Progresul, iulie-decembrie 1864 (Anul 2, nr. 90-169)
1864-12-14 / nr. 163
No. 163. ROMANIA ANUL II FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN IAS8I prenumeratiunea ARTUL . VETISI DE APEL DIN IASÎ. Chiriategiel. ““m? ®6/acf itTÍp°írafía nlitf; Abonamentul ne an i??b 1? f® la J~6 ?°?Le Pe ««P^maaa. -ULap 111 lei. pe patra lan! 37 tel. Iașii, Luni 14 Deeheniv,1884, vst&îglîstîictele României, prenemer&^nm intieraruft pnnf rând de 36 iatre cot^ sr face ia fcirronii dacuil Iaşii, 14 Dechemvrie depeşe Telegrafice. Bucureşti 12 Dechemvrie. Monitorul de astâip conţine : Legea pentru vinderea tutunului şi uia.ui„.. . clusivu al statului. Legea pentru starea de asediu. Bucureşti 13 Dechemvrie. Monitorul de astăzi conţine : Mai multe decrete de numiri la diferite posturi administrative şi judiciare. Un regulament pentru esposiţiunea publică a operilor artistelor în vieaţâ. Şedinţa din 11 Dechemvrie a senatului, formarea biuroului, care proceda la tragerea la sorţi a acelor cinci secţiuni în care se înparte senatul. Somariul şedinţei din 8 Decemvrie, a Adunarei elective, 104 deputaţi faţa, 47 absenţi, adunarea se împarte în 8 secţiuni, secţiunele de verificare a titlurilor, sunt invitate a paşi la lucrările lor cu dosarile faţă până la sosirea şi a celoralalte. Şedinţa e ridicată la 2 oare. Lista alegătorilor pentru camera de comerţ a târgului Peatra precum şi acea a eligibilelor. Lista alegătorilor pentru camera de comerţ din Turnul Severin, de asemenea şi acea a eligibilelor. Grotu es- MESAGIU DOMNESCU. Pronunciat de ÎNĂLŢIMEA SA DOMNUL, Duminecă în 6 Decemvrie, cu ocasta deschiderea celor doue Corpuri legiuitoare, Senatul şi Camera Electiva. „Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, „Cu o vie mulţumire a inimei mele, cu o dreaptă mândrie de Domnii şi de Românii, vădit adunate împrejurul Tronului doue Adunări legislative, care în fine împlinesc marea dorinţă şi trebuinţă a Terei, esprimate prin Adunările mume din 1857, acea de a avea oplina şi întreagă representaţiune a tuturor intereselor naţiune! şi societăţei Române.“ „Resultata şi espresiune a nouelor instituţiuni, ce România ’şi a dat prin plebiscitul din 10—14 Mai trecut, D voastră, Domnilor Senatori şi Domnilor Deputat!, conoaşteţi cu ţara întreagă căuşele, care au provocat ultimele schimbări, făcute în Constituţiunea dată Principatelor Unite prin Convenţiunea din 7 (19) August 1858.“ „D-voastre vă aduceţi aminte, în ce stare de peire luptele de partiţi şi visurile unor ambiţioşi, aduseserâ ţara, este acum un an. înâuntru autoritatea era surpată din toate părţile ; nimica nu mai era stabilit şi respectaţii ; şi facţiunele îşi rădicaseră capul până la Tronii. în de afară cuvântul de anarchie în contra noastră se rostisâ atât de sus, în cât mal că era o osîndâ decretată în contra României.“ „Mal la aceastaşi epocă şi din acestaşî locu. Eu, în sesiunea trecută, m’am încercat a face unii de pe urmă ape la Adunare! elective.“ „Eu ’î am pusii înainte cercul drepturilor şi datorinţelor sale, precum erau prescrise de Convenţiunea din 7 (19) August 1858 ; eu ’l-am arătat că ţara, după 5 ani de zadarnice lupte, aştepta încă organisaţiunea sa, ca în acest lungu interval, nimica nu se făcuse, mai aleşii în interesul claselor împilate. în numele Patriei eu am chemat partiturile la pace, la legalitate şi la lucru ; şi cuvintele mele au fost precedate şi urmate de acte de împăcare, făcând concesiuni peste concesiuni “ „Zadarnică aşteptare ; glasul meu a fost neascultat, consiliile mele au fost respinse, concesiunele mele au fost tratate d slâbâciune, însuşi ordinea materială nu mai era închizeşluitâ ; căci puţin lipsea încă, ca anarchia din Cameră să se respândeascâ în strade. De a’şi mai fi întârziat, însuşi naţiunea, însuşi societatea erau în pericol.“ „Am trebuit dar să dau o energică otârîre. Aceastâ otârîre am luat’o, rezemându-mâ în protecţiunea divină şi în mărimea datorinţelor mele de Domn. Ara disolvat dar Adunarea Electivă , şi prin proclamaţiunea mea din 2 Mai, am apelat la însuşi poporul Romanu ca la firescul judecâtoru.“ „Naţiunea, presiraţindîi pericolul, prin unu sublim elana, prin o admirabila unanimitate, s’au rostitu 1 ’ 9 ' , memorabile de 10—14 Mai, naţiunea au votat nouele instituţiuni supuse sufregiului seu, instituţîunî care reaşeză equilibrul între puterile Statului, care dau Tronului autoritatea trebuitoare, instituţiunî care sunt basate pe istoria, pe moravurile, pe trebuinţele noastre naţionale şi sociale.“ „Marture a admirabilului bunu simţit,a ordine a patriotismului de care naţiunea Română au dat o probă atât de manifestă, în mijlocul celor mai cri-A tice evenimente ale fiecârnea Ţeri, şi înalta Poarta şi Puterile garaite, pururea bine-voitoare, pururea generoase pentru voi, s’au grăbit a recunoaşte noul Statut, ce Alesul Ţerel şi voinţa naţională ’ au judecat ca neapârat pentru fericirea din lâuntru a României.“ „Domnilor Senatori, „Domnilor Deputaţi, Aceste noue instituţiunî, recunoscute în lâuntru şi în afară, prilipesc astăzi definitiva lor aplicare prin convocarea D-voastre, şi începerea constituţionalei D voastre activităţi.“ „Să ne bucurăm dar cu toţii de unii asemenea resultaţi, care pune Româniea în starea ei normală; căci dacă în 2 Mai eu am reaşezat ordinea şi autoritatea, eu astăzi nu O Ehîchimvrle reaşeşti seara în deplinul esercifiu al constituţiunei sale.“ „Şi acest resultat odată constatat, am o îndoită şi sacră datorie de împlinit.“ „Am a mulţumi, şi toată Româniea va mulţumi cu mine înaltei Providenţe, care în tot cursul criticelor împrejurări, prin care am trecut, a apăra ţeara şi naţiunea în chipul cel mai vederat, şi mai scutitori.“ „Avem de a esprima cea mai adâncă şi cea mai sinceră a noastră recunoştinţă câtre Majestatea Sa Sultanul, Augustul nostru Suzeranu şi către Augustin Monarch! garanţi deştinţei noastre politice, pentru că ţiind seamă de drepturile şi de trebuinţele României, ei au recunoscut nouele instituţiunî ce naţiunea şi-a votat, pentru câ el au dat o închezeşluire mai mult autonomiei noastre, înscriind în capul unui nou actu internaţionala, principul c „Principatele Unite potu în viitor, a modifica şi schimba legile care priivescu administraţiunea lor din „lâuntru, cu concursul legal al puterilor stabilite „şi fără nici o intervenţiune.“. „D-voastrâ cunoaşteţi bine-voitoarea priimire şi onoarele ce Majestatea Sa Sultanul şi representanţii Puterilor garante ’mi au fâcutu în câlâtoriea mea la Constantinopole. O asemenea priimire strălucită trebue sâ îndoeascâ simţimintele de recunoştinţă ale Terei pentru înalţii noştri Arbitri , căci onoarele date Domnului României, sunt onoare date însuşi României. „Şi cum D-lor Senatori şi D-lor Deputaţi, sâ nu mulţemesc şi tuturor claselor Naţiune! Române, şi mai cu deosebire acelor populaţiunî urbane şi rurale, care de şi până la 2 Mai, erau depărtate de la mal toate drepturile cetaţieneştî, deşi până atunce nu au avut de cât îndatoriri, totuşi, au respuns cu unanimitatea cea mal călduroasă şi cu entusiasmul cel mal viu, la apelul Domnului lor şi în tot intervalul acesta, au fost cel mai puternică sprijini al ordinei şi al stabilităţei.“ „în scurtul timp de 7 luni, poporul română de patru ori a fost convocat în împrejurul urnei : la plebiscit, la alegerile Consiliilor comunale şi a Consiliilor judeţiane şi la alegerea Deputaţilor, şi de patru orî ei au venit prin votul seu de a consolida autoritatea liniştea publică, şi prin urmare şi adevărata libertate.“ „Cine va mai zice câ acest populu nu este prii -mitoru de orice progresă, nu este maturi pentru viaţa, politica, şi câ prin urmare nu este demn de viitorul ce lu aştepta? Cum sâ nu’i mulţemesc dar, menea popul ? „Domnilor Senatori ! „Domnilor Deputaţi! „Prin plebiscitul din 10—14 Maiu, naţiunea mi-a încredinţat puteri escepţionale. Astăzi, dar, mă socotescă dator a vă da samă de întrebuinţarea ce am făcut cu aceste puteri.“ „încă de la 1859. Eu am arătat ţerei şi adunărilor desfiinţate, care erau proiectele, care erau îmbunâtâţirele ce le socoteam ca neapărate pentru a opera organisaţiunea României, pentru a aşterne prosperitatea ei morală şi materială. Adoptarea acestor proiecte însă s’a amânat pururea din sesiune în sesiune.“ „învestit odată de dreptul de a opri râul şi de a face binele. Eu n’am mai întârziat de a sevărşi singură aceea ce n’am putut dobândi prin concursul Adunarei“ „Guvernul meu vă va presenta expunerea specială despre situaţiunea ţerei de la 2 Mai şi până astăzi. D-voastrâ veţi compara ce s’a făcut în cel de pe urmă cinci ani al unui regim turburat şi necontenit lovit prin luptele partidelor, cu marele acte ce am putut realiza în cele din urmă cinci luni ale unei administraţiunî liniştită, tare şi respectata.“ „Nu mă pot însă popri de a nu vă arăta unele din aceste acte, care în toate ţerile şi la toate naţiunile sunt menite a face epocă în analele lor. „Consiliele Comunale şi Consiliele judeţiane astăzi funcţionează în toată România. Numai de la înfiinţarea lor, comuna şi judeţul priimind o viaţă proprie a lor, au devenit o realitate. Mulţumită acestei descentralizări, de acum înainte, toate interesele locale îşi vor găsi îndestularea lor la faţa locului, şi sub controlul de autorităţi alese.“ „Guvernul meu va păşi pe această cale, care singură va putea deprinde ţeara de a se rezema numai pe inteligenţa şi activitatea sa, şi aşa de a ajunge la singura formă de ocârmuire adevărat folositoare, la ocârmuirea prin sine.“ „Păşind pe calea de descentralizare, Guvernul meu nu va păstra pentru sine decât acele atribute inerente ale fiecârui guvern central, ale fiecârei administraţiuni, chiemata de a da impulsiune reformelor şi îmbunâtâţirelor, de a asigura drepturile şi îndatoririle cetăţeneşti.“ „Ambele Principate s’au înzestrat cu un nou şi acelaşî cod penal, cu un nou cod de procedură penală, cu instituţiunea juriului şi cu cea mai deplină inchizâşluire a libertăţii individuale şi a respectului domiciliului.“ „Moldavia şi ţ. Gul Ui\/nuwA rar umil VU'umit un cod civil deosebit; aceste s’au înlocuit prin un singur cod civil, marea lucrare a Consiliului de Stat. Acest cod este bazat pe principiile nemuritoare ale codului Napoleon , fondează statul civil şi căsătoria civilă, proclamă egalitatea drepturilor civile pentru toţi locuitorii, şi a făcut sâ dispară cele de pe urmă rămăşiţe ale separatismului dintre ambele ţeri surori‘ „Egalitatea cultelor şi libertatea conştiinţei au priimit noue închie deşluirî, Biserica ortodocsâ Română din ambele Principate s’a întrunit prin înfiinţarea Sinodului central pentru toată România. O nouă Eparchie cu reşidenţa în Ismail s’a înfiinţat şt pentru judeţele Dunărei de gros.“ „Populaţiunile noastre catolice, mai ales de peste Milcov, vor vedea prin înfiinţarea unui seminar catolic, îndestulându-se trebuinţa de mult simţită a unui cler catolic pământean.“ „Ţinând seamă de împrejurările locale, Guvernul