Primăvara, 1923 (Anul 3, nr. 1-52)

1923-10-14 / nr. 42

2 folos din unirea aceasta pe care am făcut-o ci vom rămânea numai cu ura între frați și cu mustrarea cutenului. Nu mult aceasta alt protopop predica in biserica că „i au înșelat pe Români cu Unirea“; acum insă era târziu, pentru că acuma ura era inrădăcinată intre frați și dușmanii cari nu dorm niciodată, privegheau ca să nu se stingă vreodată din mijlocul lor acest foc infernal. (Va urma) Pentru Jlonumentul 3 Mihai" Eminescu (Eu contribuit: Total: 182) Prea mereu se adună banii pentru Eminescu. Piatra fundamentală Ur* minus Saroiana acum Lei 80,79" Multă mumim celor ce au donat, așteptăm și pe frații români din celelalte orașe din America să vina cu așa dragoste românească. Internă Partidele din opoziție încă nu și-au hotărât pasul cel sa-l facă la deschiderea parlamentului fața de guvern. Partidul poporului își ține zilele aceste congresul său la Chișinău în Basarabia, unde va hotâri lupta ce voește a o duce față de guvern. Guvernul se pregatăște a deschide la 15 Octomvrie parlamentul, când se vor aduce și câteva legi noui. E vorba și de câțiva miniștrii noui în locul celor vechi. Harnicii țărani își caută cu sirguinta de plug, se bucură că zilele acesteia datezea ploaie pentru ca sămânța ci o aruncă in pămât să- i aducă rod bun. Externă Intre Germania și Franța nu s’a ajuns la o înțelegere deplină deși lucrurile au apucat să se mai îndrepte. In Bulgaria veștile cele mai noui arată că revoluția care a fost intre guvern și bolșevici s’a gătat. Bolșevicii au fost bătuți pe toata linia. In Serbia vor fi zilele aceste mari sărbări cu ocaziunea botezului principelui moștenitor. In Germania s’a făcut un nou ministeriu în fruntea tot cu Strese- DOR. E sufletul meu dornic după tine Și dorul meu nebun nu se oprește Că-i dor ce-mi ferbe sângele în vine Iar chinul meu cu el întruna crește Mi-e inima însetată de iubire Și focul ei aprins mă istovește, • Oh, dă -mi norocii întreg cu privire Noroc răpit în ceas de rătăcire Noroc pierdut în joc copilărește. A. Contrea PRIMAVAR A mann, fostul ministru președinte care a început împacarea cu germanii. 1 Ee aie r i na Pef ru | %SA EjgjsgggHEEffiLKi:í^űSSSESSSffi-íSaisaSSS. Soartea nemiloasă a unui morb îndelungat pe care silința medicală nu-l poate cura a pus capăt vieții tinere a Doamnei Pretor Vichente Petru născută Ecaterina Sălăjan. In etate 22 ani de tineră viată și 4 ani de fericită căsnicie. Având din belșug toate bunătățile materiale, a trebuit să și părăsească și avere și casa. Rămășițile pământeșt ale răposații au fost transpartate de aci deia sa.nnicotaui la Pesac insosită fiind până la marginea satului de intelectualii din joc în frunte cu corul compus din intelectuali și condus de L. Cioban. La Pesac înmormântarea s’a făcut cu multă jale și durere din partea, întregului sat A vorbit foarte frumosul protopop Dr St.Cioranu stors când lacrimi din ochii tuturor, plâns tot satul că s’a ofilit așa de tineră. In veci pomenirea ei. 14 Octomvrie 1923 Școală de contabili pentru cooperativele sătești, s’a înființat la Arad. E o școală de foarte mare folos pentru tinerii cu cunoștiințe mai frumoase de carte din popor. Se primesc în ea tineri cari au terminat cu bine școala primară întreagă, 6 clase, sau una ori două clase de gimnaziu sau școală civilă — și se pregătesc aci ca să fie contabili (purtători de scoți) la băncile poporale, la cooprative (tovărășii economice) de negoț și la întreprinderi. Le dă și alte cunoștințe de folos în viața; îi pregătește a fi fruntași în satele noastre și oameni de bun folos în munca de întărire economică a neamului, prin cooperative economice și bănci poporale. Sfătuim pe tinerii buni, deștepți, și munitori de învățătură, sa-și ceară primire în această Școală de Contabili. Ea se deschide în toamna asta în 15 octobre. Informațiuni (știri) mai de aproape, că ce se cere de la tineri pentru a fi primiți, — să cere dela : Direcțiunea Școlii de Contabili, în Arad. Str. M. Popa, No. 10. Circulară către pr.of. Direcțiuni ale despărțămintelor „ A sociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român“. Domnule Director. Aducerea aminte de momentele mari ale trecutului, la toate națiunile cari vor să trăiască, este isvor de îndemnuri spre viitoare înălțare. Cu atât mai vârtos neamul nostru, eșt abia de curând din lanțurile robiei va trebui să-și ia călăuză pentru viitor făclia faptelor mari ale înaintașlor și sărbătorind cu proasa aducere aminte trecutul va putea mai trainic sa-și întemeieze viitorul. Și cine ar tăgădui, că minunea zilelor noastre, care este după atâtea veacuri de suferință și umilire, unirea tuturor Românilor într’un singur Stat național, rămâne pentru toate timpurile epoca cea mai înălțătoare a istoriei noastre ? Cuvinte deci ca măreața înfăptuire la această unire sa fie comemorată cu însuflețire și pietate din generații în generații. „Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român“, depozitară a idealului național și a desăvârșirii lui prin cultură și înaintarea, se simte chemată și îndemnată și să țină în evidență momentele istorice potrivite pentru întărirea sufletească a neamului. Apropindu-se deci ziua cea mare de 1 Decemvrie (18 Noemvrie st. v.) la care zi în anul 1918 neamul românesc din Ardeal, Bănat și Țara Ungurească în măreața sa adunare națională de la Alba- Iulia într-un gând a proclamat unirea sa cu patriamamă într’un singur stat național, care este România Mare, ca și în anii trecuți, astfel și acum ..Asociațiunea“ trimite tuturor Românilor îndemnul său patriotic de a serba în chip cuviincios pretutindeni și de către toți comemorarea acelei zile mățe. Vă rugăm deci și să îndatorăm pe toate despărțămintele acestei „Asociațiuni“, să luați de cu vreme măsurile de cuviință, ca ziua de 1 Decemvrie (18 Noemvrie st. v) să sărbătorimă în mod cuvenit pe întreg teritorul țării, în părțile ei din Ardeal, Bănat, Crișana și Maramureș. Să Intrați de cu vreme în înțelegere cu toate forurile bisericești, școlare, administrative și militare îngrijind ca ziua de 1 Decemvrie să fie comemorată în biserici, în școale și în marele public prin festivale, conferențe, șezători culturale și literare. Despre decursul acestei comemorări pe teritorul despărțământului D-V cadre veți binevoi a face aici, îndată după serbări, raport amănunțit. Sioiiu, din ședința comitetului central, ținută in 28 Septemvrie 1923 __ V.Goldiș Pentru frații Americani. Buciumul vremurilor de grea cumpănă în care este căzută și țara noastră, ne cheamă cu duioasă însuflețire, să ne sculăm cu toți ca un singur om, să lăsăm certele și neînțălegerile dintre frați și să pornim cu toți o nouă luptă pe trenul economic comerțului și industriei, care apoi, să ne aducă și o altă viață. Cu mare dragoste de neam trebuie să vă gândiți și D-tră din America și să începeți a lucra și în directa arătată mai sus și a vă pregăti de răsboi ca o armată prevăzută cu cât mai multe și bune munițiuni și arme. Arme, arme și iar arme, fraților! Arme, dar nu arme de acelea ce aruncă in văzduh oameni și prefac in praf și cenușe case, palate, etc., ci pe lângă arma banului, arme, arme, culturale ne trebuie nouă românilor din largul lumii! Ne trebuie cât mai mulți bărbați, cari pentru realizarea mândrului ideal al românismului, să nu de-a inapoi sau se dezerteze, ci să țină fruntea sus, se prindă de învățătură, de carte și de lucru ca cu dinții; se stropească cu sângele vieții lor sufletești câmpul de luptă, să cadă dzrobiți, dar nici odată biruiți! ■ Dacă așa vom gândi, așa vom face și așa vom ținea la țară și la neam, românii din toate colțurile lumii, vom face ca străinii din țara noastră să se plece, să se facă una cu pământul Români, sau de nu se ia lumea in cap și se plece. In alte părți alor patru vânturi ! Ei trebuie să se plece sau se plece dintre noi și nu noi dintre ei ! După Franța, și Anglia, România e o a doua Americă, deci când bogățiile ei vor merge numai in manile Românilor.Românii vor putea trăii in țara lor, nu vor mai fi nevoiți ași mânca banii cu rugări pe la evreii din București pentru pașaport pentru Canada-America. Dușmanii din străinătate nu vor mai avea prilej ascorni minciuni că apărătorii țării, armată și jandarmeria română bat oameni nevinovați ?!... că conducerea țării adică cea românească nu-i bună ? De De ce n’are ursul coadă ? Ursul avea și el coadă, lungă și stufoasă, ca toate lighioanele de-o seamă cu el, dar cumai din fire cam leneș, greoiut și somnoros, cum venia odată iarna, mai mult de silă, decât de voie, se întâlnește cu vulpea care avea un braț de pește. Se pun de vorbă, și hoața de vulpe îl sfătuește că după cum are el coada lungă și stufoasă,îi de ajuns o noapte să stea cu ea în baltă, și are, pește berechet. El,tănăduse,de cuvânt a vârât coada, și cum era un ger de sufla și mama lui Petecuț, s’a trezit cu coada înghețată de apa bălței și a tras până a rupt o. Supărat, s’a dus la vulpe, care avea casa într’o scorbură de copac, și găsind’o, n’a putut intra la ea, dar a vârît laba și a apucat-o de labă, și o întindea de credea vulpea că o trage pe calup. Numai ce a zis vulpea: — „Trage, cumătre ursule trage că mie nici nu-mi pasă, că tragi bine de scorbură, iar dacă a auzit ursul, a slăbit și a hojbăit prin scorbură, și în adevăr, a prins de o bucată de scorbură și a prins a trage. Vulpea dacă a vrut: — Vaileu, cumătre dragă, da’ce ? Vrei să mă nenorocești? Vrei să mi rupi picioarele, da’mai slăbește!.... Da’ursul nici nu vroia să știe, întindea amarnic. Și dela această întâmplare a rămas ursul fără coadă. (Dela mama mea) Tudor Ivan Probotești—Dorohoiu Cine dorește să o aibe. E un volum frumos de articole de 256 pagini, al directorului T. Bucurescu cu o copertă elegantă. Cine dorește să aibe la casă o carte cu gândire și simțire românească să și-o comande. Costă 25 Lei Este tipărită pe hârtie bună și are 47 clișee (icoane). Orice țăran român trebue să o aibe în casa lui, trimite pe lângă prețul cărții încă 1 leu și i se trimite plătită. Banii se pot trimite pe adresa autorutllu: T. Bucurescu Sânnicolai Uinaie (jud Toromal).