Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)

1863-07-24 / nr. 85

No. 85. FOAEA PUBLICATIUNILOR IN .IASS1 prenum­etratiimea se f­uce la Tipografia Minervel, ulitia Chiriatogiel. Diarul se publica la toate zilele afara de scrbatori. Abonad­entul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. ROMANIA. ANXJJI I. OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IAŞI. Iaşii Momiri 24 Iulie 1803. In districtele României, prenumeratiunea se face la birrurile postale. Inserarea nnr.I rând de 36 litere costă un leu, cursul flsnului. Iaşii 24 Iulie. Revistă Politică. Monitoriul de la 17 a curentei, publica urmatoriul Proces-Verbal încheiet de Consiliul Miniştrilor , PROCES-VERBAL. Asupra referatului Domnului Ministru Secretar de Stat ad-interim la Departamentul Finanţelor sub No. 21.110, relativă la disposiţiunele propuse pentru în­cheierea de convenţiuni poştale cu Statele limitropice Austria şi Rusia, precum şi celelalte îmbunătăţiri ce se simtă de trebuinţă a se introduce cu această o­­cazie în serviciul poştale, şi în fine pentru reduce­rea tacsei groparilor . Având în vedere că în Ţeara noastră, încă până astăzi, Statele limitropice sunt în posesiunea între­gului serviciu de corespondenţă şi gropari pentru întru şi în afară . Având în vedere motivele ce au nevoit pe Guvern a îngădui până acum asemenea servicii streine, mo­tive care se resumă în aceea, că administrarea în regie a serviciului de scrisori şi gropari, după ună modă mai sistematică, s’au introdus de prea puţină timpă în seara noastră şi că mijloacele înzestrării lui a­ fost foarte restrânsă ; Având în vedere că de la administrarea în regie a acestui serviciu şi până acum, el a păşit repede, şi astăzi poate garanta sigura şi exacta trădare a o­­biectelor ce li se încredinţează ; Considerând că după o asemenea îmbunătăţire serviciile streine urmează a înceta ; Considerând că pentru acest sfârşit s’a şi luat cu­venitele disposiţiî de a se încheiea cu Guvernele ve­cine convenţii poştale ; Luând în privire tot într’un timpu, că atât spre înlesnirea încheierei acelor conventioni, cât şi spre a satisface reclamaţiunea unui însemnat numer de co­mercianţi din Capitală, reducerea tacsei grupurilor este în oportunitate . Având în vedere că motivele ce au prelungit so­­luţiunea reducere! tacsei gropurilor sunt : Că în lipsă de o lege speciala, care să reguleze această materie, Guvernul a fost nevoit a adopta provisoriu facsele admise prin proiectul fostei Comi­­siuni Centrale, proiect care, fiind introdusă la Ca­mera Legislativă, a rămasă și până azi nediscutat . Că serviciul postale de scrisori şi grupuri, de pu­ţin timpu esploatate în regie, s’a crezut că n’ar fi oportun ca Statul să facă reducţii la începutul pu­nere! lui în lucrare, mai înainte de a priimi toată desvoltarea cerută. Considerând în fine, că disposiţiile de mai sus, odată adoptate, reclamă neapărat îmbunătăţire în personal şi material ; Considerând că aceste amelioraţii, dupe statul pre­zentat de D. Ministru al Finanţelor, au nevoie de un credit până la concurenţa sumei de lei două sute trei­zeci şi opt de mii patru sute patru­zeci, No. 238,440. Pentru toate aceste consideraţii, Consiliul Miniş­trilor, în şedinţa de la 25 iunie, otâraşte . 1. Toate disposiţiunile luate de D. Ministru al Finanţelor, pentru încheierea de convenţiuni postale cu Statele limitropice Austria şi Rusia, sunt recuno­scute şi aprobate de Consiliu. 2. Până la regularea unei tarife postale definitive de câtre Adunarea Legislativă, prelevările ce se fac din tacsa transportului groparilor, cu începere de la 1 August viitor, se vor reduce la jumătate din ce­ea ce se prelevează astăzi, adecă, la V4 pentru aur și la 1/2 pentru argint, iar tacsa scrisorilor va rămânea a­­ceiași ca și până acum. 3. în conformitate cu Reglementul asupra compta­­bilitaţei publice, se deschide Ministerialul Finanţe­lor un credit extraordinar de lei două sute trei­zeci şi opt de mii patru sute patru­zeci, asupra resurse­lor generale a­le Budgetului, de care va putea dis­pune numai după încheierea Convenţiilor. Disposiţiunile procesului verbal de faţă, se vor a­­duce la îndeplinire de D. Ministru al Finanţelor, du­­pâ ce mai întăi­ va obţine Înalta aprobare. N. Creţulescu, Catargiu, C. I. Iliescu, I. Chica, I. Florescu, OST-DEUTSCHE­ POST, publică o depeşă de la Bucureşti din 27 Iulie. Prinţulu Marcelă Cyarto­­riţchi a­ sosit în Bucureşti. LONDRA 29 Iulie. îScirile din New-Yorc de la 18 a. c. anunţiâ: misiunea lui Stefans avu de scapă a face o propunere pentru predarea prisonierilor­. Cabinetul din Wasingtonă nu aă discutată nici cum questiunea relativă la pace. Neliniştele au mai în­cetată în New-Yorc, şi Guvernul face conscripţiea d­e sila. Se constată de redarea portului Iludsonu, şi se asigură că Lee îşi continuă drumulă câtra Richmond. O altă corespondenţii tot din New-Yoc spune că la 15 şi 16 a. c. au fost mari tulburări la care au murit şi s’au rănit mulţi. La 17 era linisce; ar­mata Potomac se află la Berlină în Marilanda; Cita­dela Scânteră aă fost bombardată timpă de 3­0 file, fortereţia Wagner de pe insula Morris rezis­tă încă. VERA-CRUŢÎU­G Iulie. Foret comandantele ar­matei Francese a­ proclamat aicea legea de pressa a Fraciei. Triumviratul este compus din Almonte, Episcopul din Mecsic şi Generalul Salas. Iuareţiă de­clară de trădători pe­­toţi aceia din locuitori, carii se vor uni cu Forei. LEMBERG 30 Iulie. Un desparţimînt de insur­genţi carii­eri dimineaţia au trecut fruntaria, voind a merge în Volinica, şi după cum se zice aă fostă comandaţi de Vişniţchi, după o luptă singeroase în­tre dînşii şi Ruşi aă fost respinşi din nou pe teri­toriul austriacă, 60 insurgenţi aă fostă prinşi şi trans­portaţi la Socolă ; pe lângă aceştia se aflau încă şi 5 răniţi. MO­RNING-POST publică la 27 a c. urmâtoriulu documentă : Guvernul naţional, câtre Prinţiul Ladislaus Ciarto­­riţchi. VARŞAVIA 10 Iulie. Guvernul naţional a­ prii­­mit scrisoarea D-voastre din 30 Iunie privitoare la continuarea armelor. D-voastre sunteţi înputerniciţi a declara, că Guvernul Naţională Polonă prime­sce cu mulţiumire mijlocirea puterilor, şi că el­ însuşi con­simte se se restaureze inimiciţiile; înse este prea ve­­derată, că în toate Provinţiele Polone unde au is­­bucnită vr’o resculare numai sub următoarele condi­ţii va fi putincioasa o continuare de arme : 1. Ruşii se aibă dreptul a ţine sub stăpânirea lor numai nisce locuri determinate. 2. Toate persoanele prinse se se elibereze, şi toţi esilaţii se se reîntoarcâ în Polonia. 3. O com­isiune permanentă internaţională va în­griji pentru fidela esecutare a acestor condiţiuni. AIn Gazeta de Breslau se scrie din Varstava de la 26 Iulie : „Eri au eşită unu alu doilea numeră din jurnalul Naţională Polonă „Niepodleglosc“ care în­­tr’unu articolă alu seă tratează despre real resultatu a negoţiaţieloru diplomatice. Şi z zice că respunsul­ Rusescu din 13 a. c. este cea mai de pe urmă opin­tire a diplomaţiei în o afacere, despre care numai oameni cu scopuri rele pot crede, că ţielul ei merge pe o cale de pace........Popului Polonă nu poate con­sidera propunerea celor şiese punte altfelă, decât nu­mai direptate contra sa, ca o solidaritate mai fermă a puterilor­, precum a fostă acea a congresului de Viena, care s’aă făcut fără noi contra noastră şi în con­tra carnea noi de 50 ani nu am încetat de a protesta, şi care totuşi aă păstrată mai multă pentru noi în articolil I, IV, IX și în altele finale a acestui Actu, şi chiar în notele cele obligatore a lui Nesselrod­e­s şi Raţumovschi. Ce potu fi acele şiese punte pen- I tril poporu , pentru care se cere mai puţina, deettă cîtu­ră propusă Împăratul Nicolae după resbelulu din­­ 1831 în ună stătută organică, şi mai puţi­nă, de­­cîtă acela ce posedau Lituania şi Reîssen până la 1836. Doue punte principale aă fostă, pe care po­­pulură leară fi prii­mită : continuarea resbelului şi Conferinţiele ; pe celă dintâiu pentru aceia, pentru ea în elă stetea recunoşterea Europei, că naţiunea are totă dreptulu, aşi apăra esistenţia sa cu putere armată. Puntulă alu doilea ear asigura populului putinţia, aşi représenta afacerile sale în Consiliul­ Europeană prin propriei sel représentant (?). Inse aceste doue punte le respinse Rusia cu desăvârşire, în cât timp Rusia nu va fi silită prin putere, ea nu va ceda, şi dacă va succede a căpăta de la ea chiar şi promisiuni, totuşi ea nu le va ţine. La notele diplomatice Rusia res­­punde cu o a doua recrutare în acest an de 10 la 1000. Aceasta recrutare, după calculul populaţiei polone care e aproape de 18 miloane, numai din guberniele Rusiei mari vor resulta 250,000 recruţi.... Ce vor face cele trei puteri în faţia acestui respuns (recrutarea) cu care le întimpina de la Petersburgs —o populară polonă nu va depune armele, până ce nu’şi va dobîndi I­n­­dependenţia. Insurecţia scie,­­că questia po­lonă nu se va deslega cu peana, dară cu sabia, nu prin negrélâ, dară prin sînge .... astfeliu preve­de şi Ţîarul această questie, şi pentru aceia se fa­ce recrutarea . . . înse la cuvintele cele fără de pu­tere a diplomaţiei, Ţîarulă moscovită va avea numai ună respunsu : „M­uravieff, ca g e­­­a t­u , ş­i sterpirea.“ — Totă în „Niepodlogloscu se află încă urmâtorele : Spre a evita în viitorlu tbtâ îndo­­ela în privirea competenţei comiteteioră naţionale a­­flâtore în deosebite locuri, înpârtâşimă urmâtbrea lămurire. Comitetele înfiinţiate în streinâtate au­­în generaliu m­ă scapă triplu : 1. Pentru a esersa o in­­fluenţîâ mai mare asupra presei din streinâtate în fo­­losul causei naţionale ; 2. A procura Insurecţiei mij­­loce pentru a continua lupta, precumă arme, amoniţii şi altele, precumă şi pentru a forma espidiţii de dinafară, şi întru atâta întru cîtă astfeliu de agenţi speciali sunt credincioşi guvernului ; 3. Realizarea fondului adunată de la popoarele Europei pentru questia po­lonă, şi punerea la cale a acestora conformă dispo­­siţiuneloru guvernului Naţională. Dreptulă de a re­presenta guvernulă naţională înaintea Europei, este permisă numai acelor Agenţi ce suntă înputerniciţi pentru acesta. Comitetele estemiare nu au nici cea mai mică putere politică, nici suntu înputerniciţi a face vr’o manifestare la guvernele Europei. Mai departe face cunoscută guvernulă Naţională că ce­­tâţanul Vladislaus Cartorischi este numită general agent în Paris şi Londra. Guvernul Naţional a­ priimit de la Cartorischi garanţiele trebuincioase, că activita­tea sa diplomatică treime să se porte în spiritul­ dreptului Naţiune­, care se luptă în numele liber­tăţii şi a egalităţii pentru independenţi­. Asemenea se mai face cunoscută, că Grefina Rosalia Czevuseha ce de cît­va timpu petrece în Roma, cu îndatorirea de agentă moscovită, este prevăzută cu instruc­ţiuni de a Ducelui Constantină şi a Comitelui Vielo­­polschi. Grefina Czevuseha este născută princesa Labomirsca. Muma sa în timpul revoluţiei de la 1789 trâea în Paris, şi au fost esecutate pe eşafodă de popor, ca una ce era din partida Burboniloru, la care ese­cutare fiica sa au asistată, fiind încă copilă. Părin­tele ei au măritat-o contra voinţei sale după erudi­­tul­ Grani Czevuschi, contra carnea seau resbunat în­­­tr’una modă teribilă. După ce­ lu aduse la despera­re, se duse la Costantinopolu unde întră în armata otomană ca inimi­cuță celă mal înfocată al Rusiei. AIntre acestea Grefina perdu averea cea colosală a bărbatului ei în desfrânâri, și după mai mulţi ani venind acasă, şi vâzind totă averea sa perdutâ, aă

Next