Progresul, martie-iunie 1863 (Anul 1, nr. 1-72)
1863-05-16 / nr. 46
No. 46. ROMANIA. ANUL I. FOAEA PUBLICATIUNILOROFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DECIAS IN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minerveulidla litristigieî. Diarul se publica în toate dilele afara de serbatori. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iasii, Joi 16 Mai 1863 In districtele României, prenumeratiunea se face la biutourile postale. Inserarea imul rând de 35 litere costă un leu, cursul fiscului. Iaşi, 16 Mai. Revistă Politică. Monitorul din 11 Mai publica o circulară a D. Ministru de Culte câtre Prefecţi, prin care le pune înainte ca în viitor sâ nu acorde la nici un egumen paşaporie spre a eşi din ţiarâ, înainte de a fi dobândit de la Guvernă învoirea întru aceasta. Aceastâ mesurâ se întemeeazâ de D. Ministru, pe consideraţiunea câ toţi Egumenii Monastirilor, în genere au fost şi sunt respungetorî pentru Zestrea Monastireî încredinţiatâ lor, ear câ unii din câlugârii greci plecând din ţiarâ iaă cu dânşii obiecte preţiose şi hrisovede ale Monastireî, fârâ sâ li mai înapoeze vreodatâ. — în acestaşi Monitor se publicâ o încunosciinţiare a D. Primii Preşedinte al Curţei de Casaţiune, prin care aratâ câ Buletinul închierilor Curţei de Casaţiune cerut de art. 75 al legii constitutive a acestei Curţi, are a începe a se publica. Prin urmare amaturii sunt încunosciinţaţî ca pe la DD. Preşedinţi şi Procurori ai Tribunalelor de judeţe vor gâsi bilete de prenumeraţiune, iar în Bucuresci abonamentul se face la însuşi Grefa Curţei de Casaţiune. — Interesul noutăţilor din afarâ se concentrâ mai cu deosebire în conflictul din Prusia, şi în insurecţiunea Polona, în privinţia conflictului ce de atâta timpă esistâ între Ministeriul şi Camera din Berlin, foile Vieneze critica cu tot dinadinsul calea puţin practicâ, luata de deputaţi şi puţin însuşită de a spori prestigiul ei în ochii naţiune!. Eata cea,lice Bottschafter în privinţia mesagiului regescă care refusa Adunare! puterea disciplinară asupra Miniştrilor. „Camera deputaţilor va cerea poate resistenţia pasivǎ, probabil câ nici se va pleca la cererile mesagiului, nici se va disolva. Se va adopta propunerea D-lui Virchow de a arata Regelui cine sunt consiliarii sei, şi tonul adresei se va face şi mai aspru. Noi nu credem ca acesta sâ fie drumul cel mai bun. Planul cabinetului era, de la început, îndreptat de ataca Camera deputaţilor, şi planul acesta au şi isbutit în cea mai mare parte. îrttrâ în politica consiliata de D. de Bismark Regelui, de a nu disolva Camera. Disoluţiunea nu se voesce, pentru câ nu se voesce apelul la populîî. In acesta stare de lucruri, ar fi datoria Camerei, ca ea sâ facâ acest apelă. Representanţii popului Prusiana nu au nimicâ mal bine de fâcut, decât de a se întoarce pe acasâ, şi a zice alegâtoriloru lor: „Fiind câ ne este cu neputinţa de a îndeplini mandatul nostru, noi ilu depunemu în mânile voastre. “în tot caşul ar fi mal bine ca însuşi deputaţii sâ se ducâ prin propria lor voinţâ, decât de a fi congediaţî fârâ de voie, la finitul mare! comedii.“ Totă aşa se esprimâ, şi mal caracteristicii încâteueste Nachrichten: „Aceia ce deputaţii prusian!, zice acesta faie, au putut face în favoarea constituţiunel prin adrese, representaţiunî, cuvinte şi votaţiuni el au fâcut’o, în puţinul timp ce au durat sesiunea actualâ. Cel din urmâ mesagiu în care D. de Bismark a mustraţii, în numele Regelui, pre representanţiî populului, ne dovedesce câ toatâ negociaţiunea ulterioara în forma şi în simţiulîi ce s’au pâzit pân acum, ar fi cu totulii nefolositore. Daca se va mai lua în privire ca Camera boierilor (Herrnhaus, camera înaltâ) au aplaudat cu atîta cordialitate politica actualâ a guvernului, şi câ aii înjurat cu atîta bravurâ pre camera deputaţilor, vom recunoasce câ demnitatea representaţiunel naţionale, în Prusia, nu’i mal permite de a mal păstră uni locii, unde ea se vede câ nu mal are altâ misiune de cit de a da Dluî de Bismark occasiune* atît de dorită, de a arâta lumei întregi câ, parlamentarismul nu este de cât o farsâ ridiculâ. „Dacâ casa regalâ a Prusiei este atît de orbitâ prin bîrfelele spirituale ale partitului feodal, încît ea nu vroesce a asculta glasul cel puternică al credinciosului seu populă, nu mai remâne deputaţilor de fâcut alta, de cît de a se lepâda de ecserciţiul mandatului lor, râdicândă totodatâ, prin un protestă scurtă şi concisă, unui guvern nebun toate mijloacele constituţionale care, subă aparenţia dreptului, ar face cu putinţâ o administraţiune viitoare spre paguba ţerii.“ Spre completarea scriitoră atingâtoare de acestă conflict, vom adâogi câ în 10—22 Mai, Camera din Berlin aă ţinut o şledinţâ plenara, în care cu o majoritate de39 voturi contra 61, aă primit proiectul de adresa câtrâ tronă, elaborat de comisinea sa. Acestâ adresâ se esplicâ prin închierea sa, care este : „De la promulgarea constituţiunel, drepturile şi interesele coronei s’aă pâzit în consciinţa de câtrâ representaţiunea naţională; şi nici odatâ nu s’aă tâgâduită miniştriloră recunóscerea şi întrebuinţarea drepturiloră loră constituţionale ; dară drepturile cele mal importente ale representaţiunel naţionale s’aă dispreţuită şi calcat în pîciore de câtrâ miniştri. Maiestatea Sa bine voeaseâ a pune margini acestei stârî de lucruri care ameninţa mari pericole pentru stată şi pentru rigată„. — în privinţia insurecţiunel din Polonia, o depeşâ din Lemberg cu data din 9—21 Mal, aratâ câ trupa lui Lelevel aă fost bâtutâ la Bug, şi câ din acea bandâ peste 240 oameni s’ar fi refugiat în Galiţia, intrând pe la Bâlţî în districtul Jolkiew. O altâ depeşâ tot din Lemberg cu data din 10—22 Mal aratâ, câ Wiszniewski uninduse cu alţi doi capi de insurgenţi Cherwinski şi Waparowitz la Tarnowatka, ar fi fostă bâtuţî în 6—18 Mai la Tyrzowec de câtrâ colonelul rusian Emanow. Pe de altâ parte însâ diarul G o n ie c aratâ, câ insurecţiunea este întinsa în toatâ Rusia micâ, şi Rusia occidentala, şi anume în 84 de ţinuturi din guverniile Czernigor, Pultawa, Charkow, Iekaterinoslaw, Witebsk, Mohilew şi Smolensk. O corespondinţâ publicata de Ostdeutsche-Post din 11—23 Mai, pretinde câ în Beserabia se facă pregătiri foarte mari spre a împedeca nâvâlirea mişcarei polone care s’ară pute face, fie din partea Turciei prin regiunea polonâ (ce se pretinde a fi adunata la Tulce) fie din Podolia. Soldaţii congediaţî, prin unukazu imperială suntu rechiemaţî sub steaguri atîtă în acea provincie cită şi în celelalte. Contigentul lor se suie la 80,000 omeni. Totjiarul Ost-de Atche-Post pretinde câ cunoscutul general Ungar Turr care cu doue săptămâni mai înainte aă venit în Constantinopoli, în zilele acesta ar fi fost în Ga 1 a ț I *), şi câ aceastâ câlâtorie n’ar fi streina de legaturile cu insurecţiunea polonâ. Noutatea însâ ce acestaşl «jiar adaoge, câ în ţeara Româneasca s’ar pregâti o mişcare revoluţionară polonâ, cetitorii noştri o scră ca şi noi câ este desbrâcatâ pânâ şi de umbra adevărului.—• încât se atinge de acţiunea diplomatică în Gestiunea polonâ, unele ţliare pretindă câ Austria ar fi încuviinţat propunerile ascernute de Anglia şi Franţia. Altele însâ, şi cu mal drept cuvânt, sunt de o părere opusâ. Aceste din urmâ asigura, câ în cestiunea Polonâ, Austria nu merge cu cererile el mal departe de cât la organisarea Poloniei, dupâ modelul organisaţiuneî ce cabinetul de Viena a proiectat pentru Ungaria, organisaţiune pre care Maghiarii nu o primescă, şi care prin urmare este puţin însuşită de a mulţemi pre Poloni. Austria reţinutâ prin interesele sale Galiciane, nu pune în intervenţiunea sa înainte de cât libertatea religioasa, dar nu şi libertatea naţională, aceea pentru care mai alesă se luptâ Polonii. în cât se atinge de Rusia, fiarele asigurâ câ nu se înpotrivesce la întrunirea unei conferinţe, însâ reclamă câ aceastâ Adunare sâ fie un congresă european, care sâ otârescâ toate cestiunele arţletoare ale Europei ! — C o r e s p o n d i n ţ a g en e r a l â Austriacă vorbesce despre o mâsurâ luată de guvernul Serbian demnă de toatâ lauda, şi care interesează şi premiaria noastră. Episcopul catolică de Diacovar (oraşă Slavonă Austriacă) era totodatâ şi episcopă în Partibus al Serbiei, şi funcţiona în acestă diecesă în calitate de vicariă apostolică, întocmai ca şi episcopii catolici din Bucureşci şi din Iaşi. Domnul Serbiei se refuză însâ acum de a recunoasce episcopului de Diacova, dritul de a se amesteca în trebile spirituale ale catolicilor din Serbiea, pe temeiul câ el nu poate cunoasce nici o autoritate asupra supuşilor sei din partea cuiva, carele nu este el însuşi cetâţan Serbian. De aceea guvernul Serbian nici a primit a recunoasce înfiinţarea unei comunitâţi religioase catolice sub un preot carele ar atârna de un episcop străin, şi afarâ din ţarâ. In faţa prelungire! refusului Papei de a recunoasce Serbiei dreptul de a avea un episcopă catolică propusă de însuşi Guvernul Serbian, Domnul a hârâzit comunitâtel protestante o biserica care cu câţiva ani s’au fostă zidit cu cheltueala statului pentru comunitatea catolicâ. Şi aşa, afarâ de capela catolicâ a consulatului austriacă, astâzî altâ bisericâ catolicâ nu esistâ în Serbia. *) Acum se afla în Bucuresci N. R. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVI, Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 8720. Pentru o scroafâ de pripas cu 8 purcel, aflata de Comisia a 5-a, dupâ cum încredințazâ prin raportul No. 1450, se publicâ aflarea păgubaşului, carii cu dovezi sâ se presinte la Prefectură de a 0 priimi. No. 8786. D. Spiru Derescu, prin suplica ce au presentat Prefecture!, au aratat câ ar fi perdut o adeverința a D. Manolachi Palade, pentru pastrarea unui sunet de 700 galb. cel aă întovârâşie de la D. Costica Balşu (acum raposat,) se publicâ ca persoana ce va fi gâsit asemenea adeverinţa se o presenteze prefecturei, cunoscanduse însâ câ cu aceasta nu se face suplicantului vreun actu. Prefectura district. Iaşii. No. 4913. Licitaţia avansata prin Foaea No. 26, din 6 Fevruarie, pentru vânzarea obiectelor înplinite de la evreul Bumb Marcu, spre îndestularea D. Nicuavn, neputandu se efectua la terminul ficsat prin zisa publicaţie, se publica în termin de 40 zile socotit de la data foaei, sub condiţia prevâzutâ în citata foae. No. 5129. Spre îndestularea jidov. Buium Zarafu, cu 41 merţe popuşol ce are a lua de la D. Costachi Sterea,înplininduse de la D. Sterea 12 boi giugarî, care urmând a se vinde licitativ, se publicâ în termin de 40 zile vânzarea acelor boi, cu deşteptare ca concurenţii ce ar fi sâ se înfăţoşeze în camera acestei Prefecturi, dupâ înplinirea terminului citat spre aterdisire, iar vroind a se informa despre calitatea lor in timpul publicaţiei se potu adresa la I). sub-Prefect a plasei Cârligâtura, de câtrâ care saă fâcut acea asigurare.] Prefectura district. Bacâu. No. 6831. Pentru îndestularea D. Dimitrie Gorgos, cu banii 472 lei, de la stariţa schitului Sava, asigurânduse 2 epe şi o câruţâ, [se publicâ în termin de 40 zile, ca mustereil la înplinire, sâ vie la Prefectura unde are a se face mezatul. No. 6891. Dupâ mijlocirea Tribunalului Tecuci, No. 5780, din contenitul ană 1862, urmând a se vin-