Progresul, ianuarie-iunie 1865 (Anul 3, nr. 1-71)

1865-05-08 / nr. 50

No. 50. eroman Ia. AN­UL III. FO­ARA­­ OBLIGAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEIDE APEL DIN IAŞI. Iaşii, Sămbătâ 8 Maiu 1865 postaie. IN IASSI prenim­vratitinea se­­act li TipografiaiH.Goldner, altii hniatsgioi. Diarui te pualica de la 3—n coaie po aepcaia ans. Aifonamentul pe an 111 lei, pe psrte luni A7 iei la Jialrictals Ramâd­al, pronaji8ratinuaa se iaca ia iiînrutiri fuseraMi­­rial de 35 litore eosti en­ian, enrsui tirioaru! Iaşii 8 Maiu. Revista Politică Camera deputaţilor din Raichsratul de la Viena au votat în fine în total legea financiară , zicem în fine pentru câ discuţi­unea asupra acestei legi au p* capăt mul toată sesiunea de la deschiderea Cameraî şi câ în acest timp­ s’au produs mal multe in­cidente care erau de naturâ de a da naştere mai multor conflicte între puterea legislativă şi esecutivâ care înse prin moderaţiunea adusă din ambele părţi s’au putut evita. Camera au menţinut reducţiunile propuse de comisiunea financiară. Budgetul mari­nei au fost redus aproape cu două milioane şi acel al armit­tei cu 15 milioane. Această din urmă cifră es­te redusă peste declaraţiunea ministeriului care, îna­inte de vot, au consimţit a o reduce cu 11 milioane, înse fiind ca diferirţa numai de 4 milioane este pu­ţin considerabilă, apoi se aşteaptă ca ministeriul, in­spirat de aceiaşi moderaţiune, va accepta budgetul ast-feliu precum au fost votat de Cameră, şi eu va mai instala pentru a li se acorda acea mică diferinţâ, şi cu atât mai vârtos ca pentru acoperirea întregu­lui deficit. Camera voieşte a chipsui prin o lege spe­cială asupra resurselor ecstra-ordinarie aşa că cu fi­nitul anului acestuia budgetul va trebui se fie echi­librat.­­ Veniturile sunt ficsate la 514 m­ilioane şi nouă sute mii florini, iar cheltuielele la 522 milioane şi câteva mii de florini, ast­fel cn câ deficitul total e numai 7 milioane, pe care, pentru a-l acoperi, se va chipsui, cum am mai zis, prin o lege specială. Aceasta este un frumos resultat pentru finanțele A­­ustriei care devenisâ proverbiale pentru încurcătura în care zăceau pănâ acum. — Din Independinţa Belgicâ estrigem urmâto­­rele informaţiunî: „O depeşă de la Marsilia au a­nunciat câ principele Cuza va merge la băile de Vichy din Francia. Dacă trebuie să credem unei telegrame de la Triest, o manifestaţiune ostilă ar a­­ştepta pe principe la trecerea sa prin Constantino­­pole. Patriarchul grecescu şi sinodul ’şi-ar propune de a escomania pe ospodarul Român şi de a decla­ra de nula şi ne­avenite toate actele principelui Cuza, relative la organisaţiunea puterei episcopale în prin­cipate, şi la vinderea averelor monastirilor dedicate.“ Tot acel ziar, într’alt numer al seu, mai conţine şi corespondinţa de mal grosu datată de la Paris. r . . .Prin eroare depeşele au anunciat câ con­ferinţa de la Constantinopol s’ar fi întrunit în suje­tul cestiunel capitulaţiunelor de care ea ar avea a se ocupa Aceastâ cestiune nici o datâ n’au fost de corapetinţa acestei conferinţî, carea se ocupâ sin­gur numai despre secularisarea monastirelor dedi­cate. Se ştie câ aceastâ din urmă afacere se com­plică prin oposiţiunea radicală a delegaţilor câlugă­rilor greci, carii refusâ absolut de a rrcundşte prin­cipiul secularisârel, prin mijlocirea unei îndemnisârî, şi nu voiescu nici într’unu felii a se pune la dispo­­siţiunea conferinţei, pentru a da toate lâmurirele sau pentru a ap­ani dificultăţile. Se crede câ conferinţa va trece ultra, fârâ a ţinea socoteală de acest ob­stacol.“ — Emirul Abd el-Kader au venit de la Damasc la Constantinopol. Independinţa Belgicâ ne spune câ lui ’i s’au făcut cea mai bună prih­pire din partea Sultanului. Unu şambelan de curte au fost trimişu spre a întimpina pe Emir, şi acesta are a fi priimit în audienţă la Sultanul. Cea întâi visitâ a lui la Constantinopol, au fost pentru an­basadorul Franciei. El va merge apoi la Paris pentru a cere o schimba­re de reşedinţă, pentru câ climatul de Damasc nu convine pentru senâtatea lui. Insă dorinţa lui nu este de a eşi din Turcia nici din retragere. Astfel, pica toate proiectele ziarelor care ziceau câ Emirul fi chiemac pentru a lua vre­o parte activă la organisaţiunea ce poate este proectată de împăratul Napoleon în Algir. — Regele de Grecia au­ reintrat în capitala sa. Asupra anersiunel insulelor Ionice câtră regatul Greciei, ne dâ foaea belgicâ informaţiunele acestea. Cesiunea insulelor Ionice, se ştie câ au modificat una din disposiţiunele teritoriale a tractatelor de Viena. Turcia, din deferenţa câtră dorinţâle celor cinci puteri mari, au aderat oficial la tractatul care punea Archipelagul celor şapte insule sub protecto­ratul Britaniei Mari. Acum reprezentanţii acelor puteri au întrat la negociaţiuni cu Poarta Otomana, pentru a’i cere adesiunea sa la noul tractat, prin care acele insule sunt încorporate câtre reg­a­tul Gre­ciei. In urmarea acestor negociaţiuni, actul de a­­disiune au fost sub­scrisu la Constantinopol în luna trecută. —Diarele de Paris publicâ, fârâ contenire, nuve­le despre mâsurile deja luate şi care se prepară a se lua dupâ dispoziţiunile tnpâr­atului Napoleon în Algir. Fiind informat câ multe familii au avut a suferi în­semnate pagube în urmarea insurectiunii din urmâ, împăratul de îndatâ au ordonat a se împârţi desdă­­unârî păgubiţilor. Pănâ acum deja s’au împârţit pe­ste 1 milion de franci atât coloniior Europei cât şi indigenilor. Afarâ de aceasta au ordonat ca o noua somă de un milion şi jumătate sâ li se mai împartâ. Toate aceste sume s’au ridicat şi se vor ridica de la seminţiile arabice revoltate.­­—Guvernul Prusian au supus Camerei deputaţilor un memorand asupra resbelului din urmâ cu Dane­marca şi asupra oblertuelelor făcute în acea campa­nie. Ele se rîdeâ la suma de 22 milioane taleri care fac 82 milioane franci. Aceste some au fost acoperi­te în parte prin escedinţi din eserciţii anteriore, iar un rest de 10 milioane taleri s’au prelevat asupra re­­servelor tesaurului. —Gubernatorul Litvaniei şi Rusiei Albe, genera­lul Muravieff au fost desărcinat de funcţiunea sa, şi Independinţa Belgicâ adaoge câ aceastâ mâsurâ au făcut mare mulţemire partituluî liberal Rosian. Se spune chiar câ generalul ar fi căzut în mare disgra­­ţie pentru oare­care fapte ce ar fi comis, înse acesta nu este admisibil, dice numitul Oliar, pentru ca re­­scriptul imperial nu face nici cea mai mica alusiune la asa ceva; din contra, generalul au fost, în consi­­derațiunea serviciilor sale, resplatita de munificența împăratului, ridicata fiind la dignitatea de conte al imperiului, în locul lui au fost triimişi generalul Kauffman, director din ministeriul de re­bel. Aceata este o bună alegere, şi care dovedeşte câ chiar în regiunile oficiale de la St. Petersburg s’au dobândit încredinţarea câ terorismul şi-au făcut timpul seu în Litvania şi că acum trebuie a se gândi la vindeca­rea rănilor făcute in timpul insurecţiunii din urma. —Convenţiunea încheiată între generalul sud-Ame­­rican Ionston când au capilat şi între Sherman, ge­neral nord American, au fost descuviinţate de gim­an pentru câ între condiţiuni era una prin care se im­plica indir­ect recunoșterea tuturor actelor fâcute pâ­nă acum de rebeli. Cu toate aceste capitulaţiun­ea s’au făcut. Acum au mai rămas­ două mici corpuri sub generalii Smith şi Taylor care încă n’au capitulat.— Generalul Grant au început deja a face reducţiunî în armate. 4 sute m­ii de militari vor fi concediaţi. De la resturnarea rebeliunii, guvernul American au început, de îndatâ, a face economii cu ţinerea arma­telor, iar acum, pe fie­care zi face o economie de un milion de dolarul. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Dicasteriea Sf. Mitropolit. No. 889. Spre i se putea da legiuitul cursa re­­clamaţiei priimitâ de la femeia Paraschiva Tibrel, asupra soţului ei Simion sin Grigorie Ţuţi din co­muna Dorna gura Negrii, care de 8 ani au părăsit împreuna vieţuire, fârâ a se­­şti Unde anume ar fi, de acela se publicâ cursa de 40 zile de la data aa­­ei, spre deşteptarea, aflarea şi triimeterea numitului la acest Dicasteriu, de competentele locuri civile, aşa precum pentru acest 3Copii şi locala cercetare s’au făcut, şi totuşi nu s’au putut afla unde ar fi. Prefectura district. Belgrad. No. 2392. în comuna Vaisal au picat de pripas un cal la păr negru, la trup de mijloc, coama în două părţi, la ochiul stâng albatâ, urechea dreaptă tâetâ, la piciorul stângi dinapoi danga TTI, de 5 ani, se publica aflarea păgubaşului şi presentarea lui cu dovezi, în terminul legiuit, spre al priimi. Prefectura district. Roman. No. 12,595. La espirarea terminului de 40 zile înserat prin Foaea No. 140, neputându-se vinde li­­citativa o pâreche hamuri și o pâreche pistoale, a­­sigurate de la D. Iancu Jeverdeanu, spre satisfi­rea D. Lefter Anastasia cu banii 92 lei ce are a lua, se publica din nou termin de 40 zile socotit de la data Foael, la împlinirea căruia amatorii de a cum­păra acele obiecte, să se prezinte în Camera Pre­fecture!, unde are a se face mezatul. Prefectura district. Tecuci. No. 4322. Pentru 5 galbeni prețul calului găsit la prinderea judecatului Anghel sin Paraschiv Ur-­sachi, înstreinat de D. Teodor Arion din comuna Sârbii, asigurându se un bou, se publicâ vinderea lui licitativ la Poliţiea de oraşu, în termen de 40 zile. Primârie a Comunei Iaşii. No. 1971. Dupâ cele înserate prin Foaea No. 40 din 15 Aprilie trecut, zilele de mezat pentru antre­­prizuirea luminărilor de sân din Iaşi, fiind la 24, 25 şi 26 Mai curent­, cu ziua recursului de­ 24 ore, Primâriea publica de a 2 a oară spre obşteasca şti­inţă a doritorilor de a lua aşa antrepriză, care con­­diţiunele în chestie, concure­ţii le pot­ vedea ori­când la Primărie, şi care au a se publica câtu de curându. Primăria urbei Panciu. No. 729. De câtrâ aceastâ Primărie urmând a se da în antrepriza iluminarisirea acestei urbe, cu gaz sau luminări de sân pe timp de la 1 Septemvrie a­­nul present, pânâ la finele anului viitoriu 1866, pe de o parte s’au regulat zile de licitaţie la 10, 15 şi la 25 a­le curentei luni Maiu, cu peri­od­ca de 24 oare, iar pe de alta se publicâ spre cunoştinţa ama­torilor ce vor voi a lua asuprâle ori­ce soiu de sar­cină în altâ privinţă, ca Întovârâşiţi de garanţiile valabile, sâ se prezinte în Camera Primâriei de aice, la precisele termine, unde vor putea vede şi condi­­ţiile pentru ambele moduri de eluminare spre con­curenţă. PUBLICAŢII JUDECĂTOREŞTI. A Divanul­ile Intărituri. No. 302G. D. Costachi Ciornei, fâcând cerere câ­trâ acest Divan de întăritori a se legaliza foaea da zestre ce au dat fiicei Ds. Marghioala la căsătorie cu D. Grigorie Pavlov, bani și lucruri în sumă de 17.071 lei 20 par., D. Grigorie Pavlov prin suplica ce i.ît data au declarat câ banii 200 galb. cuprinși în acea foae, sâ se asigureze în fondorul caselor tu locui lor ce are aicea în capitalie devale de biserica Sf. La­zar, Divanul având în vedere ca citata Ioae B’au înfăţoşat spre legalizare, după trecerea de un anu de la dnta el, povăţuit de deslegarea de la faţa 484 din tom. II a Colecţiei nu o poate legaliza fârâ mai intaî a lua siguranţie de la barbat pentru nejignire­a driturilor creditorilor ce ar avea, și spre a se

Next