Din Bulgaria nu a putut pleca ni­­m­eni din călătorii, cari voiau să treacă in România, fiind opriți de autoritățile bulgare din portul Rus­cuk. A fost întreruptă și comunicația poștală și telegrafică. Se pare ca re­voluțîonarii sunt absolut stăpână pe situație. LOVITURA S’A DAT PENTRU ELIBERAREA REGELUI BORIS, CARE E CONSIDERAT IN BUL­GARIA CA PRIZONIER AL LUI STAMBOLIISKI. Nfi ii gu­vern GIURGIU. 9.— Cabinetul Stam­boliiski a fost atastă ori forțat să de­misioneze. Regele Boris a primit demisiu­­nea și a semnat decretul pentru nu­mirea noului cabinet, care cuprinde pe d-nii Tancoff, Miliției și Bosnea­­coff, toți profesori universitari, cum și pe generalul de rezervă Ruseff, președintele Ligei ofițerilor de re­zervă din Bulgaria. Arestarea parlamentarilor Aialtă seară, localul parlamentu­­lui (Sobrania), a fost înconjurat de autonomiști macedoneni și mem­brii Ligei ofițerilor de rezervă, pă­trumând în Sobranie, au decla­rat arestați pe toți deputații cari se aflau în incintă, precum și pe membrii guvernului cari asistau la dezbaterile Camerei. PRIMUL MINISTRU STAM­BOLIISKI A FOST ARESTAT IN COMUNA SLAVO­VITA. In provincie nu s’a făcut nici o a­­restare. Partizanii partidului agrarian au fost preveniți, sub amenințarea cu moartea să nu facă nici o mișcare. La­mmn e t­ai șie La Sofia până în prezent nu s’au înregistrat dezordini. Orașul este înconjurat de nume­roase trupe. " '■" Toate trenurile plecate spre So­fia, au fost înapoiate în orașele din cari plecaseră. De asemenea comunicațiile tele­fonice și telegrafice, pentru parti­culari, au fost întrerupte. Comitetul revoluționar a dat sin ordin ca toate procesele politice im­potriva foștilor miniștri să fie line, chiar întrerupte, DEOARECE E DE AȘTEPTAT UN ATAC, ÎMPOTRIVA ORAȘE­LOR SOFIA ȘI RUSCIUK, DIN PARTEA GĂRZILOR VERZI, CA­RI SPRIJINĂ PE STAMBOLIISKI ȘI DIN PARTEA­ ȚĂRĂNIȘTILOR S’A LUAT ÎNTINSE MASURI DE PAZA. NOUL PRIM-MINISTRU A DAT ORDONANȚE PESTE TOT, INSTI­TUIND STAREA DE ASEDIU. Asiarnarea polițiștilor éh Mumk La RuscIuk a fost numit coman­dant militar al orașului colonelul de rezervă Solaeoff. Azi de dimineață toți comisarii de poliție și sergenții de oraș de la prefectura poliției Rusciuk au fost chemați la comandamentul militar, unde s-a procedat la de­zarmarea lor. Aceasta măsură a fost luată pentru toate orașele mari ale Bulgariei. In prezent poliția este făcută de militari din infanterie și marină. Comandamentul militar al­­­or­­tului Rusciuk a luat măsuri ca toate bărcile să fie aduse în fața căpităniei portului, astfel ca nici o persoană sa nu mai aibe posibi­litatea de a părăsi teri­toriul bul­gar. * șele La Rusciuk, ca și in toate ora­Bulgariei, sunt iminente foarte numeroase arestări în rân­durile agrarienilor­ * SAGHIM interesându-ne moară pe lăn­gă cercurile oficiale am putut afla următoarele amănunte: Eri dimineață guvernul ro­mân — respectiv ministerul de interne — a primit o înștiințare oficială precum și una pe cale particulară, care anunțau că în câteva centre din Bulgaria a iz­bucnit revoluția. In afară de a­­mănuntele cunoscute de cetitorii noștri din relatările de mai sun, știrile primite de guvern arată că în armata bulgară domnesc două curente, unul pentru revo­luționari, altul filo-agrarian. Se pare că revoluționarii și-au asigu­rat, însă, concursul ofițerilor. Din altă sursă aflăm că d. Stamoliiski, primul ministru bulgar ar fi fugit. Știrea n’am putut-o controla. Se mai anunță că numeroși condamnați politici macedoneni și-au și făcut apariția la Sofia și la Rusciuk, D. Poincaré despre întrevederea de la Bruxelles Paris, 9. (Rador), — £). Poincaré s'a prezentat in fața comisiunilor fi­nanciare și a afacerilor externe ale Senatului. El a dat toate lămuririle re­latv la creditele cerute de swam pen­tru ocuparea ținutului Ruhr și a vorbit despre întrevederile de la Bruxelles precizând că există un acord deplin intre ambele guverne. Primul ministru a confirmat că guvernele din Paris și din Bruxelles nu vor examina nici o propunere a Germaniei înainte de în­cetarea complectă și definitivă a re­zistenței pasive în ținuturile ocupate. D. R. POINCARE Testamentul baronului Josyka CLUJ, 9. — Se așteaptă cu­ un viu interes deschiderea testamentului ba­ronului Jósika. Familia declară că testamentul este redactat in 1914 și că de atunci s-au produs schimbări in situația financia­ră a baronului Jósika. Se afirmă că mai este și un supli­ment adițional în care se prevăd noui dispoziții. In unele cercuri se discută și faptul că­ baronul Jósika avea depusă o ma­re sumă de bani in lire sterline încă din 1914, la o bancă din Anglia, de care nu s’a atins până la sfârșitul vie­­tei sale., -OXO­ Un enorm scandal la Oradea Mare Oradea Mare, 9, — Aseară la ora 5 jum., s-a produs un enorm scan­dal în piața Regina Maria, în ur­mătoarele împrejurări: O doamnă elegantă de fel din București, fiind acostată de un domn, tot atât de elegant, la un moment dat, a încercat să evite curtea pe care d-nul în chestiune i-o făcea doamnei, dar nu i-a fost posibil să scape. Soțul doamnei s-a întâmplat să sosească la fața locului și obser­vând persistența cu care d-nul cel elegant urmărea pe soția sa i-a tras 9 palme. De­odată, din cele 3 cafenele au apărut numeroși ofițeri cari au încercat să desixartă pe cei doi. S’a încins un scandal formidabil, d-tuul cel elegant reușind să se facă nevăzut iar d-nul și cu soția sa au luat primul tren cu care au plecat la București. Epilogul scan­­dalului ment em Lamra imgará FOSTUL MINISTRU BELA A­ROSTON GRAV RĂNIT IN DUEL — Dela corespondentul nostru special — Budapesta. 9. — Eri a avut loc duelul Intre fostul ministru Bela Ágoston și deputatul Carol Essay șeful opoziției liberale, în urma scandalului de zilele trecute din Parlamentul maghiar. Fostul ministru a fost grav ră­nit la cap, făcându-i-se o tacturi de i­um, adâncime. Din cauza acestei răni el nu s-a mai putut duela cu celălalt depu­tat Sándor. DXO-^— (In nou cămin stude a iese la Iași El va fi inaugurat in toamnă și va anosti peste 100 studenți Iași 9. — Azi dimineață d. mî­nistru Mâi­zescu a­ primit o dele­gație a studenților. Ministrul a declarat că a *4* mis crearea unui fond de 3 mî* b­oade lei, pentru înființarea­­ u­­nui cămin studențesc, pe lângă facultatea de medicină a univer­­sitătea din Iași. In acest cămin vor găsi &dă* post peste 100 de studenți. Se vor acorda burse studenți­lor merituoși, absolvenți aî facul­­tățeî de medicină, interni al *cee­tui comîn. Vor fi primiți în cămin, în pri­mul rând, studenții orfani de răz­boiu, fiii de văduvă, fiii de să­teni și fiii de funcționari. Studenții, cari vor fi primiți în cămin vor fi obligați să ser­vească, cel puțin 3 ani, institu­tul pendinte de ministerul să­nătății publice și în specia! Să funcționeze­­ [UNK] medic de plasă. Azi are loc o consfătuire între rectorul universității Sîmiones­­cu, ministrul Mârzescu și dr. Ba­­caloglu, decanul facultate­ de me­dicină, se va discuta asupra modalit­tcății realizării cât mai urgente a căminului studențesc. Inaugurarea căminului se va face la toamnă odată cu începe­rea noului an școlar. - ;- ■ «#•*#**•*• »f m • Două mari incendii la Budapesta Pagube fie 400 milioane coroane . Dela corespondentul nostru special — Budapesta, f. — Aseară la ora 6 luni„ au isbucnit două mari in­cendii, unul la fabrica de lămpi electrice „Schlot“ și altul la fabri­ca „Ungaria“ de îngrășăminte. Focul, de o violentă extraordina­ră a continuat și azi Pagubele sunt până acum de 4(M) milioane coroane. REtdAam §S ADMS MIJST SAî­ SAi BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 h «V . • Paris. 9. — Ziarul „Petit Parisi­en“ »pune că propunerile germa­ne sunt neacceptabile pentru că Germania persistă se ceară ca da­toriile ei să fie fixate de o comisi­onă internațională, pe când Fran­ța îi reamintește mereu că trata­tul de la Versailles a însărcinat comisiunea de reparații să fixeze suma datorită, și mai târziu a fix­at-o la 132 miliarde și Franța va accepta o reducere numai în pro­porție cu datoriile Franței către America și Marea Britanie. Cu toa­te acestea ziarul „Petit Parisien“ spune­ că tonul notei germane e mai moderat. CU APROBAREA ANGLIEI? Paris. 9. — Guvernul german vrea să facă să se creadă că nota lor e inspirată de dorințele Brita­­niei. Presa germană­ declară cu a­­roganța sa obișnuită că nota ger­m­­ană a fost aprobată de Anglia. „Le Journal“ observă că unele cer­curi din Berlin să tem ca Germa­nia să nu se afle într’o poziție prea grea dacă Antanta invită Reichul să înceteze rezistența pa­sivă. ' DECLARAȚIILE LUI MUS­SOLInI Roma. 9. —• Mussolini a explicat în Senat că poziția italiană și în ceia ce privește reparațiile este strâns legată cu datoria aliaților. Primul ministru italian decla­ră: „Nota germană nu mai cere e­­vacuarea Ruhrulu înaintea ne­gocierilor, ceia ce arată că Germa­nia ar fi pr­ ex)arată să înceteze re­zistența pasivă scopul căreia pare a fi cam dubioasă. încetarea rezis­tentei pasive ar înlesni negocieri­le. PRESA ENGLEZA E FAVORA­BILA Londra. 9. — Ziarele de azi co­mentează noua ofertă a Germa­niei, și ziarul „Daily Telegraph“ observă că în fine se vor poate în­cepe discuțiile- Comentariile sunt bazate pe aparențe, cari însă au fost confirmate de un memoran­dum care a fost publicat. Un spectator conservator spune că după atâta luptă ar trebui să se ajungă la un rezultat. Intr’un articol semnat de editor, spectato­rul exprimă părerea sa, că terme­nii germani arată o sforțare din partea Germaniei ca să se achite de obligațiile ei față de aliați și să dea garanții reale nu numai verbale sau scrise. Germania a fost cuminte să promită de a accepta verdictul unui tribunal internațional imparțial, relativ la capacitatea ei de a plăti și felici­tă pe Germania că a avut curajul să înfrunte chestiunea garanții­lor. Organul radical spune că memo­randumul e redactat în mod foar­te precis și că ar fi fost greu să fie mai bine redactat. „De fapt este predarea economică complectă a Germaniei pe care Franța a cerut­­o“. Ziarul „Times“ cere să se gră­bească convorbirile între capitale­le aliate înainte de a da un răs­puns notei germane. Acest ziar spune: „Subiectul e prea grav in exi tru ca decizia să se poată lua prea reppede. De această deciziune de­pinde prosperitatea, stabilitatea Europei politice și sociale“. Zia­u­l „Daily Te’sgraph“ remar­că că memorandumul german nu vorbește nimic despre încetarea re­zistenței pasive în Ruhr, și spune: „Aceasta este o critică negativă și nu va împiedeca convorbiri în­tre guvernele aliate asupra posibi­lității de a formula un răspuns u­­nit către Germania care va defini termenii după care negocierile pot fi deschise de aceste guverne. Se speră că cu toate greutățile, se va putea ajunge la un rezultat. Oportunitatea s-a prezentat în sine, și se poate spera că problema va­ avea un rezultat plin de succes de care depinde existența națiuni­lor. Antanta va trebui să-și de sea­ma dacă tot ceea ce arată Germa­nia în notă este adevărat: și sine comic. .....K~"" . « Relativ la răspunsul unit, a vor­bit eri seară Sir Philip Lloyd Gra­eme, președintele comisie de co­merț la Cardif. A spus că lucrul cel mai impor­tant în Europa este aranjarea reparațiilor; speră ca în interesul aliaților și al lamei se va trimite un răspuns unit de că­tre țările aliate, ultimei note ger­mane. Chestiunea este să știm ce­ea ce poate plăti Germania și care e modul cel mai efectiv de a primi această plată. Crede că națiunea prdvește siguranța Franței ca fi­ind tot atât de importantă ca și reparațiile, și e sigur că cu bună­voința din ambele părți, suma re­parațiilor, metoda de a plăti și si­guranța Franței contra unui atac în viitor ar putea fi rezolvate, da­că aliații vor lucra de comun a­­cord. Dacă aliații nu sunt uniți nici o aranjare nu se va putea fa­ce în mod satisfăcător. ■--------------exo-----------­ In juru­l nouilor propuneri germane Cum au fost primite în Anglia și în Franța Propunerile germnne sunt necancpate. Ele înseamnă capitularea Germaniei La biroul de plasare - Aga­dar Marito, uite, a! destule cucoane aici, alegeți o stipâni ! (Duși Hlt e Journal“) Luni 11 iunie 192$ Executivil „umanitare“ in Rusia Helsingfors, 9. — Ziarul finlandei „Hufvudsbledet“ din 5 Martie a. c., publică următorul articol intitulat Executarea „umanitară4i a coman­danților la moarte în Rusia“. Membrii comitetului executiv cen­tral Radek, Stalin și Ennkide, ai tri­bunalului revoluționar Studjka, Ski­­janski, și Fom­mi, ai administrațiu­­nei „Telekei“ oribilei Djersjinski, Eichmann și Boloborodar, au vizi­tat localurile „Tjekeki“ și pătrun­zând și în subsolul, unde se fac e,e­xecuțiunile. Djeressinski le-a propus­ să le dea spectacolul unei execu­­țiuni. Cinci contrarevoluționari și două soldați roșii se găseau acolo con­­damnați la moarte. Doi din cei „mai buni“ călăi fură chemați și cei 7 nenorociți fură împușcați. Inspectorii spectatori exprimară satisfacția lor pentru modul „umani­tar“ în care au fost efectuate exe­­­cuțiunile. I „PRESA“ j Cupon­ess .Premiu I­­ S­is. 141 pentru tragerea premiilor o­ 1i o­ferite cititorilor si abonaților j ! SERIA 25 Martie—25 iunie 1923 | I Pistrati acest j

Next