Primăria Sibiului, 1995 (Anul 4, nr. 130-181)

1995-01-28 / nr. 133

O noua „gaura“ în bugetul „TURSIE“? VĂDUVELE VETERANILOR ȘI INVALIZILOR DE RĂZBOI CER GRATUITATE PE MIJLOACELE DE TRANSPORT ÎN COMUN In încheierea ședinței din această lună a Consiliului Municipal, doamna consilier Ileana Domnica Filep (CDR) a supus atenției consilierilor un memoriu primit din partea Asociației pentru protecția văduvelor veteranilor și in­valizilor de război, prin care se solicita consiliului aprobarea de tichete gratuite pe mijloacele de transport în comun. Potrivit relatării doamnui consilier, asociația numără , în prezent, 968 de membre, dintre care 373 sunt sibience. Răspunzând la întrebarea doamnei consilier Filep dacă se pot acorda aceste gratuități, dl viceprimar Aurel Maxim a arătat că: „Potrivit Legii nr. 44/1994, văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătorit beneficiază de jumătate din drepturile foștilor soți. Deci, au dreptul, în prezent, la jumătate de călătorii gratuit în municipiul Sibiu. Li s-au dat, anul trecut, tichete gratuite pe un traseu. Au fost 50 anul trecut. Acum apar mai multe. Anul trecut le-am dat la toate gratuite. Dl primar a exprimat ceea ce mulți dintre consilieri gândeau: „La ora actuală, eu nu am curajul să mai fac o gaură în bugetul „TURSIB“. PRIMARUL MUNICIPIULUI SIBIU RAPORT• PRIVIND STAREA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ A MUNICIPIULUI SIBIU ÎN ANUL 1994 I. Considerații generale Doamnelor și domnilor consilieri. Vă rog să-mi permiteți ca în conformitate cu dispozițiile art. 43 lit. d din Legea nr. 69/1991 privind administrația publică locală, să prezint „Raportul anual cu privire la starea economică și socială a municipiului Sibiu pe anul 1994“, acum când se împlinesc aproape trei ani de la alegerea mea în funcția de primar. Privind retrospectiv față de anul 1993, când bugetul local a fost de 5 miliarde lei, în anul 1994 am ajuns la un buget de 17­­ miliarde lei, ceea ce ne-a permis ca, în ciuda greutăților in­erente perioadei de tranziție pe care o parcurgem să realizăm un procent de cca. 90 - 95% din obiectivele edilitar­­gospodărești propuse. Apreciez că în această perioadă am reușit o colaborare mai bună atât cu dvs. consilierii municipali, cu salariații aparatului Consiliului local, cu agențiile aparținând regiilor autonome aflate sub autoritatea administrației locale cât și în general cu ceilalți agenți economici cu care am avut acțiuni de colaborare. Cu toate acestea consider că mai sunt multe lucruri de făcut și mă gândesc la o colaborare mai bună cu comisiile pe domenii de specialitate, în sensul implicării lor la elaborarea unor programe și prognoze economico-sociale sintetice și pe domenii de activitate, în realizarea unor obiective sociale (can­tina asistaților sociali, Casa căsătoriilor, etc), în atragerea și implicarea agenților economici și a tuturor cetățenilor în mai buna gospodărire și înfrumusețare a municipiului, la realizarea unui comerț civilizat în beneficiul populației. Astfel, inexistența unei legislații care să consființească o autonomie financiară reală se răsfrânge în rezolvarea problemelor de zi cu zi ale municipiului, întârzierea manifestată și în acest an în aprobarea bugetului determinând serioase bulversări ale activității, nepermițând elaborarea unei strategii clare, care să poată fi urmărită sistematic. Și în anul care s-a scurs, Guvernul n-a reușit să stabilească patrimoniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale, ceea ce a condus, de asemenea, la prelungirea provizoratului și în acest domeniu, motiv pentru care unele obiective social - culturale de strictă necesitate (teatru, filarmonică, ansambluri artistice, cluburi și asociații sportive, etc) să nu poată fi cuprinse în­ programele locale. In aceste condiții generale în care mi-am desfășurat ac­tivitatea am încercat, împreună cu aparatul de specialitate al Consiliului local, precum și cu ceilalți colaboratori, să ridicăm ștacheta profesională, astfel încât să reușim măcar în parte să suplinim efectele negative inerente perioadei de tranziție. Stimați consilieri, în cele ce urmează voi detalia activitatea defășurată pe diversele domenii, în conformitate cu atribuțiile legale în vigoare. (continuare în pag. 2) NU UITAȚI DE VIZA ANUALĂ * Pentru deservirea operativă a agenților economici în vederea obținerii vizei anuale pe anul 1995, posesorii de autorizații de funcționare eliberate de Primăria Municipiului Sibiu și Inspectoratul de Poliție Sanitară și Medicină Preventivă Sibiu, se vor prezenta la sediile celor două instituții ÎN LUNA ÎN CARE A FOST ELIBERATA AUTORIZAȚIA DE FUNCȚIONARE. începând cu anul 1996 prezentarea pentru obținerea vizei anuale se va efectua la un an de la eliberarea vizei pe anul 1995. Excepție fac agenții economici care au închiriate spații din fondul locativ de stat ale căror contracte expiră la 31 .XII. 1994 și construcțiile provizorii (chioșcuri) amplasate pe domeniul public, care trebuie să plătească taxa de ocupare anticipat, în acest sens se va obține în primul rând viza sanitară de la I.P. S.M.P. Sibiu și după aceea viza Primăriei Municipiului Sibiu. Vizele anuale se vor aplica pe formularele originale ale autorizațiilor de funcționare. Pentru că "Se tot fac studii ,i se reiau și practic nu se finalizează nimic” Consiliul Municipal s-a hotărât să ia taurul de coarne In momentul discutării proiectului de hotărâre privind comandarea, in acest an, a unor documentații de ur­banism pentru municipiul Sibiu, s-a pus, în primul rând, problema dacă vor fi suficienți bani pentru toate aces­tea și, la fel de imperativ, aceea a finalității practice, in sensul de a se și realiza fizic, pe teren, măcar o parte din cele propuse prin documentațiile respective. Consemnăm, astfel, intervențiile următorilor consilieri: • Dna Iulia Drăguțoiu (MER): „în com­isia noastră de urbanism, dl arh. Fabini a propus să se treacă direct la proiecte, ca să se poată ataca imediat lucrările respective"; • Dl Nicolae Tulici (PL­­ ’93): „Am așteptat de mult ca pe ordinea de zi sa fie inclus și acest subiect, pe care propun să-l completăm și cu o documentație de reabilitare a iluminatului in zona istorică, pentru că, la ora actuală, Sibiul a intrat în rândul orașelor cu o anumită pretenție, urmeaza o serie de manifestări etc. Prin această reabilitare s-ar pune mai bine în valoare obiectivele istorice de interes local și nu numai și un alt aspect vizat prin această reabilitare ar fi crearea unei armonii absolut necesare, nu cum este la ora actuală, un corp de iluminat modern lângă o clădire istorică, de sute de ani". »Dl Hans KLEIN (FDGR): „Nu costă cu mult mai mult decât putem să ne permitem ca să se facă acestea? Să nu facem planuri care nu se pot realiza nici în 10 ani". *Dl Moise Țuțulea (CDR): „Anul trecut, pentru proiectare, s-a consumat 0,8 la suta din valoarea lucrărilor de investiții. Să zicem că anul acesta va fi dublu". • Dl Ioan Botezan (PUNR): „Eu zic să le aprobăm și să le comandăm pentru ca dacă nu avem un obiectiv, nu ne putem zbate Apoi le punem în or­dinea priorităților". «Dl Petru Roșea (CDR): „Putem să dăm niște ter­mene? »Dl Romeo Elefterescu (PD), președintele de ședință: „Noi acum studiem, apoi ni se vor prezenta prioritățile și vom număra banii". -Dl Hermann Fabini (CDR): „Trebuie o anumită finalizare. Se tot fac studii și se reiau și practic nu se finalizează nimic. Aș vrea ca anumite proiecte să se și realizeze. De exemplu: Piața Mare. Să-i facem un pavaj frumos, corpuri de iluminat, tot ce trebuie!" Anca-Ileana Moraru DACĂ AR FI BANI ȘI S-AR FOLOSI TOATE FIRMELE DE CONSTRUCȚII DIN SIBIU, ORAȘUL AR ARĂTA ALTFEL? Sesizând că, atât din raportul primarului, amplu dezbătut de con­silieri­­ pe care îl publicăm integral în acest număr, așa cum a fost el prezentat în ședința Consiliului Municipal din 19 ianuarie curent, urmând ca în numărul viitor să revenim asupra întrebărilor adresate de consilieri și asupra discuțiilor care au avut loc, puținul spațiu tipografic rămas neper­­mițându-ne să facem acum acest lucru­,cât și din raportul cu privire la formarea, administrarea, între­buințarea și executarea bugetului local pe anul 1994 și aprobarea contului de încheiere a exercițiului bugetar, prezentat de Direcția economică, rezultă unele nerealizări ale obiectivelor propuse pe anul trecut, datorate îndeosebi lipsei de capacitate sau dotării prin­cipalilor constructori folosiți (S.C. „Construcții“ S.A. și Agenția de Drumuri și Prestări în Construcții din cadrul RAGOL Sibiu), unii dintre consilieri au pus, firesc, întrebarea dacă nu s-ar putea folosi și alte societăți cu profil de construcții din oraș sau chiar toate aceste firme, cu capital de stat și privat. Dl. Ioan tlimină(PRM): „Raportul (n.r. cel al Direcției economice) reflectă nerealizările discutate anterior, în raportul primarului. Ce ar fi să divizăm aceste lucrări, să mergem pe subantreprize, să­ folosim toți constructorii din Sibiu? Eu cred ca așa se pot realiza mult mai multe lucrări. Sunt convins că societățile de construcții din municipiu erau capabile să realizeze mai mult“. Poate ar merita încercat... A.l. Moraru Foarte important pentru contribuabili Consilierii au decis să nu majoreze impozitele și taxele locale După cum se știe, începând cu acest an, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 27/1994, s-au majorat o serie întreagă de taxe și impozite locale, cum sunt: impozitul pe terenul construit, impozitul pe clădiri, taxa asupra mijloacelor de transport etc. Având în vedere acest fapt, pentru că legea e lege și oricât ar fi de dură pentru buzunarele majorității contribuabililor, ea se aplică fără nici un fel de tocmeală, pentru a mai ușura din povara contribuabililor, consilierii municipali au decis, în ședința din 19 ianuarie curent ca în anul 1995 să nu se mai aplice dispozițiile Hotărârii nr. 58/1992 a Consiliului Local al Municipiului Sibiu, care prevedea majorarea unor impozite și taxe locale, conform Ordonanței Guvernului României nr. 15/1992, majorări ale căror procente se ridicau până la 40% din valoarea taxei sau impozitului plătit de contribuabil. Așadar, în urma acestei hotărâri a Consiliului Local al Municipiului Sibiu, înseamnă că o serie de impozite și taxe locale, cum ar fi: • impozitul pe veniturile liber profesioniștilor, meseriașilor și altor per­soane fizice independente și asociații familiale, prevăzut de Decretul nr. 153/1994, Decretul-Lege nr. 54/1990 și Decretul nr. 394/1977; • taxele de timbru asupra succesiunilor și alte taxe de timbru de la populație prevăzute de H.G nr. 1295/1990, H.G nr. 318/1991, Ordonanța Guvernului României nr. 10/1993, Legea nr. 71 /1991, Legea nr. 45/1992; • veniturile din concesiuni, conform Hotărârii Guvernului României nr. 1228/1990; • penalitățile și majorările pentru impozitele și taxele prevăzute mai sus și nevizate în termen se plătesc, fiecare, la valoarea stabilită prin Legea nr.27/1994, nemaiaplicându-se vreo majorare din partea Consiliului Local al Municipiului Sibiu. Ni se pare demn de subliniat faptul că, deși majorările respective ar fi ajutat bugetul local, banii proveniți din ele cheltuindu-se, în ultimă instanță, tot pentru oraș, deci tot pentru contribuabili, atunci când au luat aceasta decizie, consilierii au judecat că și așa valorile impozitelor și taxelor stabilite prin Legea nr. 27/1994 sunt prea mari pentru a mai veni cu majorări, oricât de bine venite ar fi fost acestea pentru bugetul local. (A.I.M.) Inspectoratul pentru Cultură al Județului Sibiu anunță Uniunea Artiștilor Plastici, filiala Sibiu și Uniunea Arhitecților, filiala Sibiu că, întrucât în urma jurizării din cursul anului 1994 a concursului național organizat pentru ridicarea monumentului „Memorial 1989" nu a fost acceptat nici un proiect din cele prezentate, vă rugăm ca în cadrul filialelor dv. să prezentați propuneri vizavi de aceeași temă, relansată pentru 1995. Data jurizării schițelor este 15 februarie 1995. Dimensiunea schițelor de idei trebuie să fie pe format A4 sau A3. Prezentarea schițelor se va face la Inspectoratul pentru Cultură al Județului Sibiu până la data de 13 februarie l.c.

Next