Presa, iulie 1923 (Anul 1, nr. 104-134)
1923-07-22 / nr. 125
Amil 1 No 125 ÜSí 6 PAGINI — 1 LEU TELEFON I Direcția 58/73 și 58/75. - Redacția 63/74. - Administrația 10 60 ROSMbOM 61 ARMIMIC THATMI BUCUREȘTI, ® TR. SĂRINDAR 12 S. DONATI București Bal. Elisabeta 11 bis. Telefon 28|39 Cel mai mare și cel mai bine asortat depozit din țară ce Asbest pentru înorat mașin! de spălat sticle Pucioasă pir. afumat butoaie Stropitoare, Prăfuitoare și accesorii originale Furtuni de Cauciuc Furtuni spirali Furtuni de cânepa si stropitoare de incendiu Tunuri flexibile metalice Pompe de vin, Filtre de vin Pluguri de vie, Măsuri „VERMUREL“. de capacitate. Rangerit. Asbest Plăci și Șnur. Sulfat de cupru Pucioasă. Raphla. Fiefuri cari desfid orice concurență D.Beneș despre confermnțatieia Sinaia Lafayette 20 — Benes a părăsit Bruxelles întorcându-se la Prage. In urma conversațiunei cu Jaspar, primind pe ziariștii bel Blen, Beneș a declarat că negocierile intre aliați se urmează într'un spirit amical și că anumite rezultate sunt deja obținute. Benes a spus că va “sista la viitoarea conferință din Senai», unde se va discuta chestiunea financiară a Ungariei și aceia a Balcanilor. Bruxelles 20. (Rador). — D. Bene© ministrul de externe al Cehoslovaciei a plecat Joi seara dia Bruxelles spre Prags. Pus și Întors“ I CALATORUL : Do’mî, ti-ie casier, iui bilet dus și întors București Sinaia. CASIERUL: mai sna „întors“ dom’le, că,ledegeaba, nu te mai întorci ! După Conferința dela Lausann RESTABILIREA PACSI in ORIENT interesele Franței in Turcia. ■ [UNK] Ce va trebui si faci guvernul din Angora Importantes © cecrorat SS ele gen. Pellt Lafayette 20. — „Petit Parisien" publică o declarație a generalului Pellt cu privire la pacea din Lausanne: „Tratatul din Lausanne, zice generalul, nu numai că încheie o serie de acte diplomatice care au avut să trateze cu consecințele războiului mondial, dar restabilește, să nădăjduim pentru un timp îndelungat, liniștea în acea parte a lumei unde războiul a bântuit aproape neîntrerupt de la 1911 încoa. Noful guvern turc și-a arătat agerimea in conducerea războiului, dar nu a putut până acum să aibă experiența păcei; turcii mai au încă multe de instituit și organizat. Mâine statul turc va intra în comunitatea marilor națiuni civilizate, pe un picior de egalitate. Lumea va judeca, de la primele lui acte dacă noul stat îndeplinește obligațiunile unui stat modern. Mai mult poate ca orice altă națiune ,Franța este interesată ca pacea să fie restabilită în apropiatul Orient. Prin importanța întreprinderilor ei economice, prin imprăștierea limbei franceze, prin puterea ideilor ei, Franța păstrează încă primul loc în Turcia. Prin mandatul ei în Syria, Franța devine vecină imediată cu teritoriul tift’C, ea se găsește, deci ca să zic așa cointeretată în prosperitatea noui și Turcii". Generalul Béni? își exprimă apoi nădejdea că prima grijă a guvernului turc va fi să pună în ordine finanțele ei și să-și stabilească creditul în străinătate pe baze solide. „Să sperăm, continuă generalii, că consiliul datoriei publice își va vedea atribuțiunile lui depline restaurate cât mai curând posibil. Aceasta ar fi primul pas mare către restaurarea creditului trio, de asemenea și încheerea unui acord cu deținătorii de obligațiuni”. GENERAL PELLE MEMORANDUL. guvernului român in chestiunea reparatiunilor Ftiții inamici eludează tratatele făcând din România învingătoarea învinsă Î3. Vîntilă Bratianu, ministru de finante, a prezentat la Paris „Memorandul guvernului român“ privitor la pozitiunea actuală a României față de problema generală a reparațiunilor. Actul este semnat in furmele guvernului român de către, d. Eugen Neculcea, delegatul României in Comisiunea reparațiunilor. Poziționea României Guvernul mmimn tenstat ta ca fată de atitudinea Germaniei, assi’eSîiere sa reperaftanistor îyefena supusă unui nou și aprofundat examen de partea Aliaților. Acest examen privește de aproape sfinteke succesorale, întrucât pe lângă creanțele ce au de realisat data exonamici, ele te ©Puesc să facă faț â obligațiunilor impuse prin tratate. La semnarea tratatelor, aceste obligațiuni constituiau un fed de ușurare a sarcinilor ex-inamicilor de a repara stricăciunile ce au făcut, in faza actuală a problemei, principiul acesta nu trebue răsturnat, căci ar Sase din statele succesoral din învingători, învinși. România crede necesar a pune în evidență punctul său de vedere, față de temporizările acordate și de «executarea altor clause,—ca nefixarea până acum a creanțelor austriaca și ungare, • față de a»titudinea ce aceste temporisâri au permis exlnamicilor să ia, eludând tratatele din causa lipsei umei politici unita.© șa solidare la. aliați relativ la reparat*unu. $# pare că se va proceda la executarea imediată a obigatiuabor spatelor successors*ε, In timp ce se acordă exntamicilor temporizări, dânduli-se o prioritate care nu rezultă din tratate. V Pagubele ce ne*a cauzat războiul In memorandul său, guvernul român arată apoi pagubele suferite de România de pe urma războiului și obligațiunile ei ce derivă din tratate, pe cari le opune propunerei de la Span, pe care nu a putut-o accepta deoarece ar fi egulat ruina economică a țării noastre. Din două treimi ale teritoriului nostru, germanii au luat în timpul ocupatiunei toate produsele, conform ordinului lui Mackensen. Cifra acestor pagube se ridică la 91.699.853.761 lei. b) Emisiunea forțată de bilete de bancă In timpul ocupatiunei a fost de 2.173.800.000 lei. Ea a cauzat inflatiunea monetară din România, care este obligată să răscumpere biletele băncii Generale, fară ca acoperirea lor depusă la Reichsbank din Berlin, să fi fost restituită până acum. c) Anticipata intrare în vigoare a tratatului de la București a mărit enorm pagubele, prin livrări de produse și materiale în industria petroliferă provenite din distrugerile cerute de aliați în sarcina lor. d) Pagubele în industria petroliferă provenită din distrugerile cerute de Aliați în sarcina lor. e) Pagube cauzate de unii aliați : tezaurul român de la Moscova, in valoare de peste un miliard lei aur. f) Obligatii impuse României prin tratatul de la Saint Germain și Trianon: datoria pentru „eliberare" de 235 milioane franci ani și cota parte a datoriei publice austro-ungare dinainte de războiu. g) Exproprierea bunurilor supușilor englezi și francezi din Basarabia, peste un milion lire sterline. Creanțele asupra exinamicilor Acordul de la Spa a oferit României numai un total de L.OGO miliarde mărci aur, când totalul despăgubirilor ce ni se cuvine este fomdabil mai mare! Primind această ofertă, România s-ar fi ruinat economicește complect. Obligațiunile ce rezultă pentru ex-inamici din acest acord, par cu totul iluzorii față de moratoriile și înlesnirile ce li se acordă. Ar trebui să se ia în seamă și celelalte cheltuieli efectuate de noi în urma războiului, de pildă în rezistența în contra bolșevicilor, unguri și ruși . • Astfel, datoriile interaliate: 2.057.972.899 lei, datorie internă la Banca Națională, 5.300.000.000 lei; bonuri de tezaur, rechiziție, etc., 8.300.000.000 lei; bonuri în monedă străină 1.401.026.186 lei aur. Au fost consolidate până acum. 30.000.000 lei. Se adaugă datoria ce derivă din unificarea monetară. Se pune de obiceiu în paralelă chestiunea pagubelor suferite de unele state succesorale cu mărirea teritoriilor lor, cstre ar aduce după sine sporirea Veniturilor. Memorandul dovedește cu cifre inexactitatea aserțiunei de mai sus. Cu toate rormele cheltuieli, insă, Romalia a putut: 1. Să-și echilibreze bugetul și să obțină chiar excedent pe 1922—1923; 2. sa-și consolideze datoria internă și să înscrie plata cupoanelor datoriilor interne și externe în bugetul expirat ; 3. să normalizeze căile ferate carei-au reluat traficul dinainte de războiu ; 4. să amelioreze producția care a intrat pe cale norOXO ORELE 5 DIMINEAȚA Tragerea premiilor ziarului „Presa” După cum am anunțat, mâine Duminică, la orele 19 dimineața 8, face tragerea premiilor ce ziarul PRESA le oferă gratuit cititorilor să: Este prima serie de premii pentru care ziarul nostru fi publicat cupoanele în Intervalul de la 25 Martie — 25 Iunie (3 Iani) Toate operațiunile de eliberare a bonurilor de participare fiind complect terminate, nu mai rămâne decât ca șansele să decidă cine vor fi fericiții câștigătorii. Prima noastră serie de premii e compusă din: Premiul I. 100.000 LEI IN NUITLENAR. „ ei, - o sufragerie, unyees. ches* YERFELQ, din stejar afumat, compusă din: Un bufet mare, o servantă, o masă pentru 12 persoane și 6 scaune de piele sau semlilgo. Dețin comandată special ia Industria de mold«» áradul. Premiul III. O MAȘINA de CUSUT DUR-f KOPP central Cetatee, complectă cu toate accesoriile de la Compania Anglo-Americană. Premiul IV. — un ceas de aur de 14 carata cu brătară de la Ceasornicăria „Cronos**—Strij McacSimlei 9. Premiul V. — Un serviciu de masă Import felarafin compus din 33 Pucâri de la Magazinul I. Neumannt fiu, Str. Șelari 4. Tragerea se va face in sala CINEMA-SELECT din calea Vîcariei, la orele 19 dimineața In prezența publicului și a reprezentanților autorităților. După terminarea tragere!, Direcția Cinematografului Select oferi asistenței un spectacol gratuit de cinematografii TUBBTOABI greviste In Polonia Varșovia 20 (Rador).—Greviștii industriei textile din Lodz sub influența fruntașilor comuniști, au organizat un mare meeting cu ocazia căruia s’au pronunțat discursuri revoluționare. Poliția a fost nevoită să intervină. S’a născut o încăerare, mulțimea a tras focuri te contra poliției. Sunt răniți din ambele părți. exo O nouă amânare a răspunsului englez Londra, 20. (Rador) — ,,Renter“ anunța că ședința de Jos a consiliului de miniștrii nu a dus la nici un rezultat, astfel încât răspunsul Angliei a suferit o nouă Întârziere, probabil chiar până săptămâna vitejie. Ziarele afirmă că deosebirea de vederi din cabinetul britanic se referă la general numai la forma redactării acestui răspuns, primul ministru Baldwin fiind pentru un Umbri clar $1 categoric la adresa Franței, pe câtă vreme o parte din miniștri, al căror exponent este lordul Curzon, cred că răspunsul trebue să fie redactat într-un ton prevenitor față de teza francezâ. Lafayette, 20. — Cabinetul britanic nu a terminat încă examinarea proectului de răspuns ce trebue trimis Germaniei. Urmează încă un schimb de vederi între ambasadorul francez și ministerul britanic al Afacerilor Străine. Alegerilie din Austria Viena 20. — Rador. — Consiliul național al Austriei a fixat data de 21 Octombrie pentru efectuarea ale trerilor pentru parlament. _ . Patriarhul Tihon continuă a fi . urmărit Riga. 20. (Ra-dor) — .Jsvestia, ziarul oficos al guvernului sovietelor anunță că prin eliberarea patriarhului Tihon, urmărirea lui pe cale judecătorească continuă. Procesul va fi judecat în curând. Lupta mondială pentru petrol Berlin, 19. — Din Copenhaga se comunică ziarului „Ora 8“. Stinnes se află de câteva zile in Capitala Danemarcei. Deși n’a acordat nici un interview asupra scopului vizitei sale, se află, totuși că venirea sa la Copenhaga este in legătură cu lupta care s'a început pentru trustul uleiului, intre Stinnes și firmele americane. Stinnes a făcut câteva mari cumpărături de ulei și a intrat astfel, in luptă cu consorțiul danezo-american. -----------o x' ------------ Zona lego militară ia jogsavi via Belgrad 20.1 Parlamentul a votat (Rador) — noua lege care fixează drmrata serviciului militar la 18 luni. Votul a fost exprimat printre 0 voturi ale partidelor radicale și democrate contra 33 voturi ale deputaților musulmani, clericali și agrarieni. Legea prevede că durata serviciului militar va putea fi redusă în favoarea studenților și a filor mai mari cari susțin familiile lor sau pentru aceia din a căror familie au murit 2 membri de la 1012 la 1918. Noua lege fixează și salariile ofițerilor, stabilind o sporire însemnată. Duminică 22 Iulie 1923’ Groaznicul teeitat de aeroplan din Tecuci Locotenentul Cudzireski, sfărâmat în cădere Tecuci, 20. — O groaznică nenorocire s’a întâmplat aseară, în localitate, la câmpul de aviație. Unul dintre cei mai buni aviatori, locotenentul Cudzireski, făcând un sbor cu aeroplanul, la un moment dat a încercat un viraj. Dând însă de un gol, în aer, aparatul s’a răsturnat brusc, prăbușindu-se la pământ și îngropând sub dărâmăturile lui pe nenorocitul aviator, care a sucombat imediat. Aparatul s'a dărâmat complect imediat au sosit la locul dezastrului soldații cari lucrau la hangare și cari nu au putut găsi decât trupul locotenentului oribil mutilat Q XO FII IRT de efecte militare și harnașaiMte încă mai de mult, in urma unei descinderi făcută de autoritățile militere in magazia unul oarecare Sigier de la Obor, s’au găsit efecte militare și harnașamente furate de la Stat întrebat, proprietarul magaziei a declarat că incctede sunt ale unui domn pe care nu-l cunoaște, dar căruia i-a închiriat magazia. Declarația fiind suspectă, Sigler a fost arestat, împreună cu alți negustori din str. Lazar, și depuși la Jilava, de către d. col. Vlădescu, prim comisar regal la corpul II armată. Cercetările sunt continuate de d. maior Pruteanu, substituit de comisar regal Paralel cu aceasta, s’a mai descoperit și alt furt de efecte, în care este implicat tot un degustor din str. Lazăr. Instrucția fiind terminată, unii din ei au fost nnși în libertate» Cinci săteNi loviți de trăsnet Iași, 20. — TRAZNETUL CAZÂND PE O COLIBA DIN CURCUTENI A UCIS PE LOCUITORII MIHAI BIJVOC, PE SOTIA SA MARIA, PRECUM SI PE FEMEIA BUTNARU SI UN COPIL CE SE REFUGIASE IN CASA LUI BIJDOC, PENTRU CA SA SE ADAPOSTEASCA DE PLOAIE. LA O MICA DEPĂRTARE TRĂSNETUL A UCIS PE FATA CATINCA PETRE. 0 XO violentă încăerare intra săteni IAȘI. 20. — O încăerare geroasă s’a petrecut in satul IbLridoneștî, intre două anine de săteni, din cauza unei vechi dușmanii. Majoritatea belifieranților erau beți ; ei s’au îndurat făcând uz de ciomege, topoare și chiar revolvere. Sunt numeroși răniți. Maiarav sunt sătenii Nicolee Zapolia, Al Hanea, V. Ursăke și C. Cosma. Toți cei răniți au fost internați în spital. oxo- Arestarea lui Rădici Viena 28. (Rador). — Dupa știri din Belgrad, fruntașul croat Radici, ar fi fost arestat pentru ei într’un discurs ținut la Agram În ziua de 11 Iulie, ar fi îndemnat pe țăranii croați la revoluție și ar fi adus injurii reginei Iugoslaviei Presa din Belgrad cere grabnica judecare a lui Rădici. exo