Progresul, iulie-decembrie 1864 (Anul 2, nr. 90-169)

1864-12-14 / nr. 163

No. 163. ROMANIA ANUL II FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DI­­N IAS8I prenumeratiunea ARTUL . VETISI DE APEL DIN IASÎ. Chiriategiel. ““m? ®6/acf itTÍp°írafía nlitf; Abonamentul ne an i??b 1? f® la J~6 ?°?Le Pe ««P^maaa. -ULap 111 lei. pe patra lan! 37 tel. Iașii, Luni 14 Deeheniv,1884, vst&îglîstîictele României, prenemer&^nm in­tieraruft pnnf rând de 36 iatre cot^ sr face ia fcirronii dacuil Iaşii, 14 Dechemvrie depeşe Telegrafice. Bucureşti 12 Dechemvrie. Monitorul de astâip conţine : Legea pentru vinderea tutunului şi uia.ui„.. . clusivu al statului. Legea pentru starea de asediu. Bucureşti 13 Dechemvrie. Monitorul de astăzi conţine : Mai multe decrete de numiri la diferite posturi administrative şi judiciare. Un regulament pentru esposiţiunea publică a operilor artiste­­lor­ în vieaţâ. Şedinţa din 11 Dechemvrie a senatului, formarea biuroului, care proceda la tragerea la sorţi a acelor cinci secţiuni în care se în­parte senatul. Somariul şedinţei din 8 Dec­emvrie, a Adunarei elective, 104 deputaţi faţa, 47 absenţi, adunarea se împarte în 8 secţiuni, secţiunele de verificare a titlurilor, sunt invitate a paşi la lucră­rile lor cu dosarile faţă până la sosirea şi a celoralalte. Şedinţa e ridicată la 2 oare. Lista alegătorilor pentru camera de comerţ­ a târgului Peatra precum şi acea a eligibilelor. Lista alegătorilor pentru camera de comerţ­ din Turnul Seve­rin, de asemenea şi acea a eligibilelor. Grotu es- MESAGIU DOMNESCU. Pronunciat de ÎNĂLŢIMEA SA DOMNUL, Du­minecă în 6 Dec­emvrie, cu ocasta deschiderea ce­lor doue Corpuri legiuitoare, Senatul şi Camera E­­lectiva. „Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, „Cu o vie mulţumire a inimei mele, cu o dreaptă mândrie de Domnii şi de Românii, vădit adunate îm­prejurul Tronului doue Adunări legislative, care în fine împlinesc marea dorinţă şi trebuinţă a Terei, esprimate prin Adunările mume din 1857, acea de a avea o­plina şi întreagă representaţiune a tuturor intereselor naţiune! şi societăţei Române.“ „Resultata şi espresiune a nouelor instituţiuni, ce România ’şi a dat prin plebiscitul din 10—14 Mai trecut, D voastră, Domnilor Senatori şi Domnilor Deputat!, conoaşteţi cu ţara întreagă căuşele, care au provocat ultimele schimbări, făcute în Constitu­­ţiunea dată Principatelor Unite prin Convenţiunea din 7 (19) August 1858.“ „D-voastre vă aduceţi aminte, în ce stare de pei­­re luptele de partiţi şi visurile unor ambiţioşi, a­­duseserâ ţara, este acum un an­. în­­âuntru auto­ritatea era surpată din toate părţile ; nimica nu mai era stabilit şi respectaţii ; şi facţiunele îşi rădica­seră capul până la Tronii. în de afară cuvântul de anarchie în contra noastră se rostisâ atât de sus, în cât mal că era o osîndâ decretată în contra României.“ „Mal la aceastaşi epocă şi din acestaşî locu. Eu, în sesiunea trecută, m’am încercat a face unii de pe urmă ape la Adunare! elective.“ „Eu ’î am pusii înainte cercul drepturilor şi da­­torinţelor sale, precum erau prescrise de Convenţiu­nea din 7 (19) August 1858 ; eu ’l-am arătat că ţa­ra, după 5 ani de zadarnice lupte, aştepta încă orga­­nisaţiunea sa, ca în acest lungu interval­, nimica nu se făcuse, mai aleşii în interesul claselor împila­te. în numele Patriei eu am ch­emat partiturile la pace, la legalitate şi la lucru ; şi cuvintele mele au fost precedate şi urmate de acte de împăcare, fă­când concesiuni peste concesiuni “ „Zadarnică aşteptare ; glasul meu a fost neascul­tat, consiliile mele au fost respinse, concesiunele mele au­ fost tratate d slâbâciune, însuşi ordinea materială nu mai era închizeşluitâ ; căci puţin lipsea încă, ca anarchia din Cameră să se respândeascâ în strade. De a’şi mai fi întârziat, însuşi naţiunea, însuşi societatea erau în pericol­.“ „Am trebuit dar să dau o energică otârîre. A­­ceastâ otârîre am luat’o, rezemându-mâ în protecţiu­nea divină şi în mărimea datorinţelor mele de Domn. Ara disolvat dar Adunarea Electivă , şi prin procla­­maţiunea mea din 2 Mai, am apelat la însuşi popo­­rul Romanu ca la firescul judecâtoru.“ „Naţiunea, presiraţindîi pericolul, prin unu sublim elana, prin o admirabila unanimitate, s’au rostitu 1 ’­­ 9 ' , memorabile de 10—14 Mai, naţiunea au votat noue­­le instituţiuni supuse sufregiului seu, instituţîunî ca­re reaşeză equilibrul între puterile Statului, care dau­ Tronului autoritatea trebuitoare, instituţiunî care sunt basate pe istoria, pe moravurile, pe trebuinţele noastre naţionale şi sociale.“ „Marture a admirabilului bunu simţit,­a ordine­ a patriotismului de care naţiunea Română au dat o probă atât de manifestă, în mijlocul celor mai cri-A tice evenimente ale fie­c­ârnea Ţeri, şi înalta Poarta şi Puterile garai­te, pururea bine-voitoare, pururea generoase pentru v­oi, s’au grăbit a recunoaşte noul Statut, ce Alesul Ţerel şi voinţa naţională ’­ au ju­decat ca neapâr­at pentru fericirea din lâuntru a Ro­mâniei.“ „Domnilor Senatori, „Domnilor Deputaţi, Aceste noue instituţiunî, re­cunoscute în lâuntru şi în afară, prilipesc astăzi de­finitiva lor aplicare prin convocarea D-voastre, şi începerea constituţionalei D voastre activităţi.“ „Să ne bucurăm dar cu toţii de unii asemenea resultaţi, care pune Româniea în starea ei normală; căci dacă în 2 Mai eu am reaşezat ordinea şi au­toritatea, eu astăzi nu O Ehîch­imvrle reaşeş­ti seara în deplinul esercifiu al constituţiunei sale.“ „Şi acest resultat odată constatat, am o îndoită şi sacră datorie de împlinit.“ „Am a mulţumi, şi toată Româniea va mulţumi cu mine înaltei Providenţe, care în tot cursul criti­celor împrejurări, prin care am trecut, a apăra ţeara şi naţiunea în chipul cel mai vederat, şi mai scutitori.“ „Avem­ de a esprima cea mai adâncă şi cea mai sinceră a noastră recunoştinţă câtre Majestatea Sa Sultanul, Augustul nostru Suzeranu şi către Augus­­tin Monarch! garanţi d­­eşt­­inţei noastre politice, pentru că ţiind seamă de drepturile şi de trebuinţe­le României, ei au recunoscut nouele instituţiunî ce naţiunea şi-a votat, pentru câ el au dat o închezeş­­luire mai mult autonomiei noastre, înscriind în ca­pul unui nou actu internaţionala, principul c „Prin­­­cipatele­ Unite potu în viitor, a modifica şi schim­­­ba legile care priivescu administraţiunea lor din „lâuntru, cu concursul legal­ al puterilor­ stabilite „şi fără nici o intervenţiune.“. „D-voastrâ cunoaşteţi bine-voitoarea priimire şi onoarele ce Majestatea Sa Sultanul şi representanţii Puterilor garante ’mi au fâcutu în câlâtoriea mea la Constantinopole. O asemenea priimire strălucită trebue sâ îndoeascâ simţimintele de recunoştinţă ale Terei pentru înalţii noştri Arbitri , căci onoarele date Domnului României, sunt onoare date însuşi României. „Şi cum D-lor Senatori şi D-lor Deputaţi, sâ nu mulţemesc şi tuturor claselor­ Naţiune! Române, şi mai cu deosebire acelor populaţiunî urbane şi rura­le, care de şi până la 2 Mai, erau depărtate de la mal toate drepturile cetaţieneştî, de­şi până atunce nu au avut de cât îndatoriri, totuşi, au respuns cu unanimitatea cea mal călduroasă şi cu entusiasmul cel mal viu, la apelul Domnului lor şi în tot inter­valul acesta, au fost cel mai puternică sprijini al ordinei şi al stabilităţei.“ „în scurtul timp­ de 7 luni, poporul română de patru ori a­ fost convocat în împrejurul urnei : la plebiscit, la alegerile Consiliilor comunale şi a Con­siliilor judeţiane şi la alegerea Deputaţilor, şi de patru orî ei au venit prin votul seu de a consolida autoritatea liniştea publică, şi prin urmare şi adevă­rata libertate.“ „Cine va mai zice câ acest populu nu este prii -m­itoru de ori­ce progresă, nu este maturi pentru viaţa, politica, şi câ prin urmare nu este demn de viitorul ce lu aştepta? Cum sâ nu’i mulţemesc dar, menea popul ? „Domnilor Senatori ! „Domnilor Deputaţi! „Prin plebiscitul din 10—14 Maiu, naţiunea mi-a încredinţat puteri escepţionale. Astăzi, dar, mă so­­cotescă dator a vă da samă de întrebuinţarea ce am făcut cu aceste puteri.“ „încă de la 1859. Eu am arătat ţerei şi adună­rilor desfiinţate, care erau proiectele, care erau îm­­bunâtâţirele ce le socoteam ca neapărate pentru a o­­pera organisaţiunea României, pentru a aşterne pros­peritatea ei morală şi materială. Adoptarea aces­tor proiecte însă s’a amânat pururea din sesiune în sesiune.“ „învestit odată de dreptul de a opri râul şi de a face binele. Eu n’am mai întârziat de a sevărşi sin­gură aceea ce n’am putut dobândi prin concursul­ Adunarei“ „Guvernul meu vă va presenta expunerea specia­lă despre situaţiunea ţerei de la 2 Mai­ şi până astăzi. D-voastrâ veţi compara ce s’a făcut în cel de pe urmă cinci ani al unui regim­ turburat şi ne­contenit lovit prin luptele partidelor, cu marele acte ce am putut realiza în cele din urmă cinci luni a­le unei administraţiunî liniştită, tare şi respectata.“ „Nu mă pot însă popri de a nu vă arăta unele din aceste acte, care în toate ţerile şi la toate na­ţiunile sunt menite a face epocă în analele lor. „Consiliele Comunale şi Consiliele judeţiane as­tăzi funcţionează în toată România. Numai de la înfiinţarea lor, comuna şi judeţul priimind o viaţă proprie a­ lor, au devenit o realitate. Mulţumită a­­cestei descentralizări, de acum înainte, toate intere­sele locale îşi vor găsi îndestularea lor la faţa locu­lui, şi sub controlul de autorităţi alese.“ „Guvernul meu va păşi pe această cale, care sin­gură va putea deprinde ţeara de a se rezema nu­mai pe inteligenţa şi activitatea sa, şi aşa de a a­­junge la singura formă de ocârmuire adevărat fo­lositoare, la ocârmuirea prin sine.“ „Păşind pe calea de descentralizare, Guvernul meu nu va păstra pentru sine de­cât acele atribute ine­rente ale fie­cârui guvern central, ale fie­cârei ad­­ministraţiuni, chiemata de a da impulsiune refor­melor şi îmbunâtâţirelor, de a asigura drepturile şi îndatoririle cetăţeneşti.“ „Ambele Principate s’au înzestrat cu un nou şi a­­celaşî cod penal, cu un nou cod de procedură penală, cu instituţiunea juriului şi cu cea mai deplină inchizâşluire a libertăţii individuale şi a respectului domiciliului.“ „Moldavia şi ţ. Gu­l Ui\/nuwA rar umil VU'umi­t un cod civil deosebit; aceste s’au înlocuit prin un sin­gur cod civil, marea lucrare a Consiliului de Stat. Acest cod este bazat pe principiile nemuritoare ale codului Napoleon , fondează statul civil şi căsătoria civilă, proclamă egalitatea drepturilor civile pentru toţi locuitorii, şi a făcut sâ dispară cele de pe urmă rămăşiţe ale separatismului dintre ambele ţeri surori‘­ „Egalitatea cultelor şi libertatea conştiinţei au priimit noue închie deşluirî, Biserica ortodocsâ Ro­mână din ambele Principate s’a întrunit prin înfiin­ţarea Sinodului central pentru toată România. O nouă Eparchie cu reşidenţa în Ismail s’a înfiinţat şt pentru judeţele Dunărei de gros.“ „Populaţiunile noastre catolice, mai ales de peste Milcov, vor vedea prin înfiinţarea unui seminar ca­tolic, îndestulându-se trebuinţa de mult simţită a unui cler catolic pământean.“ „Ţinând seamă de împrejurările locale, Guvernul

Next