Presa, octombrie 1923 (Anul 1, nr. 187-212)

1923-10-14 / nr. 198

Circul ---------COMPLECT RENOVAT Cu de mâin a DUMINICA 14 OCTOMBRIE MAT i. .■*> & orale 3 £ A­A A­pr ©.© 9 mare campionat oim­pic GRECQ-ROMAKE Cu cei mai renumiți luptători din lume Josef KUNST elvețian .... m BCgr. Isidore BONNSS belgian . . 99 „ Mugessi «äSHAMANite saxon . . WB „ iK­o'fS PROHANEK& viepex . . 119 „ M­ARTINOW estonia» .... 118 „ Fs*, von der BORN ”langes . 95 „ Tom BURRY engles ..... 103 „ VLACH moravian . . 109 „ it©©aáS I© NORMEND francez . 112 „ A. HAM$2lâ danez ..... 9B „ Fernando TZOUMBOUCHS spanioi H6 „ SWfeTON ceîtio-sSovas .... 117 „ SCHACHSCHNEIDER german . . 89 „ BRYULA polonez ...... 102 „ Isainte de lupte: Hüll ATRACTITO1 organizate de vechea agenție artistică PAULMANN Lupteie încep seara La orele 18.30 Biletele la cassa circului Sidoff deschisă de la ora 9 dimineața I .PARFUMERIA FRANCEZA NICA S. EARACHA Str. Harag­heorghevici, 4 (fost Teatrul Modern) © sta, unicul magazin care vinde cu preturile cele mai reduse urm­sit­oarele: POUDRE* Gendres Rose­les 30 Coty­les 200 Mandarine „ w Antea .90 CREME DE FATA ” Vera-Violette „ 100 Simon în tub­les 100 Fleur d’amour n 150 La Reine _ 135 Pompeia și Floramy . 100 Houbigant „ 85 Flores de Tokio „ 75 PASTE DE DINȚI: Fleurs de Neige « 100 Dr. Pierre tubul lei 25 Violette de Farme * 120 Gelle-Frere» „ _ Jțiț ROUGE DE BUZE t Dentol , „ 22 Guelain lei 150 Botot ’ „ 18,50 Electra „ 60 Paste Tonring n 15 Roger-G allét „ 22 Savon Geilte „ B5 Brunette Dorin „ 60 „ Botot „ 21 Ean Gorlier lei 200 — Ban Salles lei 400 AU de Colonia p­arf­umata lei 70 litamii Parfumați fine cu gramul lei 3 1 FUrtuni de Cauciuc Asbest pom filtrat I FURTUNI spirali Mașini de spălat sticle I FURTUNI de cânepă și stre­ Pucioasă pir­­almat bute I Pitoare de incendiu , Stropitoare, PrăMoare ș i 1 TUȘURI flexibile metalice a?forii originala 1 POMPE de vin Fib­re de vin „Vermorel“ 1 Permanth­id, Pluguri de vie, Măguri de capacitate. Desiacrustant pentr­u­ curățirea pietrei după cazane« Sulfat de cupru, iu deasă 1 Se vând eu preturile cele mai convenabile la casa S­UPUS si BCCUBK$ra • MV#Mm J. 1 Sui. Elisabeta 11 bis ■ Reprezentant General pentru România al Pepinierelor de vHi­f Algeriene „Cf>KUSi­tS”< Algeria Telefon 23­­­39 | l ­area mișcare ia armată După c@r ® r. Intend, căpitani Gănescu Alexandru, de la corp V. m-te la div. 13-a; Popescu Petre de la șc. mii. adm. la div. 18-a; Săulescu loan, data div. 9-a în M. R. div. marinei; Ionescu Vasile, de la cdlt. C. 2 A. în bat. 2 adminis­trație. Adm. căpitani Andrescu Dumitru, din bat. 8 V. m-te în bat. 1 V. m-te; Constanti­­nescu Teodor, de la insp. marinei în reg. 6 art.; Constantinescu Du­mitru, din bat. 1 ad-tiv la pulb. arm.; Cremenciug Dumitru, din bat. 4 ad-tiv în M. R. serv.com.; Dochina P. Marin, din grup. á av. în flotila aeron.; Grădișteanu N. Gh. din bat. 5 ad-tiv la colt. ter. C. 5 A.Haret Dumitru, de la sanat. Techirghiol la ars. marinei; Iones­cu Eugen, de la ars. marinei in bat. 4 ad-tiv; loan T. Dumitru, de la spit. div. 16-a în reg. 94 inf.; Iordănescu Florian, de la C. 4 A. la șc. mii. cavalerie; Yekel Petre, din bat. 2 V. m-te în bat. 3 V. m-te Mihăilescu M. loan, de la consum­, mil. în M. R. serv. contr.; Patri­ciu Alexandru, din M. R. dir., S­armam. In reg. 39 art.; Pârvules­­cu Emil, dela ars. arm. la mânut, centrală; Popescu Gr. din reg. 12 art. la sc. mil ad-tie; Popescu Gh. de la sanat. R. Ferdinand la ars. arm.; Simionescu Gh. de la spit. mil. Cetatea Albă la grup. expoat. aeron.; Stelian Florea, de la ta­băra Ișalnid­a în bat. 1 ad­ tiv; Sfe­­tea Petre, din bat. V. m-te în reg. 91 inf.; Heberl Marin, din div. 3 art. m-te la atel. rep. corp. V. m-te; Ștefănescu I. Nicolae, din reg. 8 v­tori în reg. 3 gr.; Vasiles­cu Vasile, de la mânut; Botoșani colt. ter. C. 6 A. Adm. locotenenți Banu Gh. de la colt. ter C. 3 A. în bat. 3 ad­ tiv; Călin Mihail, din reg. pont la C. R. Romanati; Cum bari Anton, din bat 2 a-tiv la dep. subsis. Obor; Dumbrăveanu Luca, din reg. 12 inf. în bat 4 aditiv; Gheorghe N. Gheorghe, de la pi­­rot arm. la sanat mi. Govora; Georgescu T. de la atei; centr. con­fecții la M. S. M.; Rev. România miL. Haidimoschi Petre, din reg. 25 inf. în reg. 8 v-tori; Ionițescu P. din reg. 39 inf. la mânut trif. Gheorghe; Mavrochefalo Petre, din reg. 10 v-tori in reg. 28 int. Marinescu C, de la dep. gen. Si­biu la dep. m-ții Sibiu; Mihăescu Atanase, de la manit; Tighina la manit Dej; Nae Dobre, de la C. R. Tecuci in bat 8 ad-tiv; Pavele­scn Pavel, din bat 5 ad-tiv. la C. R. Mircea; Preda Mihail. 3« Ia a­­pararea fixă, în M. R. dir. 2 cav.; Ruja Constantin, de la ind­. mil. C. 7 A. la spit mil C. 7 A.; Rotaru Boris, de la spit mil. Bălți in reg. 27 obuz.; Stoica M. dela div. 13-a la șc. of. res. Ploești: Toma Adam, de la cons. răsb. colt. mil. Bas. la cons. răsb. C. 3 A.; Vasilovici Ed­mond. de la sc. spec. art la spit mil. Temișioara; Zeitz T„ din bat 4 ad-tiv in reg. 13 inf. Adm. sublocotenenți Andronescu Grigore, de la colt trap. munte la div. 1 inf.; Bruda­riu Petre, din reg. 14 inf. la se spec. trag. cav.; Buzinski Lazar, dn bat 12 V. mite la șc. mil ad­ministrație; Bernevig Gheorghe, din reg. 87 inf. la serv. geogr. arm l­ibiri Nicolae, de la dep. armătu­ră Târgoviște la dep. m-ții Bucu­rești; Carp Eugen, de la închis, mil. C. 4 A. în bat. 4 ad-tiv; Du­­mitrescu Emil, din reg. escortă regală la dep. cen. mat. aeron.; Dumitrescu D. Dumitru, din bat 2 ad-tiv la centr. tubero. Filaret,; Ebner Nicolae, din grup. 1 av. in reg. 4 artilerie; Florescu Ștefan, din reg. 21 inf. în div. 6 ter. Fodo­­reanu Traian, din div. 6 tren. în bat. 1 pion. munte; Filip Teodor, din bat. 1 ad-tiv la C. R. Constan­ța; Grigorescu Nicolae , de la sc. tragere inf. în bat 4 ad-tiv. locab Constantin, din bat 5 ad-tre la minut Tulcea; Iliescu V. Vasi­le, de la șc. mii. adm. în reg. 5 Ro­șiori; Iacob Constantin, de la in­tend. stab. centr. în reg . Roș.; Iosi­f Dumitru, de la C. R. Con­stanța la mânut Constanța; •­o­nescu Alexandre, din M. B. div. 2­­ avt. în o ?L Cetatea Albă; Mari­nlisea A Tei, de la div. 1 iii. în M. B. div. 3 art; Magala Ilie, de la dep. contr. m-ții în M. R. serv. conf.; Manolescu Petre, dela cdt. grăniceri in reg. 1 gr.; Nico­lae Radu, din reg. trad­.­ant în reg. 25 inf.; Plesca Vasile, din bat 4 ad-tiv la inc­. mil. C. 4 A.; ras­ch Mihail, din bat 2 ad-tiv la ba­za navală marit; Panait Damian, de la cons. răsb. C. 3 A. în comp. 3 sanitară; Popescu N. Petre, dela spit mil. C. 7 A. la închis, mil. C. 7 A.; Purcaru Nicolae, din reg. 39 art. in reg. 27 inf.; Prisaceanu Mircea, de la spit mit C. 5 A. in bat 6 ad­ tiv; Roman loan, din reg . roșiori in reg. pontonieri; Tana­sescu loan, de la mânut Dej. în reg. 81 inf.; Voroneanu Gh. de la centr. indere. Filaret in bat 2 ad­ministrativ; Zavoianu Gheorghe, din compania 4 sanitară la dep. sanit C. 4 A. Un mare incendiu tn Bălți Chișinău, 12. — Ni se comunică din Bălți că aseară la ora 7 un pu­ternic incendiu a izbucnit la locuin­ța brutarului N. Vornic de pe str. Petrogradului, situată în centrul o­­rașului. Alimentat de un vânt puternic incendiul luă repede proporții pre­­făcând repede în scrum imobilul și întinzându-se asupra celor ve­cine. Cu mare greutate Incendiul a putut fi localizat de­oarece în a­­ceastă parte a orașului casele sunt foarte dese și construite din multă lemnărie. După 10 ore de muncă incendiul a putut fi stins. Trei case sunt complect dis­truse, alte câteva au suferit de ase­­menea. Pagubele se ridică la aproape ju­m­ătate milion lei. Cauzele incendiului până acum sunt necunoscute. Sinuciderea unui profesor de muzică Cluj, 12. — Profesorul maghiar de muzică Bella Andrasovski, care se află în orașul nostru de mai multă vreme, torturat de grijă și de mizerie s’a sinuci­eri. Cadavrul său a fost găsit abia a doua zi dimineața în parcul ora­șului, atârnat cu o frânghie de un copac. Parchetul a dispus facerea unei anchete. PRESA Descoperirea un­ui complot comunist la Bălți NUMEROASE ARESTĂRI Chișinău. 12. — Ni se comunică că în Bălți s’a descoperit un com­plot comunist, pus la cale de ce­lebru agent al sovietelor Vanice Gologan­tzchi și ceilalți doi frați ai săi Petrov și Vasile. In urma perchezițiilor făcute s’au găsit materiale explozibile, ar­me și instrucțiuni comuniste. S’au făcut arestări și au fost depuși la închisoarea militară Chi­șinău 16 indivizi din banda lui Go­­logantzchi. Instrucția urmărește aprig acest complot comunist ce pasionează orașul Bălți. T. I. a«.« *.•«. « • «•••­*> a..«» arestat mov ha­l de mărfuri la Balați DOI DIN SPĂRGĂTORI SUNT GUARZI LA C. R. R. Galați, 12. — In urma unei recla­mații relativ la furturile de măr­furi din gară, comisarul special d. Vicință a făcut dri noapte mai multe descinderi în oraș. A fost arestat spărgătorul Ni­­colae Gherghea care e autorul de­lictului. La aceste spargeri a avut de complici pe Gh. Păduraru și Gh. Scarlat, ambii guarzi la G. F. R. Parte din mărfuri au fost găsi­te la croitorul Aron Moscovici din str. Frumoasă, la Idei Marcu din str. Brașoveni și la alți. Toți au fost arestați. Cercetările continuă. Viața bucureșteană LEGAȚIILE Colonelul Vitkovici, fost atașat militar al Iugoslaviei în Capitală, a părăsit țara ducându-se la noul său post de comandă. CONSULATELE D. A. Bannet a fost numit con­sul onorific al României la Ostan­­da, post creat de curând. RECUIEM Un requiem va fi celebrat mâine dimineață la capela Seminarului Central cu prilejul aniversării u­­nui an de la moartea lui T. Scurtu, fost profesor la această școală. Comercianții din Oltenia_se afili - UN CONGRES IN PERSPEC­TIVA -Craiova 12. — Față de actuala situație precară a comerțului, „Sfatul negustoresc“ din localita­te a hotărât ținerea, în ziua de Du­minecă, a unei consfătuiri a tu­turor „Sfaturilor" din Oltenia. Se vor examina cu acest prilej, modalitățile de urmat în vederea unei schimbări a situației comer­cianților olteni. Este probabil că se va hotăra ținerea unui congres general. § mamă și vârstă 13 ani ROMANUL UNEI COPILE CHIȘINĂU. 12.—Eri dimineață câțiva trecători intrigați de fap­­tele neîntrerupte ce se auzeau din una din gropile de lut, înșirate dealungul liniei ferate, s’au apro­piat să vază ce este. Cu mirare, au văzut zăcând la pământ o copilă de 12—13 ani, care se svârcolea în durerile face­rei, neputând da nici un răspuns la întrebările acestora. Ea a fost transportată la casa locuitorului Petrovici din str. Tă­­blicăriei, unde după 5 ore a dat naștere unei fetițe. I . * In urma facerei, când puterile i-au permis, prea­ tânăra mamă a putut povesti nenorocitul său 10- man. Venită aicum un an din Aker­­man, Aculine Tutușcova, care pe atunci avea numai 12 ani, a intrat ca servitoare la una din cârciu­mile din mahalaua Tăbăcăriei- Veche. Aci făcu cunoștință cu băiatul Vasi­le Provcov de 15 ani, care servia și el în aceeași cârciumă, și peste câtva timp începură să aibă legături de pe urma cărora a și rămas însărcinată. Acum câteva luni certându-se, Provcov plecă din localitate, la Tighina, unde se află și acum. Simțind că se apropie vremea facerii, tânăra fată hotărî să plece la Tighina în căutarea lui Prov oov­­i’o când se ducea însă spre gaz­dă să și­­a lucrurile, a fost apu­cată­­ de durerile facere­ și a căzut în nesimțire, pt. locul unde a fost găsită de trecători. Atât tânăra mamă cât și copila nou-născută se află perfect sănă­toase. Cam ® din mun. Colentista» Cârciumarul Ionel Fănescu, din satul Colentina (Ilfov), a adus joi într’o brișcă, la circumscrip­ția 19-a, pe locuitorul Petre Gheor­ghe, rănit grav. Negustorul a povestit comisa­rului, cum victima s’a luat la ceartă cu indivizii Biurcă Gheor­ghe, Voicu Badea, Gh. Ga­bar, Ef­­timie Gh. Nae și Voicu Dumitru, toți din Colentina, și cum, în un moment dat, Biurcă a scos cuți­tul și l-a înjunghiat pe Petre Gheorghe. Rănitul, transportat la spitalul Colentina a încetat din viață. Circumscripția 19-a a arestat pe criminal și pe ceilalți complici. _L INFORMATION! Ministerul instrucțiunii aduce la cunoștința publicului că a ad­mis un nou examen de absolvire elevilor clasei a IV-a secundară, cari au depus examenul în Iunie și cari au obținut cel mult la­­ materii insuficient. Examenul va începe la 1> Octombrie. La acest examen nu se pot pre­zintă elevi căzuți în sesiunea de Septembrie pentru care ministe­rul nu admite un nou examen. Ziarul „Vakit“ află că la întru­nirea ținută în ziua de 5 Octom­brie la Angora sub preșidenția lui Mustafa Kemal, s-a tratat proble­ma proclamărei republicei în Tur­cia. Comitetul central al partidului poporului — adică partidul guver­namental­­— s-a pronunțat în fa­voarea regimului republican. Generalul Harington, fost mandant al forțelor britanice ca­în Dardanele, a sosit la Southampton pe bordul paquebotului „Arabic” însoțit de 1500 ofițeri și soldați re­patriați. Generalul se felicită de bunele relațiuni care le-a întreți­nut mereu cu colegii săi francezi­­,și italieni precum și de succesul com­plect al operațiunilor de evacuare. TIUTRUI. MIC Compania „ELVIRA­T JANCQUESCU“ Azi Sâmbătă 13 Octombrie Metineu le orele 3 și seara la orele 1» TRIUNGHIUL­­«3S Elvira și Iancovescu Duminică 140d. Matinea ora 3 Triungh­­lul Centrala obștiilor sătești, are la dispoziția agricultorilor săteni, 4 vagoane grâu de toamnă și 4 vagoane ovăz de prima calitate, bine selecționat, procurat de la societatea de selecțiune „Sămân­ța“ din jud. Timiș-Torontal. Aceste cereale vor fi depozitate în câteva zile la Ploești. Sătenii interesați se vor adresa centralei obștiilor sătești str. Sf. Dumitru No. 2 București, pentru cantitățile ce voesc ași procura. Eri urma sa se judece la Ora­dea Mare procesul asasinilor preo­tului Vuscan, din Burcovan (jud. Bihor), ucis în împrejurări relata­te de noi, la timp. Din cauza lipsei unor martori importanți procesul a fost amâ­nat pentru 29 Octombrie. Lucrătorii fabricii de pălării Moscona, din str. 11 iunie, în nu­măr de aproape o sută, au decla­­rat eri dimineață grevă, patronul nevoind să se acorde un spor de salariu. Consiliul național al femeilor române face cunoscut­ c­a ședința festivă care trebuia să aibă loc la Fundația Carol în ziua de U Octombrie pentru primirea d-nei Avril de Saint Croix, prezidente, consiliului național al femeilor franceze, a fost amânată pentru o data care se va anunța ulte­rior. Tratatul comercial dintre Un­garia și Cehoslovacia va fi rati­ficat în ambele state zilei­ aces­tea. Lucrare­a atelier­ior ,­­muAale au ținut aseară o întrunire în sala sindicatelor, unde au discutat a­­supra contractului colectiv înche­iat de curând, și pe care direcția, după afirmatiunele lucrătorilor, nu-i respectă. Comitetul a ales apoi oam­eni de ordine pentru balul „Culesul Viilor“, pe care sindicatul îl dă astă seară la „Dacia“. In ziua de 25 Octombrie vor întruni la Cluj conducătorii bi­­sericii catolice din Ardeal. La Iași au sosit 500 de țărani bucovineni pentru a vizita expo­ziția agricolă de la Copou. Joi a Încetat din viată fostul șef al bibliotecei ministerului comuni­cațiilor, Mihail Iliescu. Bătrânul Iliescu, moare după 30 de ani de carieră funcționărească, înmormântarea va avea loc azi la ora 4 p. m. O delegație a funcționarilor mi­nisterului comunicațiilor va lua parte în înmormântare. Confratele nostru A. Dragoș ne roagă să arătăm că nu are nici un fel de legătură cu stu­dentul Nicolae Drago­ș, implicat în complotul descoperit Făcând reclamă să măriți cifra afacerilor! pentru RECLAME fu­gările C. F. .1. Ș­­i Dragoa Rele G.F.R. adresați-vă concesionarei exclusive, societatea a I­ RECLAMA București, str. Sărindar­i Telefon 4735 Societatea „Noua maternitate“ ,care va ridica în curând un lăcaș de adăpost și de naștere pentru femei, de îngrijiri pentru lăuze și copii, a invitat pe reprezentan­ții presei o agapă ce va avea loc în ziua de Duminică 14 Oct. ora 10 jum. a. m. pe șantierul din stil Traian No. 25. Ministerul de instrucție a do­nat o sumă de două milioane lei pentru construirea unui etaj la liceul Petru și Pavel din Ploești. Primăria Capitalei luase di­spo­­zițiunea interzicerei comerțului ambulant. Măsura aceasta izbește in­existenta nenumăratelor fami­lii. D. Mișu Alexandrescu, deputat de Ilfov, se va prezenta primaru­lui Capitalei, în fruntea unei de­­legățiuni și va cere acordarea li­bertății comerțului ambulan. Prefectura poliției din Iași a fost înștiințată telegrafic că d. Dimitriu a fost numit director al acestei prefecturi în locul d-lui Moscu, demisionat. TEATRUL MIC Compania „ELVIRA 3. IANCOVESCU“ Luni 15 Octombrie 1923 P­remiera Un om In­frac­t I« André Picard și Yves Mirande cu Elvira si Iancovescu Măcelarii din Ploești cari erau în grevă de câteva zile, în urma unui aranjament cu Primăria, au început să taie carne cu începe­re de azi. *•**•*««*­»­>•*’»* *•­­* I. ¥. Brotianu și doleanțele învăț­­ator Asociația învăță­torilor, ca un i­zultat al congresului, a cerut prin­tr’un memoriu adresat nuai sixuli de finanțe mărirea salariilor cu o cotă care să reprezinte de 36 ori sa­­siile dinainte de război. D. VîniMa Brătianu, ministru de finanțe a pus o rezoluție pe me­moriu, în care arată că dacă­­ ar mări toate valorile cu cota pro­pusa de învățători, atunci bugetul de cheltueli ai statului ar trebui să fie de 4# miliarde lei. Deci a­­ceastă cerere este o imposibilita­te. Mări­rea salariilor fără resur­se bugetare, ar preia situația de acum 2 ani când salariile funcție­­narilor nu se plăteau cu lunile. Normalizarea nu se poate face, încheie rezoluția d. Brătianu, de­cât odată cu consolidarea financia­ră și economică. Calvi­ru inimei­ ­ Moman realist’ de @yinn Kreitz Dar din cauza îndelungatei aș­teptări era foarte enervat. Întâmplarea îi adusese aci nu pe șireata Liza Lermon ci pe bo­gata și trufașa fiică a milionaru­lui Berrico. De ce nu ar încerca să glumească cu ea pentru a vedea dacă ar fi fost dispusă pentru o aventură . Dacă soarta își bătea joc de dânsul de ce ar lua el viața în tra­gic și nu ar căuta să se folosească de ori­ce întâmplare pentru a se răz­buna î­n Ei, doar nu pot sta cu ea mut și trist ca un m­ameiue­. Trebue s‘o fac să nu plece supărată și ori­care fată se supăra dacă fiind cu ea singur nu-i faci curte. D-ra Berrico mesteca ceaiul pri­vind cu rrs dar aș­teptând să audă o vorbă de la cel care o privea ca și când ar fi vrut să-i citească gândurile pe frunte. Iată că el întinse brațul și pu­se ușor mâna fie mâna ei. — Iartă-mă d-ră, dacă te-am su­părat — Nu sunt supărată. — Te prefaci. Zahărul s-a to­pit de mult și-ți faci de lucru ca să nu te uiți la mine. Noi doi ne înțelegem mult mai bine decât am vrea să mărturisim. Fata se îngălbeni și ridicând privrea el citi în ochii ei cât era de turburată. Orchestra din fundul sălei reîn­cepu a cânta un vals în surdină.„ Andrei amețit, nervos, dornic de uitare vor­bea—vorbele curgeau repezi și ușoare, auzul lui prindea sunetele și uneori se mira singur de ușurința cu care vorbea. — Știu eu ce aștepți d-ta de la mine d-ră Ștefanie; ai văzut la ci­ne am venit îndată ce am ajuns la Paris. Atunci credeam că fac o simplă vizită din datorie fiindcă promi­sesem să vă vizitez, când ne-am întâlnit la Londra. Dar când am fost în casa voas­tră și te-am văzut, am înțeles alt­ceva. Acum întâmplarea ne-a pus fa­ță în față în momente de grea a­­mărfteiune pentru mine. Dacă n-ași vorbi acum știu că nici­odată nu voi mai avea acest curaj. Spune­am dreptate, am dreptul să-ți vorbesc fără înconjur . Ea nu răspunse și nici nu ar fi avut puterea să vorbească o vor­bă. Andrei își trecu mâna peste frun­tea umedă de nădușeală. Nu mai privea spre ușă, nu mai aștepta pe Liza Lermon care își bătuse joc de dânsul. — Ași dori să-ți fac o întrebare pe care desigur nu ți-a făcut-o în­că nimeni, reluă el cu glasul schimbat. Trebue să știi că de răspunsul d-tale depinde viața și viitorul meu. Ea își strânse mâinile ca să-și stăpânească tremurul nervos. — întreabă. — îmi vei răspunde sincer și cinstit . Ea făcu un gest afirma­tiv. i — Spune Ștefanie, îți sunt... sim­patic 7 ...Mă iubești 7... Tăcută privind cele ce erau pe masă. Fața tinerei milionare părea și mai palidă, mai diafană, ochii sub ploapele plecate erau fixi și fără lumini. Buzele fardate tremurau, un zâmbet trist copilăros, ciudat tre­cea pe chipul de marmoră fină. Ochii plecați se ridicară și stră­luciră minunat de frumoș. — Da, Andrei, te iubesc. — Nu mă înșeli Ștefanie . Cu glasul tremurător, ea răs­punse încet de tot. — Nu de mult am citit în cuge­tările lui Tolstoi următoarea re­flecție asupra amorului: — In­dragostea dintre bărbat și femee vine întotdeauna un moment în care dragostea atinge punctul cel mai culminant și nu mai e nici senzuală nici interesată. Eu de când te-am văzut Andrei, trăesc momentul acesta culmi­nant. Și mă mai întrebi dacă iți spun adevărul . Vorbind privea țintă în fața bronzată și fină pe care o văzuse adeseori în vis și care-i stăpâ­nea gândurile și inima cu o pute­re tainică și irezistibilă. — Poate că nu e frumos din partea unei fete să spună ce spun eu, adăugă ea oftând. Dar suntem amândoi sinceri și mândri și ne putem înțelege fă­ră multe ocoliri zadarnice. Am tot dreptul să dispun de mine ca o ființă raționabilă și nu mă sfiesc să-mi spun gândul a­­de­vârat. In acești doi ani de așteptare, când nu știam de ce voi mai reve­dea ,viața mi-a fost foarte grea. Totuși eu nu m-am descurajat și când venea câte cineva să mă ceară de soție, mi se părea că-mi calc un jurământ și că-ți sunt ne­credincioasă. Cred că tata a înțeles pentru ce am refuzat toate cererile în că­sătorie. El nu a stăruit nici­odată­ ca să dau ascultare cuiva. Și trebue să mai știi ceva; când te-am cunoscut eram logodită, îndată ce m’am întors de la Lon­dra am stricat logodna. Tata n‘a protestat, a înțeles. Nu mi-ai spus un cuvânt care să îndreptățească cele ce am fă­cut, nici nu aștept ca, să-mi spui, dar eu cu altul nu mă voi mărita, s-o știi. Nu, nu cred că și d-ta mă iu­bești acum —­ ți-o spun sincer — dar voi aștepta și te voi convinge că dragostea este o taină care în­­vălue sufletul omenesc și-l sub­jugă chiar dacă s-ar opune cu toa­te mijloacele și forțele sale. Eu de când te-am revăzut am ghicit că nu ești liber, că ți-e gân­dul la o femee, că ești prins in altă parte și că mă privești cu in­diferență. O voință străină iți stăpânește inima — o forță necunoscută te-a înlănțuit, rămâne să aștept, să văd care va fi mai forte, eu, sau cealaltă. Nu-mi cunosc rivala și nici nu vreau să o cunosc ca să nu pătrun­dă în sufletul meu invidia și ge­lozia. — Fetița dragă­ murmură An­drei. Ea ridică din umeri cu mândrie zâmbind ca să-și ascundă lacri­mile. — Da, — eu ghicesc, simt, știu ca și când mi-ar fi spus cineva și l-ași crede, deși nu sunt de­cât presupuneri. Te miră lucrul acesta. Trebue să știi că de când te-am întâlnit la Londra mereu m-am gândit la d-ta- Am stat de vorbă în gând. De când ai venit te-am observat, ți-am cântărit vorbele și gesturile și te-am înțeles. Astfel fără să-ți dai seama am devenit tovarășa d-tale în tot ce gândești și pot să-ți ghicesc su­fletul și faptele. — Atât de mult mă iubești, zise el foarte tulburat. In ochii ei citi adevărul și du­rerea sufletului chinuit de dra­goste. ■— Dar fără să vreau te iubesc. (Va urma) (23) i

Next