Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)

1863-10-28 / nr. 139

No. 139. ROMAN­I­A. ANUL 1. FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IASI. IN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minervel, ulitia Chiristegiel. Dianul se publica de la 3,6 coaie pe septamana. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru lnni 37 lei. Iasi. Luni 28 Octomvrie 1863. In districtele României, prenumeratiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fisculnt. Iaşii 28 Octomvrie. Revistă Politică. Luat la 23 Octomvrie pe la 11 oare dimineaţa, se serba în Palatul Universitâţei de Iaşi începerea anului ei şcolariu 1863—64, înalt Prea Sfinţitul Locotenent de Mitropolit Ca­­linic Miclescu, a celebrat un Te-Deum la care a asistat întregul corp academic. Dupâ ceremonia sacrâ, Prea Sf. Locotenent ceti urmâtorele cuvinte: Domnilor Profesori, Domnilor Studenţi ! „înâlţind rugile cuvenite din partea Bisericei şi chiemând bine-cuvântarea lui D-zeu asupra Universi­­tâţei noastre din Iaşi, cu ocazia începere! cursurilor ei pentru anul 1863—64, Eu vâ ureza, Domnilor, din toata inima, bun început şi bun resultat în calea pe care astâzi pâşiţî. D-zeu sa încununeze ostene­­lele D-vostre cu un succes strâlucit, şi sâ bine-cu­­vinteze fruptele, pe care Românii le aşteaptă sâ le priimeascâ cu multâ dragoste şi bucurie de la acea­stă înaltâ instituţiune, carea este mai mult în stare a da Ţerei şi Bisericei maturi şi adevâraţî fii.“ La aceasta D. Dr. T. L. Maiorescu, noul şi pri­mul Rector al Universitâţei, adaogâ: Domnii Mei! „Sacra solemnitate, la care asistarăm cu toţii, a avut de scopu a începe noul an şcolarii 1863—1864 chiemându-se suprema bine­cuvântare asupra Uni­­versitâţei din Iaşi. Universitatea din Iaşi are toc­mai acum o lipsâ specialâ de aceastâ bine­cuvânta­­re, fiind câ noul an scolar­ este destinat a consolida înaltul Institut de Instrucţiune, din care avem onoare a face parte. Mai multe cauze contribue la aceastâ consolidare. Întâia salutara mâsura provocatâ de câtrâ înalt Prea Sf. Locot. de Mitropolit, prin care se înlesnesce studenţilor Universitâtel traiul pe tim­pul studielor lor cu o rarâ munificenţâ. Aceastâ faptâ nu este numai un bine pentru studenţi, nu nu­mai un folos pentru Universitate, este mai întâiu de toate manifestarea ideloi, câ biserica şi inteligenţa trebue sâ se ajute una pe alta şi sâ profite fie­care de progresele reciproce. Consiliul Academic îşi ce­re voie a esprima cu aceastâ ocasiune Inaltu Prea Sf. Locat­ de Mitropolit în mod solemn şi mulţumi­­rea şi felicitârile sale pentru iniţiativa aşa de fru­­m­oasâ şi plinâ de consecinţe. La consolidarea Universitâtei va contribui al doi­lea instituirea de burse locale din partea Ministeriu­­lui de Culte şi Instrucţiune publicâ în favoarea stu­denţilor lipsiţi de mi­lloce; va contribui al treilea completarea catedrelor vacante în urma concursuri­lor publicate pentru anul nou, va contribui în fine energia cu care Consiliul Academic va şti a condu­ce Institutul încredinţat direcţiune­­ru! spre o des­­voltare corespunzătoare. Sciţi, Domnii mei, ca şi un glob aerostatic înain­te de a’şî lua sborul spre regiunele superioare ce se cuvin naturei sale eterice, stâ legat cu funii de lu­mea de jos şi numai încet încet se desface de a­­ceastâ înlânţruire telluricâ. Vine înse timpul; ele­mentul etericâ se desvaltâ, rupe lanţul de înjosire şi se înalţâ simplu, dar sublim în sferele de susit. Ast­felu şi globul încredinţiat nouâ, Universitatea de Iaşi, se va desface tot mal mult de lanţurile străi­ne destina­ţiunel sale, va scia rupe funiile ce­lu Iea­­gâ de ţerinâ şi îşi va lua cursulu spre înâlţimea ce se cuvine celui mai înaltu Institutu de învâţiemântu din întreaga Româniâ. Sâ ne susţineam dar, sâ ne îndoimu curagiulu şi activitatea, în mijloculu unui edificiu ruinatu, într’un locaşiu ce pare a ne respinge, în cea mai mare strâmtare materialâ, sâ întroducemu unu spiritu largu, o vatrâ de focu şi de lumina care sâ încâl­zeascâ şi sâ lumineze totâ patria comunâ. Micu este începutul, mare sâ fie sfârşitulu ! Vâ saluta Domnii mei, la începutulu anului sco­lariu 1863—1864 şi sâ ne dorimm­ unii altora suc­­cesîi bunii în causâ bunâ ! Sâ trâeascâ Universitatea !­­ Cu aclamaţiuni prelungite „sâ trâiascâ Universi­tatea“ se terminâ acesta actui solemnelo. în No. 130 aliarului nostru din 15 ale curentei, vor­bind despre venirea domnului Cogâlniceanu la mi­­nisteriu, noi ne-amu emis socotinţa nostrâ în aceastâ privire şi amu elisa câ situaţiunea este tare ca­­ajutâ, câ numaijUnii omi de capacitate, activitate şi energie o mai poate râdica, şi câ singurul om ce întruneşte aceste calitâţî, în aceeaşi mâsurâ, este D. Cogâlniceanu. Întemeiaţi apoi pe antecedentele d-lui Cogâlniceanu, pe faptele adoperate de dînsul ca minis­tru primariu din Moldova, ne­conduşi întru aceasta de vre-un mobilu, nici chiar de acel al spiritului de partidâ, am încheiat mica nostrâ espunere şi am alis cu ţâra, cu un om ca D. Cogâlniceanu în capul gu­vernului, va vedea în scurtu timpii realisindu-se re­forme şi îmbunâtâţiri de tot­ felul. Em­iţându o a­­semine pârere, pe care mulţi, pote, au tacsat’o de temerarie, înse pe care noi amu formulat’o din inti­ma nóstrâ convicţiune dupre o seriosâ apreciare a oamenilor şi a evenimentelor, nu credeamu câ actele domnului ministru Cogâlniceanu vor veni, atâta de curendu, a ne spune câ are.mte dreptate şi a ne confirma, încâ şi mal multu, în credinţele nóstre câ, sub conducerea unui asemene omu, lucrurile nu potîi a nu merge, abusurile nu potu a nu dispare şi cu oamen! cu aspiraţiunî şi sisteme ca, buneora, D. Bu­­rada nu potu a nu fi reduşi la posiţiunea acea de a fi pârinţî numai în familiile lor, dar nici de cum în­­tr’iinii oraşu întregii ca Iaşii. Nu trecură încâ nici trece ijile de la intrarea D-lui Cogâlniceanu în Ministeriu şi lucrurile de îndată lu­­arâ de la sine o mare prefacere: pânea şi carnea se fâcurâ în Iaşi mai eftine, funcţionarii carii mai înainte puneau la amandâ pe omen! fiindu­ câ se tânguiau pentru vre­o nedreptate, începurâ, cu miere pe buze şi cu maniere mai bune, a se insinua câtre omenii ce aveau recursu la serviţiile lor, şi a face prin a­­ceasta a li se uita aroganţa de mal înainte. Aceste resultate sunt şi cu atâta mal însemnate cu cât­ ele ne dau dovada câ omenii ce ţinu vre o parte de putere în mânile lor, potu şi el a’şî modifica tonul de îndată ce ştiu câ în capul lor este unu omu câ­­ruia nimicu nu’î scapâ din vedere şi care totu­ de una e în stare a le cere socoteală. Dar, în cursul ace­stor z file se deterâ de la Ministeriul de Interne trei ordonanţe de cea mai mare însemnâtate pentru Iaşi. Prin cele dintîiu s’au suspendaţii Membrii Munici­palităţii, prin cele de al­ doilea s’au regulaţii într’unii modii mai bunii, condiţiunile ce trebuie sâ le împli­nească fabricanţii de pâne, iar prin cele de al­ 3-lea s’au instituitu o comisiune consultativă pentru a’şî e­­mite socotinţa sa asupra trebuinţelor şi îmbunătăţi­rilor ce suntu a se face în Iaşi. Aceste acte se re­­comandâ de sine însele; noi nu vomu mal­ifice ni­micu altâ decâta vomu arêta câ ele au produsu o mulţâmire generalâ în totu publicul şi câ Iaşanul toţi, afarâ de acel prea puţini reui intenţionaţi, au aplau­­datâ la aceste bune mesurî luate de Ministeriu. Suntemu prea încredinţaţi câ mesurî de asemene naturâ se voru lua mal multe şi se voru aplica ori pe unde s’ar simţi trebuinţâ de vre o reformâ, de vre o îmbunâtâţire. Noi ne vomu împlini datoria noastrâ de­­jiarişti şi vomu semnala Ministeriului mai multe anomalii, mai multe abusurî care, sub unii guverna liberali ca acela de acum, nu credem­ câ voru mai putea a fi tolerate. Z­ C. — Din afarâ avem­ a informa pre lectori! nostril câ Impâratul Napoleon au deschis­ în 5 Noemvrie e. n. camera corpului legislativu şi câ discursul pro­­nunţatd cu aceastâ ocasiune este de cea mai mare importenţâ politicâ fiindu câ, din înâlţimea tronului Franciei, s’au proclamatu câ naţiunea polonâ are drepturi înscrise în tractate, care drepturi, neputân­­du-se realiza pe calea diplomaticâ cercatâ pânâ a­­cum, vor­ fi supuse unui congres. European, care va avea a le regula definitivâ şi a pronunţa, dacâ putem s­d­ice ast­fel­, în ultima instanţâ între Rusia şi Polonia. Comunicâm­ aici în prescurtare discursul imperi­­alâ, dupâ depeşa telegrafică ce amu priimitu: V A a trebuit să cred câ causa Polo­­nna este foarte populara în França, „pentru a nu esita a compromite o „alianţa din cele de înteiu din conti­nent şi a înălţă vocea în favoarea „unei naţiuni rebele dupre socotinţa „Rusiei, înse dupre a noastra eredita­re a unui drept înscris în istorie și „tractate. Fara a recurge la arme, „precum și fara a tăcea, un mijloc ne „mai remîne ; acesta este : de a supu­ne causa Polona la un Tribunal Eu­ropean. Rusia la Varsava calea în „picioare tratatele de la 1815. „Dupâ oare-care desvoltârî fâcute asupra congre­sului, Imperatul terminâ: „Cunoasceţi acum, Domnilor, limba­­,­giul ce m­i propun al ţinea către Eu­ropa ; aprobat de D vostre, sancţio­nat de consimţul public, el nu poate „lipsi de a fi ascultat, fiind câ eu vor­­­besc în numele Franciei ‘‘ „Giumâtate din discursul Imperial este consacrat „Poloniei. Ele au fost priimit cu entusiasma“. PUBLICAŢII AMIRISIP.AK­VF. Ministeriul din întru. No. 26533. Mai multe posturi de Raportori sta­tistici de judeţe, fiind vacante, pentru ocuparea lor se înscrie concursu. Concursul se va ţine în ziua de 1 Noemvrie a. c. în Cancileria oficiului Statistic şi în Prefectura Oraşului Iaşi­, la 12 oare a­le a­­cestei zile. Petiţiile se priimesc tot acolo pânâ la finele lui Octomvrie. Condiţiile admisibilitaţei : a) . Doritorii de a concura, sâ se prezinte la Mi­­nisteru şi la Prefectura Oraşului Iaşii cu petiţii, la care vor însoţi atestate de studiile fâcute în 4 cla­se gimnasiale cel puţin 3. Cei ce vor fi absolvit mai mult de 4 clase gimnasiale vor avea preferinţă. b) . Se cere de rigoare ca D-nii concurenţi sâ fi funcţionat în vre­o candelarie cel puţin un an­. c) . Dupa facerea concursului, cei admişi vor can­dida in oficiul Statistic sau in Prefectura vre­unuî judeţii cel puţin o luna spre a se iniţia în lucrâri, căci numai dupa o asemene pracsa şi instrucţiona­­re vor pute fi numiţi in posturile aspirate. Ministeriul Finanselor. Direcţiunea Vămilor. No. 36.099. La zioa de 20 a esperatel luni Sep­temvrie înseratâ prin Monitor, neputându-se vinde licitativ de câtrâ vameşul punctului Predeal obiec­tele următoare, ce s’au confiscat acolo adecâ: 6 sa­­rice, 10 glugi, 25 câmeşi groase, 146 coţi zechef şi 12 zabone de zechie, s’au frisat spre asemenea

Next