Presa, noiembrie 1923 (Anul 1, nr. 213-237)

1923-11-26 / nr. 234

Anul­­ No. 234 MUZEUL PRESEI SEVER 80CU ali— JIMBOLIA © PAW — 2 LEV CINEMA CERCUL MILITAR •nr .121 primeri ■» Aventuri, film detectiv $1 totuși sentimental SPECTRUL MORȚII Un film cu totul excepțional în 6 acte 6 — Opera complectă in rolurile principale Eva May și Svetislav Petrovici La fine o comedie americană Directori: CONST. MILLE, E. D. FAGURE­­ TELEFONI Direcția 58/73 si 58Á3. - Redacția 58/74. - Administrația 10/60 REDACȚIA si ADMINISTRATIAi BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 ORELE 5 DIMINEAȚA CONFLICTUL dintre Banca Națională și minis­terul de finanțe Banca Națională nu mai acordă noui credite statului Se știe că în uim­a unui aran­jament ele trezorerie încheiat între­­ Banca Națională și ministerul de finanțe, administrațiile financiare din țară trebuiau să verse exce­dentele de încasări la sucursalele­­ Băncii Naționale, iar acolo unde administrațiile financiare nu pu­­­teau face față plăților puteau lua sumele necesare de la sucursalele Băncii Naționale. Aceste operațiuni au mers pâ­nă în timpul din urmă, când da­toriile statului creșteau la Banca Națională, fără ca excedentul din j»‘«casări să poată acoperi sumele împrumutate la Banca Națională (le va mai mult, Cassieria centrală incasa de la centrala Băncii Na­ționale sume însemnate, fără ca administrațiile din provincie sa acopere dificilul. Lucrurile poate că mai mergeau, dacă Banca Națională nu ar fi prins de veste că ministerul de finanțe a trimis ordine confidențiale adm­i­nistrațiilor financiare ca tot sur­plusul din încasări să nu mai fie vărsat la sucursalele Băncii Națio­nale, ci trimis Cassieriei centrale a ministerului de finanțe. Față cu această proce­dare, Banca Națională a decis să rupă convenția și a trimis d-lui Vintilă Brătianu camptul prin care ministerul de finan­țe este deschis față de Banca Națională cu un de­bit de 6S6.000.000 lei. Acest avertisment al Băncii Naționale a pus in mare încurcătură pe mi­nistrul de finanțe, de­oa­rece Casieria centrală nu mai­ poate face față plăți­lor urgente. Conflictul a­­cesta nu a putut fi încă aplanat până în prezent. Centrala a H-a Un an de zile am alergat să am fi eu un telefon. Am rugat, m­ am­ h­olocouit, am solicitat audiențe, am semnat jalbe, am pierdut zi­­­­le întregi prin anticamere și bi­­r rou­ri, am­ intervenit pe lângă zel­i itotputernici , în fine după un s­en de alergătură mi s’a dat un­­ număr în Centrala a II-a. Directorul general mi’a opus, î­­n multă bună­voință . Centrala aceasta nu-i decât J provizorie ; peste câteva luni vei fi trecut în centrala principală. j M’am bucurat și instalatorilor 1 le-am­ distrubit­­ bacșișuri terase, pentru ca nici o dificultate să nu se mai ivească. , [ ..­] Din nenorocire mi a fost dat ța mă conving încă odată în via­­ț­­ă că nimic nu dăinuește mai cu îndârjire decât provizoratul. Iată zece luni de zile de când sunt batjocora telefonului meu , țarul, mi-e lumea mai dragă, să deteriorează, iar când funcțio­­­­nează, imi face să pierd ore în­­­­tregi înainte de a putea avea o comunicație. Am ajuns de râsul prietenilor­ ! — Ai telefon în centrala ]I-a ? Atunci pot să-ți faci,tes­a­tamentul, căci ai tot timpul să mori până ți se dă legătură. Ore perdute la aparat fără nici un rezultat, veșnic alergări la constructori, bacșișuri pentru a­ stimula buna­voință, Ironia prietenilor, am îndurat totul cu nădejdea că centrala a II-a e doar o instalație provizorie. Deunăzi am primit un aviz de la direcția P. T. T. Dram încu­­noștiințat că centrala a II-a se­­ suprimă. In fine, am răsuflat. j Dar citind mai departe, am fost lovit de trăznet. — Nu veți obține însă,­ — glă­­nuia avizul, — un număr în cen­trala întâia decât dacă în ter­emen de cincisprezece zile veți plă­ti la direcția P. T. T. o sumă de șapte mii cinci sub­ lei. Cum * Abonamentul meu este­­ plătit pe un an întreg și anul nu a expirat încă. Pe an, în calitate d­e ziarist, plătesc 1200 lei, prin urmare mi se cere plata abona­mentului pe timp de șase ani și jumătate. Nu poate fi decât o glu­mă de prost gust. S’ar putea ca direcția P. T. T. să garanteze că­­ voiu mai locui atâta timp în Bu­curești, sau că Dumnezeu, în ge­nerozitatea lui, îmi va acorda în­­că șase ani jumătate de viață, pentru a intra în costul abona­mentului ? Am alergat la d. director gene­ral, care, cu aceeași bunăvoință, mi-a mărturisit * — Ce vreți. Poșta are nevoe de bani. Frumos, foarte frumos , dar și hoțul de codru are o asemenea nevoe și când te întâlnește la dru­mul mare, punându-ți revolverul sub nas, îți strigă : „Banii sau... telefonul, pardon... viata !“ Scumpi tovarăși de nenorocire într’o Centrala a II-a, eu vă sfă­­tuesc să faceți ca mine, să nu plătiți și la nevoe să mergem cu toții la tribunal, că doar ar mai fi existând justiție în țara româ­nior C/>S 0IÎI S1E9 Grigore loan In lunii incidentelor universitare din Iași­ ­ COMISIA DISCIPLINARA A SENATULUI N’A LUAT INCA O HOTARARE — IAȘI. 24.— Comisia disciplinară superioară urma să se întrunească azi în sala Senatului Universitar pentru a lua cunoștință de rapoar­tele delegaților facultăței de medi­cină în chestia incidentelor petre­cute în ziua de 13 Noembrie. Ne­­fiind însă numărul complect de membri, comisia și-a amânat exa­minarea rapoartelor până Luni când se va întruni din nou. Excrocheria unui agent de siguranță Timișoara, 24. — Parchetul local a arestat ori pe agentul de siguran­ță Muntean Dănilă care a excrocat cu 1000 lei pe femeia Maria Lefner din Buziaș promițând­u-i în schimb că va interveni să i se revoace ordi­nul de expulzare, numita fiind su­pusă maghiară. Cancelarul și miniș­­trii de externe ai Aus­triei vor veni la Bu­curești VIL­NA, 24. (Ratior). — „Neue Seipel și ministrul de externe Gruenberger vor veni la începutul anului viitor la București. Scopul principal al acestei vizite are un caracter pur amical. CAN­CELARUL SEIPEL Guvernul german a demisionat Freie Presser află că cancelarul­­ Pa­lementul s-a dat un vot de blam Berlin, 24. (Rador).­­ Reichstagul a votat ori prin apel nominal chestiunea de încredere în guvern, care a fost respinsă cu 230 de voturi. Pentru guvern au votat 75 deputați iar 7 s-au ab­ținut. 8n contra guvernului au votat social-demo­­crații, comuniștii, partidul național german și part­ifidul popular german. S’au abținut câțiva depu­tați din partidul agrarian­ bavarez. In urma aces­­­­tui vot Schesemann a înaintat demisia cabinetului,­­ Președintele Reichului l’a însărcinat de a conti­­­nua cu girarea afacerilor până la formarea nou­­u­lui guvern. Germania 51 Amtr*-­ Praga, H. — In cursul unei dezbateri asupra legei financia­re, dr. Hnidek oratorul partidu­lui agrarian, a expus în Came­ră că Germania și Bulgaria con­tinuă să fie focarele cele mai pe­riculoase pentru pacea europea­nă. Cehoslovacia ar face rău dacă nu ar da importanța cuvenită reîntoarcerei ex-Kronprințului­in Germania deoarece situația acolo­ are nevoie de cel mai riguros control, mai cu seamă în ceea ce privește marele cantități de arme ascunse pe cari partide­le dreptei socotește să le netrebu­­ințeze, nn încercările lor de a a­­nula cu forța tratatele de pace. Pentru Germania nu există altă eșire din haosul economic și politic în care se găsește, decât să adopte și ea calea aleasă de I Austria. O amenințare nu mai puțin gra­vă, pentru pacea europeană este și regimul actual bulgar, din cau­za tendințelor sale maghia­­ro­file și germano­file. D-l Trancov cu toate că își a­­rată mereu voința sa de a păstra condițimnile de pace, face totuși cauză comună cu emigranții ma­cedoneni cari aspiră să desli­­pească Macedonia de la Iugosla­via, fapt care ar putea produce eventual un conflict militar între aceste două state. Dacă d-l Tsancev neagă con­cursul dat de organizațiile mace­donene la schimbarea sistemului bulgar, partidul agrarian poseda documente care demonstrează că organizațiile macedonene au ju­cat un rol foarte important, la schimbarea guvernului. Belimitarea graniței din Banat Timișoara, 24 .­ In ultima ședin­ță a comisiunei româno-jugoslave pentru delimitarea graniței din Ba­nat, delegațiunea iugoslavă a accep­tat în întregime propunerile delegați­lor români. Potrivit acestei înțelegeri România va primi localitățile Sambory, Cris­­tești, Noiștat, Ciocatiș, Obad, Sati­mare și Sisești, iar Iugoslaviei Mo­dei și Parcani. |0 afacere senzaționali da falș și excrocherie Arestarea unui avocat la cabinetul II de instrucție s’a instruit o importantă afacere de fals și escrocherii cari au dus la arestarea unui avocat d. Ro­mulus Rolea. Iată Impi­ejul Arite in cari nave po­­prietar din județul Dâmbovița tratase acum câtvva timp vânza­rea moșiei sale Drăgodana că­tre d-l Grigore N. Vinilă pe su­ma de 11 milioane lei. Vânzarea, fierealizându-se d-l lagranof s’a decis să vândă mo­șia în parcele la 75 de țărani di­n acel județ. Cu facerea actelor a fost în­sărcinat d-l avocat Romulus Bo­lea. Acesta redactând actele a în­locuit numele adevăraților cum­părători de pe două acte de vân­zare cu numele altuia și anume cu acela al d-lui Grigore N. Vin­­tilă. La semnarea celor 75 de d­-l Hagianoff neobservând acte fal­sul din cauza mulțimei actelor le-a semnat pe toate de bună cre­dință Si astfel d-l Gr. N. Vinti­­lă a devenit proprietarul a două parcele. Mult mai târziu, descoperind faptul d-l Ilagienoff a reclamat parchetului cazul, care a trimis afacerea la cab. 2 de instrucție. Instrucția dovedind că faptele constituesc într’adevăr fals și ex­crocherie a lansat mandate de a­­restare împotriva avocatului R. Rolea și a lui Gr. N. Vintilă, du­­­­pă ce parchetul deschisese acțiu­­­ne publică. ____ Luni spre­­ confirmare.' Cercetările cfrminau spre a se stabili exact toate răspunderile. Faptul arestărei unui avocat în­tr’o afacere atât de gravă, a fă­cut senzație în baroul de Ilfov. In legătură cu această afacere, parchetul mai cercetează și alte abuzuri ale lui Gr. N. Vintilă, care ar fi luat bani de la țărani, în vederea vânzării de parcele ale aceleiași moșii. • Crima unui zidar Oradea Mare, 24. — V’am te­­legrafiat eri că sergentul de stra­dă Ion Ștefan s’a luat la ceartă cu un zidar care a acostat pe fe­meia cu care sergentul trăia de mai mulți ani în concubinaj. In timpul acestei certe zidarul a scos un cu­it și a aplicat sergen­tului o puternică lovitură în ab­domen lăsându-l astfel jos într’un sac de sânge. In stare foarte gravă, sergentul a fost transportat la spital, unde a și murit aseară, înainte de a muri el s’a căsă­torit cu femeia cu care trăise și care îi născuse doi copii. Două ceasuri, după căsătorie, sergentul muri. Inar­ii prelați ruși in România Iași. 21. — In localitate a so­sit știrea că Mitropolitul Venia­min din Iaroslav și arhiepisco­pul Serafim din Catranic (Ru­sia) întovărășiți de o suită com­pusă din trei preoți ruși vor so­si în România pentru a examina situația creată biserici ortodoxe ruse. Ei vor interveni pentru tran­s­­ferarea patriarhatului ecumenic de la Constantinopol la Moscova. Vizita suveranilor spanioli la Papa O ceremonie solemnă Roma.­­ Ziarele publică urmă­­toar­e amănunte asupra vizitei su­veranilor spanioli la Vatican : Au­tomobilele vaticanului cu înalți dem­nitari ai bsericei așteptau în fața ambasadei spaniole pentru a însoți pe suverani la Vatican. Regele și regina Spaniei au fost imediat con­duși la Papa care i-a primit în sala consistoriului. Vaticanul desfășura­­ise o pompă imensă pentru această­­ vizită De la 1870, regele Spaniei este primul suveran catolic care îl vizi­tă pe peBigia, "Și adus omagiul unui întreg­ popor ca­tolic. Demnitarii Vaticanului, în is­toricele costume spaniole, aștepta pe suverani în sala Damascului și-i conduseră în sala consistoriului unde Papa îi primi stând pe tron încon­jurat de cardinali. Regele îngenunchiă de trei ori înaintea Papei, și după dorință pro­prie, îi sărută pantoful. Acelaș lu­cru făcu și regina care purtă o ro­chie de mătase albă, conform privi­legiului ce­ i se cuvine. Papa îmbră­­țișă pe suveran care rosti o cuvân­tare. Regele aminti de faptele granzilor spanioli pentru răspândirea și apă­rarea religiei, exprimându-și dorin­ța de a vedea dispărând toate piedi­cile ce se opune marșului triumfal al religiei catolice politica apostaziei și necredinței, ca ierarhia clericală să se întindă asupra lumei întregi unde să nu mai fie de­cât o turmă și un păstor. Regele Alfons a încheiat cu următoarele cuvinte : „Dacă sfântul Scaun ar cere într’o zi dela catolici cele mai mari sacrificii, făgâduesc Sfinției Voastre că spaniolii nu se vor da înapoi dela nici un sacrifi­ciu și dacă Sfinția Voastră ar ordona întru apărarea credinței persecutate, o cruciadă contra dușmanilor sfintei noastre religii, atunci Spania și re­gele ei vor ocupa locul de onoare“. Regele mai supuse Papei câteva doținii ale națiunei­ spaniole, răs­punzând : „Ași vedea cu multă satisfacție ca în garda Sfinției Voastre să fie ad­miși și câțiva granzi spanioli, și a­­nume cei mai credincioși dintre no­bili; apoi mai îndrăsnesc sa solicit de la Sfinția Voastră ca lumea ame­ricană să fie mai numeros reprezen­tată în sfântul colegiu pentru a spri­jini aspirațiunile Spaniei cari tind la o înfrățire strânsă cu coloniile Lumei Noui cari i-au aparținut odinioară, ca toți spaniolii dincoace și dincolo de Ocean, ca întreg neamul ispano­­american, să ajungă la înălțimea pu­terei ce­ i se cuvine în lume”. După cuvântare, regele și regina luară loc pe o estradă, la dreapta Pa­pei, care răspunse că nici o națiune nu-i este mai dragă de­cât cea spa­niolă. După aceia­, el dădu regelui și poporului spionaj binecuvântarea apostolică și se retrase cu suveranii în apartamentele sale private. REGELE ALFONS PAPA PIU intre invalîxi — Eu am 25 de lei pensie. Dar tu! — Eu am @0. — 601! Dar esti un adevărat îmbogățit de războiu \ luni 26 Noembrie 1923 Campania electorală Declarațiile primului ministru - DECLARAȚIILE LUI ASQUITH Londra, 2*. — Primul ministru a ți­nut alegătorilor săi în Worcestershire un discurs în care arată că guvernul britanic se găsește preocupat în mo­­­­mentul de față de următoarele două mari probleme: 1) starea actuală a­­ Europei și mijloci­l de a găsi o moda­litate de înțelegere între Franța și Germania, 2) chestiunea lipsei de lu­cru. Fiecare recunoaște, zice d-l Bald­win că starea generală a comerțului în Anglia depinde într’o largă măsură de condițiunn­e în care se găsește Eu­ropa. Lumea nădăjduește mereu că pa­cea încheiată acum 5 ani va fi într’a­­devăr stabilită, că Germania se va li­niști și va începe să lucreze și că pa­cea definitivă va domni în Europa. Când am venit însă la guvern am pu­tut constata că Britania nu poate ob­ține ordinea pe Continent și tot ce pă­rea a fi posibil cu un an înainte, înce­pea să devină mai puțin realizabil, dat fiind că francezii luase în posesie re­giunea Industrială a Germaniei și men­­ținându-se acolo, industria germană se găsea din ce în ce mai mult paraliza­tă făcând ca perspectivele unui regim economic stabil în Germania, să apa­ră tot mai îndepărtate. Această stabilitate economică era foarte necesară, de­oarece este ante­­mergatorul comerțului internațional și comerțului în Europa centrală. De aci tragem concluzia că datorită ce­lor întâmplate anul trecut, restaura­rea condițiunilor normale ale comer­țului în Europa centrală a fost amâ­nată nu numai cu luni ci cu ani. Britania a suferit foarte mult din această stagnare a comerțului și se găsește astăzi nevoită să întrebuin­țeze sistemul protectionist, care sunt convins că va remedia lipsa de lu­cru D. Asquith șeful liberalilor uniți a ținut o cuvântare alegătorilor la Paisley criticând politica protecțio­­nistă și recomandând programul li­beral care cuprinde dezvoltarea co­merțului în țară și imperiu prin îm­bunătățirea transportului intern, dez­voltarea resurselor imperiului,, con­struirea­ de căi ferate nu numai în Anglia dar și la Dominionum­ și In­dia, ostenirea mijloacelor de trans­port, dezvoltarea comerțului inter­­imperial și folosința cea mai largă și deplină a dispozițiunilor prevăzute în legea pentru înlesnirea comerțu­lui I­I «a» Amânarea alegerilor din efecta ATENA, 24. (Rador).­­­­Riveta­nul a publicat decretul privitor la amânarea alegerilor pentru 16 De­cembrie, fixând convocarea adună­ri naționale pentru 1 Ianuarie. T­ratativele româno-ungare Subcomisiunea ungaro-română de sub președinția d-lui ing. Răi­­le­anu directorul căilor ferate par­ticulare, se va întruni luni dimi­neață la ministerul comunicațiilor. Se vor discuta chestiunile ce privesc căile ferate și de naviga­ție pe apă, transporturi, i­tine­rari, racordate de trenuri, etc

Next