Progresul, ianuarie-iunie 1864 (Anul 2, nr. 1-89)

1864-02-15 / nr. 18

No. 18. FOAEA PUBLICATIUNILO11OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IA­SL IN I­ASSI prii numeratiunea se face la Tipografia Minervel uli­ţa hiristirici. Diarul se publica de la 3-6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru Imni 37 lei.____ Iaşii Sâmbâtâ 15 Fevruarie 1864. In districtele României, prenumeratiunea se face îa barourile postale. Inserarea unui rând de 36 literi costa un leu, cursul dacolui. 'OgsttKMSUQz­­r&v&*S9imztâx■*m~n—naoaBBBffiaasnHi iasii 15 Fevruarie. Revistcâ Politică. Sesiunea anualâ a Raichsratului austriac s’au ter­minat, această adunare naţionala au fost închisă de către Împeratul în persani. Din discursul imperial, relativa la cestiunea ducatelor, nu se poate face vre­o inducţiune precise în ceea ce priveşte la scopurile ambe­­lor puteri germane aliate. Se observă numai că împăra­tul declară că acţiunea militară a ambelor puteri n’are alt scop de cât acela de a dobândi, prin ocupaţiunea Slesvigului, un gaju sigur pentru împlinirea obliga­­mintelor cuprinse în tractatul de Londra de la 1852 şi contractate de Regele de Danemarca; afară de a­­ceasta orice ideîe de ambiţiune s’au de cucerire es­te negată ; dar încât pentru vre’o proposiţiune de armistiţiu, discursul nu face nici menţiune. Noi es­­tragem din acest document o analisâ prescurtată şi o comunicăm lectorilor noştrii după cum urmezâ : „Eu n’am negligiat nici o îngrijere pentru a con­serva naţiunei preciosul bine al păcii, în destinele Austriei este de a ţinea un limbagiu pacific în con­siliul popoarelor fiind pururea gata a resista la ori­ce atacu putincioşii. „Caracterul amical a relațiunelor guvernâmîntuluî meu cu marele puteri a­le Europei respunde într’un mod cu totul îndestulător, la aceasta misiune a Aus­triei. „O crisa, care ţine deja de ani în relațiunile Ger­maniei cu Danemarca, au isbucnit, și, cu toate sfor­­iile cele mai îngâciuitoare a­le guvernului meu, eve­nimente belicoase au resultat din ea. „în calitatea mea de principe german, am partici­pat la mâsurele militare necesarii pentru esecuţiunea federală în Holstaîn, potrivit resoluţiunelor Dietei , şi în acord cu Prusia am judecat de trebuinţă a lua în posesiune ducatul de Slesvig, ca un gaju împlini­rea obligamintelor negligiate de către Danemarca. „Bravura eroică, şi admirabila conduită a armatei aliată în Slesvig-Holstam­, au obţinut o satisfacţiune strălucită pentru drepturile şi onoarea Austriei, a Pru­siei, şi a ţatei Germaniei. „Succesurile glorioase ce am obţinut, împreună cu regatul meu aliat de Prusia, succese care­­n’au de scopit ambiţiunea sau conchesta, dară un scopu de dreptate cunoscut în tóta Europa, vor asigura, în­­drâznesc a­­lice, ţerilor vătămate în drepturile lor, şi pentru care no­ combatem cu Prusia, un viitoriu norocit, fără a compromite pacea lumei şi a scumpei nóstre patrie. „încunjurat de representaţiunea imperiului meu, mă bucur îndoit de succesul­ prin care cerul au bine­cuvântat armele Austriei şi de victoriile glorioase la care el au conduşii stegu­rile noutre. Pentru câ eu sciţi, popoarele mele fidele, sunt unite cu mine într’u­­n sentiment de bucurie pentru a aprecia cu digni­­tate pe bravii carii şi-aţi varsat sângele pentru onoa­­rea nostră, unite în tot locul unde trebuie să ţie sub numele Austriei. „Prin graiul vostru, voi a­ţî dat lume! acestâ măr­turie a unire! noastre, fi, această unire noi o vom conserva ca un tesaur precios, căci în ea revede o putere neînvinsă.­­Austria au arătat câ în forma sa întinerită, ea au conservat vechiul său bun spirit şi câ ea au luat cu sine în noile căi liberale din viaţa sa guvernamen­tală, oritagiul de puterea şi de gloria sa.­ A treia (zi după închiderea Raichsratului, elice In­­dependița Belgica, guvernul austriac au și convocat dietele provinciale pentru clipa de 2 Martie. Aceastâ mâsurâ își are importența sa, cu toate câ ea, în con­­siderațiunea situațiuneî imperiului, nu poate fi apli­cată într’un simțit general pentru toate provinciele. Astfel Dieta din Galiţia nu este convocată, pentru câ, în prezenţa agitaţiunei polone, nu s’ar putea a­­ştepta de la aceastâ Adunare ca să discute cu recela şi să se conţină în cercul intereselor sale provinci­ale. Cât pentru Ungaria, se aşteaptă încă clipa de împâcâciune, pentru a convoca apoi dieta la Pesta, în situaţiunea actuală, ea ar fi cu neputinţă: în Ve­neţia, dieta provincială este de asemene suspendată; motivele acestei măsuri sunt prea uşor de înţeleşii. Dietele Croaţiei şi a Transilvaniei se par de aseme­ne­a nu fi convocate, de neste consideraţiunî ce stau, se vede, în stricte relaţiuni cu afacerile Ungariei, în résumat, nici chiar o jumătate din provinciele monarchie­ nu va fi representatâ prin dietele sale provinciale. —Demonstraţiuneîe în favoarea ducatelor de Sles­vigHolstaîn, iau în Germania un caracter care în­cepe a pune în nelinişte spiritele serioase. Apelul pe care comitatul central al congresului deputaţilor de la Francfort Fail adresat către toate comitatele afili­ate respiră o esaltaţiune pasionată care poate face pe masse a se retrei. Ziarele moderate semnaleaza pericolul acestor oscitaţiunî, care potu conduce la resbelul civil şi la revoluţiune. Aceste demonstraţiuni, departe de a fi împedecate de guvernele Germaniei, sunt din contra încuragiate prin atitudinea ce au luat staturile secundarie faţă cu acele doue mari puteri aliate pentru cestiunea ducatelor. Astfel, Ost-deutsche­ Post anunţă câ la Würzburg s’au întrunit, în conferinţe, miniştrii ace­lor mai dunlte staturi secondarie. Scopul­ acestor conferinţe este, precum am arătat într’alt numer al­­barului nostru, de a chipsui la mesujele acele prin care­ staturile secondarie să poata constitui o ligă pen­tru a se opune cu armele în mână la cele doue pu­teri aliate, dacă aceste ar persiste în politica lor de a nu voi a recunoaşte drepturile ducelui de Augus­­tenburg la corona ducatelor de Slesvig-Holstam­. La conferinţe au fost representate: Bavaria, Sacsonia, Würtemberga, Baden, Hesa-Darmstad, Brauschwaig, Weimar, Saesa-Meiningen, Gota și Nasau. —Guvernul prusian au dat ordine de a mobilisa corpul al­b de armată, și de a cantona aceste pu­teri, gradat, în Lusacia pe fruntaria sacsonâ. Aceastâ măsurâ este considerată la Berlin ca o demonstraţi­­une contra staturilor secundarie, şi mai cu samă, contra Sacsonieî care au făcut cea mai mare oposi­­ţiune la mesajele politice şi militarie a celor doue puteri germane aliate în cestiunea ducatelor. —Diaru­l F r a n ç a, elice într’un articol al seu cu cestiunea dano-germanâ, prin asediul de la Dapel şi Friderieia şi prin planurile atribuite Austriei şi Pru­siei au întrat deja în o faşă europeană. F r a n­ţ a cere ca acele doue puteri aliate să facă declaraţiunî lămurite şi precise. Dacă declaraţiunele n’ar fi m­ul­­ţemitore, atunci nimic n’ar mai putea a se opune ca Francia, cedând la cerinţele repetite a­le Angliei, sâ’şi unească reclamaţiunele sale cu a­le aceştia, pen­tru a preserva pe Danemarca de o injustă spoliaţi­­une şi pentru a restabili echilibrul european. Camera de acusaţiune a car­tei de Paris şi au emis hotărârea sa prin care tr­imite dinaintea Curţei de Asise a Seriei, pe Mazzini, Greco, Imperatori, Tra­­bucco şi Saglioni, sub acuzaţiune de complot. Mazzini, care este absinte, va fi judecat­ în con­tumacie. Greco şi con-acuzaţii lui, aflându-se presinţi, vor compare dinaintea Curţei în clipa de 25 Fevruarie. D. Daviene, primul preşedinte, va preşedea la a­­cesta afacere. Fotoliul ministeriului public va fi ocupat de dom­nul procuror general de Cordoon. Imperatori e singurul care şi-au designat pe apă­rătorul său, care e D. Delpon. Pentru ceilalţi acu­­saţî vor fi numiţi avocaţi din oficiu. Dezbaterile acestei afaceri vor trebui necesarie­­minte a se prelungi, din causa în care se va afla preşedintele de a pune să se traducă desbaterile şi esplicaţiunile ce se vor da de către acusaţî, dintre carii nici unul nu cunoşte limba francesâ. —Lemberst, 18 Fevruarie. Astăzi, între 6 și 7 ore de sera, principele Adam Sapieha s’au făcut nevăzut din închisorea sa. —New-York, 6 Fevruarie. Confederaţii (separa­tiştii), în urmarea unei lupte de 6 ore au fost alun­gaţi de la Moorfield din Virginia. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Ministeruul Cultelor şi Instrucţiunei Publice. 2) No. 2939. Terminal închiriere­­a caietelor gips în­semnate, proprietăţi ale statului, respirând la 23 A­­pril­­iunl curent, Ministerul publică spre generala cunoştinţă, câ ele se vor închiria de la acea epocă pe termen de 4 ani, licitaţiunea se va ţine la Pre­fectura Poliţiei oraşului Iaşi, la ziua de 29 Fevrua­rie curent, pe la oarele 12 amiazâ-zi, şi va fi prin oferte sigilate, amatorii de a lua în chirie dintre a­­ceste acarete, presentându-se la localul şi ziua ficsatâ pentru licitaţiune, trebue a fi însoţiţi de garanţiile prevăzute la art. 10 din condiţiile publicate prin Monitoriul No. 148, cu care au a se închirie aceste acarete. LISTA. De acaretele monasticilor zise închinate de peste Milcov, care sunt a sa închiria pe timp de 4 ani, începători de la 23 April 1864 înainte. Un şir de dughene de la boltă înapoi în faţa bi­­sericei Sf. Vineri din oraşul Iaşi în care sta dughe­­nile următoare: 1) dugheana No. 151 cuprinsă din 3 despărţituri, care este ocupată de D­el Irina Zipo­­teanu, 2) dugheana No. 152 cuprinsă carâşî din 3 despărţituri, care este ocupată de D. Iosef Ternicopf, 3) dugheana No. 154 cuprinsă din 2 despărţituri ca­re este ocupată de D. Ilaim Marcu Petre, 4) dughea­na No. 155 cu 2 despărţituri, care este ocupată de evreul Avraam Boengiu, 5) dugheana No. 156, cu 2 despărţituri care este ocupată de evreul Leîb Moi­se, 6) dugheana No. 158 din 2 apartamente, care este ocupată de Ilie Stoleriu, 7 dugheana No. 544 aflătoare pe uliţa târgului de sus, din oraşul Iaşii, ce se ţine în chirie de câtre evreul Ilie Talpalariul. 2) No. 2977. Moşia încungiurâtoare a schitului Goroveiu, cu partea de moşie Ionaşânul de la dis­trict. Dorohoiu, tot a acelui schit, se dau în arendă pe period de 4 ani, începători de la 23 April anul curent 1864, cu condiţiile publicate în Monitoriul No. 145 din anul respirat 1863, şi cu modificaţiile aduse acestor condiţioni prin Jurnalul Onor. Consi­liu de Miniştri, încheiat la 20 August tot acel an 1863, şi anume: 1) a se suprima de la art. 17 din menționatele condiţiuni cuvântul herastrâe, remâind a­re regula în condiţiunile ce se vor face pentru ex­­ploatarea pădurilor după acele proprietăţi, ce se dau în priimirea acelora către care se vor adjudeca pâ­­durele. 2) a se înlocui la art. 13 cuvintele de 3000 pogoane, de 4000 pogoane, de 5000 pogoane cu, până la 3000 pogoane, până la 4000 pogoane, până la 5000 pogoane, licitaţiunea se va ţine în pretoriul Prefecture! district. Dorohoiu în zilele de 8, 9 şi 10 ale viitoarei luni Martie în prezenţa Domnului Prefect, şi a Domnului Casier general al districtului, aceasta se face obşteşte cunoscut ca doritorii de a lua aceste moşii, să se presinte la menţionatele zile însoţiţi de garanţiile cerute de condiţii. 2) No. 3444. Fiind ca nici la 20, 21 şi 22 ale curentei, nu s’au presentat nici un concurent, pentru arendarea, pe termen de 5 ani cu începere de la 23 April viitor a moşiei parte din Cepliniţa, proprietate a Statului, (foasta a monastirei Bistriţa de dincolo de Milcov), se publică din nou­, spre generala cunoştinţă câ pen-

Next