Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)

1863-12-07 / nr. 159

No. 159. ROMANIA. ANUL I. FOAEA !’UBLICAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN LAŞI. N­ .I­ASSI premimeratiunea se face la Tipografia Minerve! uli­ţa hiristigiel. Diarul se publica de la 3-6 coale pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Sâmbătă 7 Decem­. 1863. In districtele României, prenumeratiunea se face la birrourile postale. Inserarea unui rând de 35 literi costă in len,­eursul fiscului. Depeşă ll elegraficà. Bucuresci 7 Decemvrie. Adunarea în şedinţa de astăzi 7 Decemvrie, e’aîi ocupat cu cele următoare : Au votat de urgenţa proiectul Ministeriului pentru un credit de 75 mii lei, necesarii pentru cumpârâ­­toarea de hârtie la tipografia Statului. Asemenea a votat o recompen­s naţionala de 40 galb. pe luna, D-lui Doctor Gheorghie Cuciureanut. Dupâ acesta, ordinea zilei fiind epuisatâ, şedinţa sa amânat pe mercurea viitoare. Preşedinte L. Catargiu, Iaşii 7 Decemvrie. Revista Politică. Proiectul de Adresa ca respuns la Mesag­ul Tro­nului, (despre care am dat lectorilor noştri­ o scur­ta analisa In unul din numerile precedente a­le Pro­gresului), elaborat de Comisiunea Adunare­, care e­­ra compusa din deputaţii : A. C. Rosetti, Gr. M. Sturza, Dimitrie Brâtianu, Dimitrie Ghica şi Ioan Cantacuzino şi care, prin urmare, represinta parti­da acela din Adunare, care se numea, înca din se­siunea trecuta, cu al­ţiunea, au întimpinat multe şi diferinte peripeţii. Mal întâiu, acel proiectii au dat lecii la discuţiunî îndestul de progiose, apoi au fost combătut de ministeriu, câci acesta ca parte, daca putem dice, practica a putere!, sitaţia cum câ Adu­narea era pe cale de a câdea în sesiunea aceasta, ca şi în cea trecuta, în aceleşi eroârî, de a’şî perde, adecâ, cel mal precios timpu în discuțiunî ne folo­­sitoare şi fârâ nici unu résultat. Partida, aşa numitâ, a abținuților, pentru a com­bate pre coalisaţi, au­ présentat unu contra-proiect seu, mal bine țricându, unu araandament la proiec­tul adversarilor lor politici, prin care declara câ va da tot concursul seu guvernului şi condamna mai toate principiele emise de coalisaţi în proiectul lor. Energica combatere a proiectului coalisaţilor a­­tât din partea ministerului primar precât­ şi din acea a abţinuţilor, se pare câ au­ fâcut pe ace­la a medita mai bine asupra împrejurărilor în care se aflâ ţara, câci el şi-au­ retras proiectul lor cel pri­mitivii, şi au presentat unu altul care, vnse,­earâşî au fost combătut de ministeriu. Pentru însemnăta­tea lor, înseram aici, dupâ Românul, atât acel pro­iect al doilea, precâta şi elocinţa şi din tote piuitu­rile de vedere memorabila lui combatere din partea Domnului preşedinte al consiliului de miniştri, şi din care se va vedea câtu e de mare resultatul, practic ce s’au adoperat­ pentru ţarâ prin acela discurs al Domnului ministru primar. Eata acel al doilea proiectu de Ad­resa : Măria Ta! Adunarea in sesiunea trecuta a aretat Marieî­ Tale suferinţele terei. D’atunci, in intru régimele nostru constituționale a prii­­mit loviri si mai grele, si astadl vedem ca buna opiniune de ca­re se bucura tiara in afara si’ncuragiarile ce priimeam de la Pu­terile garante s’au prefăcut in apreciari care pun in cestiune au­tonomia noastra. In presinta unui periclu atat de eminente, Maria Ta, ne măr­ginim a respunde la mesagiu! Tronului, ea suntem nerăbdători a da guvernului Marieî­ Tale sprijinul cel mai energicii pentru toa­te reformele si creatiunele menite a organisa s’a intari Romania c’o oara mai ’nainte, mai cu seama pentru elaborarea unei con- stitutiuni, ce ar fi astazi un scut puternic pentru teara. Fie ministri! Marieî-Tale la inaltimea misiuneî lor, si nu te indoi Maria-Ta, ca vor găsi naţiunea si representantii sei gata pentru ori­ce sacrificii spre a inlatura periclele sa ne împlini taci­tele angagjaminte luate de noi in facla Europei. Maria Ta! aceste sunt simtimintele, aceste sunt dorinţele re­­presentatiune! nationale; daca din nenorocire ele vor remanea neindeplinite, raspunderea nu va putea cadea pe dansa. Sub­scrisi: Gr. Sturita, Dimitrie Ghica, Dimitrie Bra­­teanu, Ioan Cantacuzino, C. A. Rosetti. Iata acum si discursul D. Ministru prin care combate acest proiectu : Domn Pop. Anula contenttu, discutiunea care a urmatu asupra Adre­sei Tronului, a tinutu mi se pare mai multe sedinte, si potu zice mai multe septamani ; din acea discutiune, din acea A­­dresa, au provenitu apoi conflictele intre puterea esecutiva si intre puterea legislativa. Spre a le precurma, puterea esecutiva, Dom­­nulu, au randuitu unu nou Ministeriu si înainte ca acel Mi­­nisteriu se ai­ba onoare a se infocisa înaintea D-Voastre a facutu acte, acte zicu, care v’au doveditu­ d-voastra si tie­­reî ca întelegea a se pune capatu conflicteloru, ca intelegea a se pune in buna armonia cu on. Adunare. Dupa convocarea A­­dunariî, Mesagiul Tronului a venit de a făcut inca unu pas înainte arpe acea impacare. Programa ministeriuluî a facutu unu altu pasu iparate, si cela inteiu proiectu de lege care am avut onoare a’lu infacisia a fostu o vederata dovada cum intelegemu noi a fi mi­nistri: Miniștri respectând» drepturile Adunării. Ce întâmpinare am avutii din partea comisiunii care a fost în­sărcinata cu elaborarea Adresei ? Ati cetitu acela proectu de A­­dresa, l’ati vezutu si d-voastra, si sunteti in stare de a aprecia, daca si din partea acei com­isiuni s’a făcut unu pasu spre impa­care. S'au retras acelu proectu de Adresa; a venitu unu alu do­ilea. Daca n'am fi fostu in stare de a întelege nimic din acelu proiectu, cuvintele on. domnii Raportatore ne-ar fi luminatii ca se intelegemu. Am intiales; alu doilea proectu e cea ce se numesce in limba greaca: (epitopi), prescurtarea întâiului proiectu, nicî mai multu, nicî mai putinii , scurta si coprinzetoriu. Asia darii, dom­nilor, Ministeriala, vine de mai ’nainte a ve declara ca nu poate priimi acelu proectu, si in ziua când acelu proectu se va primi, noi vom merge si vom depune demisiunele noastre in mâinile Dom­­nitoriului, si atunci nu veti mai ave trebuinţa ca se ne, întrebat! de unde suntemu; vom veni alti miniştri care, ve vom spune de unde suntu si unde vor se mearga, vrea se zică, in asemine casu, Tronulu va fi chiematu ca sa se rostească intre miniştrii ce’si vo­m­ da demisiunile, intre Adunare, va face apelu la naţiune, căci noi nu avem devotamentulu ministeriuluî trecut de a mai sta aici un moment, dupa ce se va primi Adresa. Asa dar, cestiunea noa­stra, cestiunea personale e olarita; nu intelegimu noi a funcţiona ca ministri ai tronului, când o asemenea Adresa se va comuni­ca Tronului. Daru oare teara, alu cărui cuvantu se zice necon­tenitii, si imprejiurarile din inta si din afara,vor merge înainte daca aceasta adresa se va discuta, si se va discuta serios si se va vota? Nu crezu domniloru. Fiind asia, suntemu datori si d’asta da­ta se urmamu programa care amu făcut, se cercamu toa­te mijloacele de impacare, pentru ca cu o oara mai înain­te sa se faca acea dorita si reclamata de totî si de d-voastra, or­ganisai a României. Ei bine, in proiectul D voastră, este unu ce unde ne putemu impaca. Dumneavoastră ziceți: Ministrii se in­­facieseze proiecte, si noi le vomu vota. Eaca nn ce unde ne­­putemu impaca. Noi se infaciesam proiecte, d-voastra se Ie dis­cutati si se le votati, si noi se le supunemu la puterea esecutiva spre sanctionare. E ca partea practica, partea de impacare. Asia daru­ vinu astazi ave propune unu ce: Adressa Tronului nu ne vine none. Daru eara­ sî noi n’avemu dreptulu nici pute­rea ca se facemu pe d­v. se aruncaţi acea Adresa. Ei bine, d-loru, se o lasamu de o parte, căci in Adressa aceasta ce ziceţi ? Va­ tanguiti de trecuta, de faptele trecute, nu de noi. Pentru noi sunteti asia de buni, de a ne făgădui concursulu d-voastre. Ei bine, se ne dainu concursulu acesta. Se lucramn d-lor, împreuna, si noi si d-v. si atunci Teara va judeca cine lip­­sesce acelui angagiamentu care-lu l­uarii si care-lu luat­ si d voatra. Se ne punem daru pe lucru, d-lor. Orele cele multe ce amu întrebuinta intru a discuta adresa, in a lovi, si a ne apara se le intrebuintem in cercetarea si votarea proecteloru, si când la finitulu sesiunei vomu face si noi acte care vor fi supuse cercetării d-voastre, atunci veti face o adresa Tronului si pentru vremea de fatîe, si pentru ministerialii actuale. Daca Ministerialu actuale va fi la inaltimea misiuneî sale, atunci veti fi datori se laudati fa­ptele noastre, daca din contra mi vom­i fi la inaltimea misiuneî noastre, daca nu vomu infaciosa proecte, ei bine, atiince ne veti osindi cu dreptu, si noi vomu pleca capulu. Dar pana atunci no­ ve rugam punandu­-ne mai pre sus de­ susceptibilitatile noastre, mai pre sus de luptele noaste, la inaltimea cea mare a terei a pericle­­loru din intru si din afara care pericle sunt foarte mari, si pe care vi le am aretat noi d-loru, noi cu mult mai nainte de a zice dumneavoastră, in proectulu de Adresa, chiaru de la descinderea Adunării. La turcu, d­­orii, si atunci teaia va vede cine gresesce si cine merita se fie osinditu. Eaca propunerea. Veti zice: curioasia. Ei bine noi care suntemu aperatorii tronului, zicemu ca cea mai buna cur­toasia este amanarea Adresei si votarea proectelor. De asta­zi, chiar din momentul acesta, puneti-va la lucru, si D zeu se pedep­sească sau pe unii sau pe altii, pe acei cari vor lipsi acestei so­lemne fagaduindle. Noi v’am făgăduit a va da proecte; le vom­i da. Si D voastră ati făgăduit, nu none, fiind ca si noi suntemu numai nisce oameni, dar tierei. Ei bine, tiara va va judeca si pe D-voastra si pe noi. Inca odata va zic, D-lor: la lucru. Se suspinde sedintia pentru ca comisiunea Adresei se delibere asupra propunerii ministeriului. La redeschide­ea ședinței raportatoriul comisiunii D. C. A. Ro­setti face următoarea declarare: Aomm­op Aenstaul! In considerarea gravelor împrejurări ce apasa tiara noastra, si ministerial lasand a se crede ca comisiunea a cugetat a face din discutiunea actualei adrese o cestiune ministeriala, si a se aduce prin urmare întârzierea organisamei tierei. Comisiunea cere de la patriotismul Camerei a priimi propunerea Ministerului de a amana respunsul la mesagiul Tronului, pana când Ministerul va putea a­­rata prin fapte îndeplinirea promisiunilor date. Aceasta propunere s’au votat mai in unanimitate. Precum vedemu, Adunarea revenită la înţâlege­­re cu guvernul, şî-au retraşii şi proiectul cel din­­teiu, şi cel de al doilea şi, cela ce este mai bine, s’au decis a lucra şi a ne da fapte, şi apoi a res­punde la Mesagiul Tronului. Şi spre a dovedi bu­nele sale plecări, Adunarea, dupâ cererea D-lui Mi­nistru de finanţe, au votat mai în unanimitate îm­prumutul de zlece milioane lei, pentru ca sâ se poa­­tâ plâti mandatele în suferinţa PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Ministeriul Finanţelor. Direcţiunea Vămilor. La Biuroul vamal de Mihaileni, urmând a se ţi­ne licitaţie în ziua de 10 a­le curentei luni Dechem­vrie, pentru vânzarea a 7 grumatate duzini mânuşi de piele ordinara şi trei de castor, confiscate acolo, se publica aceasta spre obşteasca cunoştinţă. Director A. Stâncescu. No. 40190, Noemvrie 25. Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 23167. Un lipovan supus Austriecesc numit Egor Vasilieva, luând 120 galbeni de la D. P. Schi­­lete ca sâ triere pe moşia Buneştii, sub garanţia u­­nui Toma Stefanov, s’au fâcut nevâzut împreuna cu chezeşul, signalimentele lor sunt: Egor Vasiliev la stat de mijloc, nasul mic, poartâ barba castanie şi strae lipovineştî, cam şchîopâteazâ de un picior, Toma Stefanov n It de stat cu barba mare casta­nie şi strae lipovineşî, se publicâ spre ştiinţa, auto­rităţilor respective, care vor urmări prinderea nu­miţilor. No. 23325. Din adresa D. Comendant pompieri­lor de aici No. 745, s’au luat informaţia, câ la 18 a­le trecutei luni Noemvrie, s’au fâcut nevâzut din serviciul acelei comanzi soldatul loan Ioniţa faţa smolita, pârul, sprincenile, ochii şi musteţile negre, nasul lungâieţii, fârâ semne, vrâsta de 20 ani, fiul lui Necolai Vezeteu şi a Catrinei Mariţa din dis­trictul Iaşi, despărţirea l­a, amoniţia luatâ: 1 man­ta, 1 spenţer, 1 pâreche rabturi, 1 câmeşâ, 1 pâre­­che ciobote, 1 galstuc, 1 bonetâ, se publicâ aflarea acelui desertor. No. 23323. D. Comendant pompierilor din Iaşi, prin adresa No. 653, face cunoscut, câ au deşertat din serviciul acelei comanzi soldaţii Necolae Albes­­cu, statul mijloc, faţa blondâ, pârul castaniu, sprin­cenile galbine, fruntea mare, ochii albaştri, muste­ţile galbine, barba racie, nasul, gura potrivite, vrâs­ta de 26 ani, meseria teslarii din satul Ivrasti, ţi­nutul Romanului, amoniţia luatâ: 1 manta, 1 pâr, rab­­tuji, 1 pâr, ciobote, 1 câmeşâ, 1 galstuc, 1 bo­netâ; Gheorghie Damian statul mijloc, pârul negru, ochii câprii, sprincenile castanii, faţa roşcovanâ, na­sul, gura potrivite, musteţile galbine, barba­rade, un semn între sprincene galbâne, nasul cam turtit gura potrivita, amoniţia luatâ, 1 manta, 1 crutcâ, 1 pâreche raltuji, 1 pâreche ciobote, 1 câmeşâ, 1 gal­stuc; Vasilie Grigorovici vrâsta 27 ani, statul nalt, pârul castaniu, sprincenile galbine, ochii albaştri, fa­ţa roşcovanâ, musteţile galbine, barba­rade, un semn între sprincene, din Bucovina, nasul cam tur­tit, gura potrivita, amoniţia luatâ, 1 manta, 1 pâ­reche rabtuii, 1 idem ciobote, 1 câmeşâ, 1 galstuc; Dimitrie Jalescea vrâsta 35 ani, statul mijloc, pâ­rul negru, sprincenile negre, ochii negri, faţa smo­lită, musteţile cârnite tufoase, barba rade, nasul cam turtit, gura potrivită, un deget stricat la mâna stânga, din satul Storeşti, ţinutul Botoşenii, amoniţia luatâ: 1 manta, 1 pereche rabtuji, 1 idem ciobote, 1 câmeşâ, 1 bonetâ, 1 galstuc, şi Teodor Olariu vrâsta 16 ani, statul mic, pârul, sprincenile casta­nii, faţa balanâ, fruntea mica, ochii negri, musteţile înfereazâ, barba mica, nasul, gura potrivite, din o­­raşul Iaşii, amoniţia luatâ, 1 crutcâ, şi 1 pâreche ral­­tujî, se publicâ prinderea acelor deserturi.

Next