Progresul, iulie-decembrie 1865 (Anul 3, nr. 72-140)

1865-12-07 / nr. 134

No. 134. ROMANIA. ANUL III. FOAEA !'UBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IAŞI. Iaşi. Marţi 7 Dechemvrie 1865. IN IA­SI prenumeraţianea se face la Tipografia O. Goldner, uliţa Chiristigief. Ziarul se publică de la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru m­m 37 lei. In districtele României, prenumeraţiunea se face la birrourile postale. Inserarea unui rand de 36 litere costa in leu, cursul flsonint Iaşiî 7 Dechemvrie. Revistă Politică, în umilă din numerile trecute am arătată că D. Dronyn d’Lhuys Ministrul afacerilor externe a Fran­­ţiei au fost ch­emat de către Imperatorul la Compi­ègne, pentru misiunea generalului Nord american S­hofield; înse jurnalul­ Ost deuta de Post din 11 Dechemvrie spune de la Paris din 6 Dechemr., câ a­ fost ch­emat de Imperatorele pentru cearta în care se afla Spania cu Chilii, care se pare a lua o inportanţie mai mare; cu toate acestea se asigură, ca atât Ministerul Sp­aniolă, cât şi ambasadorul, spa­niolii au luat sub o protecţiune mai energică susţi­nerea superioritâţei spaniole în Chilii, precum şi a ad­miralelul Pareja, de cum­ se credea ea din partea Franţiei­ Cît priveşte venirea Generalului Schoffield, este ofi­cial cunoscut, câ nu are nici o misiune; îns­­după areşi care informaţiunî, care până acum era numai presupusă, ar fi având misiunea, a cânta prin nişte me­dii amicale, să se deşerte Mer­sk­ula de tru­pele Francese. De la sine se înţălege, că din par­tea Americei nordice, nu se vorbeşte despre acest factu, pe cât timpu mal este speranţă a ae efectua aceasta şi a’şî ajunge la acest scopu printr’un aran­jament micală; pe când din partea Franţi**! se pă­zeşte o tăcere as*­pra acestui lucru, pâr­ă când acest facto ’şl va lua decisiunea de a evacua sau de a susţinea încâ ocupaţiunea Mecsicului. Dacâ se va face evacuarea Mecsicului saîi nu, aceasta nu o pote spune nici unul omS, de­şi s’aă însemnat, că cea mal mare parte din omenii cel mal erudiţi a Fran­­ţiei nu credS, câ Imperatorele va lasa Mecsicul­, este înse posibilă, ca sâ se caute a se cerca un mezzo termine, prin care s’ar mijloci Intoarcerea francezilor, înse atuncea Imperiul, arii fi scutită celă puţinii pentru un scurt timp­, de năvălirea americanilor­. Din Milan se spune, câ în nóaptea 4 spre 5 Dechem­vrie ar fi fost în locul Bormio, care este de 1295 metre înalt de la suprafaţa marei, un cutremură de acele ce nu au fost nici o­diniara, pe acelea locuri, căci pe lângâ o vibrare a pământului în forma un­­dulaţiunei de la sud est spre nord-est, apoi au mai fost acompaniat şi de tunete forte mari. Acest cu­tremur tâmplat la o înălţime aşa de mare a locului, debite eâ fie ună fenomen forte rară al naturei. în Italia de la30 patru oameni au fostu prinşi de nişte fâcâtori de rele (bandiţi) la Avelino, şi de a­­colo duşi la munţi. Acolo fiind, ’iau maltratat, ’iau scinjuit’, şi dupâ ce au trebuit să plătească de fie care din el câte 17,000 franci pentru rescumpărare, s’au întorsă în Neapoli cu urechile taete. Iritaţia au fost mare în taia cetatea; o ură nedescriptibilâ s’au revărsată asupra tuturora la vederea acestora amen! ciuntiţi, precum şi asupra cruzimelor pe care le eserciteazâ bandiţii asupra victimelor prinse de el, într’o ast­feliS de stare a lucrurilor cum pote sâ se mai desvolte comercială şi industria în părţile de josu a­le Italiei, când nime numai cutezâ a eşi din din casa sa. Guverculă Papală, care până acuma nu se prea încredea în convenţiunea de la 15 Septemvrie, as­­tfel­ este bine încredinţat despre onestitatea acestui factă, căci alătu retragerea detaşamentului de 4000 de oameni din armata francesâ, căt şi discursul­ tro­nului lui Victor Emanoilă nu pote sâ mai aducă îndoeala nici celui mal necredincioeă, înse dacă s’ară face vr’o conclusiune asupra grijei de care se vor­bea în acea zi în Roma, apoi debue să credemă, câ Guvernul, se crede asigurat și pentru presentă și pentru viitoriă. In regiunele cele înalte a Romei sunt trei partial contrarii. Divisa unia din acelea parţial, şi putemă d­plice acelei mai numeroase, care conduce trebile în sfatul de la Vaticanu, se basasă mai mult pe prin­cipiul „D­acă ne va ajuta“, şi de aicea neactivitatea caract­rioasă în presenţa guvernulu interior­. O a doua partidă cere înfrăţirea cu Italii, şi asta este cea mai puţină numeroase. Iar a treia partidă voe­­şte continuarea politicei introduse la 1860, adecâ susţinerea agitaţiunei în Italia prin influenţa asupra clerului şi Brigancingiulu. Jirnala „de R­oma“ de la 4 Dechemvrie anunţa, ca în urmarea neactivitâţei cu care trupele Papale ’şi urmeazle expe diţiunele lor ii prin provinţia Frosinone; câţî­va ţărani în apropiere de R­oi au prirsit în sara de la 1 Dechemvrie pe un Antonio Caracci, ce era persecutată de trupe, şi care se refugiase în soă. Acesta omu era din banda căpitanului de bandiţi Giovani Capri acuma prin Onieriu. Ela avea la aine o puş­â, un lertagma şi o mulţime de muniţii, ţaranii l’au tradatu jendar­milorii papali, pentru care au primită o mare remu­neraţie. Din L 'gonegra se spune următoarele despre prin­derea unei bande de briganzi, ce s’au efectuat fârâ cea mai micâ vârsare de sîng*, în noaptea de la 27 spre 28 Noemvrie s’au prinsă căpitanul de briganzi Franco Antonio şi Metresa sa Serafina Cimineli (o junâ dareâ de 20 ani) şi briganzii de Pace Domeni­co, de Napoli Vicentio, de Benedeto Carlo şi Cimi­neli Fieri în locuinţa Dlui Ficenţe Tiambrosi, capi­tan al garde! Naţionale, unde ea amăgită, întreprin­derea aă fost foarte periculoase; câd briganzii şi ju­na femele apucase armele lor, cu decisiune a se a­pâra până la fine; îase îndată ce aă văzută că aă alergat în «jitorîală carabinerfioră şi alte trupe, şi vădind cu toatâ apărarea și opunerea le ară fi de prisosă, s’aă dată prizonieri. Londra. 6 Dechemvrie. Logodirea Princesei E­­lena cu prinţiul Christiană s’aă făcută oficial cunos­cut, se spune câ „Majestataa Sa în consiliului secretă de astăzi ară fi încuviinţată contractulă de câsâtorie între Princesa Elena Augusta Viectoria şi Prinţiulă Friderică Cristian Carl August din Schleswigă Hol­stein Sanderburg Augustenburgă, care încuviinţlare Majestatea Sa aă întârit’o cu pecetea cea mare.“ Despre Lordula Clarendon se spune, câ elă ară avè intenfiunea a se retrage earăşî în viaţă privată. Re­gina Victoria va deschide în pesoană sesiunea par­lamentului, pentru care se face o mare preparaţiune. Re­gina va merge la palatul­ Westminter unde discur­sul­ tronului se va ceti de câtra Lord cancelarie. Brucsela 10 Dechemvrie (sora) o proclaraaţiune a primarelui elice. Majestatea Sa aă adormit; toţi belgienii voru deplânge moartea acestui Prinţiu, înalta înţâlepciune şi întâerea personală a acestuea, fura foarte favorabile naţionalităţii noastre, care aă pros­perat cu fericire, şi a câtuea esistenţă este ună pândă pentru securitatea şi liniştea Europei. Istoria va orice: întemeietoriula Dinastiei noastre au la dată de moş­tenire posterităţiei ună esemplu de ună sacrificiă din cele mai loiale în junele nóstre instituţiunî, înteme­­indă şi o legâtură nefrangibile între tronă şi liberta­­tate. Ţara cedezâ măriniciunea sa domnului fiă ală Regelui, care râscut pe pământul belgică, înpârtâ­şeşte principiele şi dorinţele noastre, precum şi noi în părtăşimă marea sa tristeţie. New-yorcu. 29 Noemvrie. In Tecsasa Mirisfipi şi în alte provinţii sudice este tema despre o insurecţi­­une a negrilor. Piar­tagionerii în Tecsas trimit farai­­liele şi bumbaculă lor la urlelele termurale. între de­putaţii congresului carii au sosit în Wasingtonă se vorbeşte contra învoire! imediate a representanţilor­ sudului la Congresu. Republicanii Mecsicanî în uni­forma uniune­­aă bombardată unu bastimentă impe­rială la Matamoras. Generalul­ Granta inspedeazâ sudul, se asigurâ­ câ va merge sâ facă inspecţiune pe Rio Grandă. PUBLICAŢII administrative. Prefectura judeţ. Botoşani. No. 16,882. Urmând a se vinde liciativă, con­formă mijlocirei Prefecture! Poliţiei Iaşii, 7 merţâ popuşoî ne bătuţi din anul 1862, secvestraţi de la D. Alecu Mavrocordat spre satisfacerea D. Anton Parteni cu banii ce reclama, se publica terminul de 40­­1 de socotit de la data Foael, ca concurenţii ce vor fi sâ se presinte aicea în cea mai de pe urma eri spre târguire. No. 15 968. Pe temeiul mijlocirei Tribunalului lo­cal No. 10,486 urmând a se vinde licitativ 10 boi, 1 gonitori, 2 vaci cu viţel, 29 stupi cu albine, 10 stoguri de pârloagă 12 stoguri fână noă, 4 stu­pae de grâă, 4 părechi ferâ de plugă, 4 borone cu colţi de feră şi 15 gluguri, sechestrate de la D. Costachi Ciugolea spre satisfacerea Dnei Ana Pandelea cu o­cumâ bani, se publică terminul de 40 elde, socotită de la data Foael, întru cunoştinţa concurenţilor ce vor fi, sâ se presinte alce îa ce mai de pe urmâ şi spre târguire, servind acest termin şi spre deştepta­rea debitoriului, că mezeu­l sâlnic să va vinde ave­rea secveatiatâ cu ori­ce preţă va eşi. No. 16807. Dna Caterina Perşi, prin petiţia datâ Prefecture! arată câ la 13 a trecutei viind aicea din oraşul Iaşii, ar fi pierdut un struşm­ mică de piele pentru voiajă, în care avea 18 galb., 1 pâreche cer­cel, un broşă, o pâreche ochelari, un mică lom­b­ră şi alte mici lucruri, se publică spre ştiinţa celui ce sar fi gâsit, ca sâ le înfăţoşeze Dnel Porşi, de la care îşi va capata o bunâ recompensă, cunoscânduse că cu această formalitate se publică numai spre cu­noştinţa găsitorului fârâ ca Dna Porşi sâ’şi însuşască vre­un titlu apă dreptă. No. 17,314. Pe moşisa Popăuţi, picând de pripas­­­cal, la pâr murg deschis, coama şi coada neagră, cu 2 pete albe pe spinare, precum sub Prefectul de târgă prin raport, No. 4085 inf­irmeaze, se pu­blică terminul de 3 luni, pentru aflarea pâgubaşului care cu dovezile cuvenite să se înfăţoşeze aice de al priimi, câcî după respirarea acestui termin în ca 1 Mercure, se va vinde licitativ, servind aceasta şi pentru concurenţii ce vor fi de al cumpăra. Prefectura judeţ. Dorohoî. No. 14,454. Se publicâ un alt termin de 40 zile pentru vânzarea a 10 stoguri coşolină de grâă, 3 şi glum. stoguri coşolinâ de orgă, 5 stoguri făn, 36 merţâ grâă şi 1 stogă coşolinâ de hrişcâ, secves­trate de la Dna Elisa Donici, pe tr­oşiea Dumenii, spre îndestularea Dior Gavril Ivanovă şi Petrea Me­­denţovă, ca concurenţii la espirarea lui sâ se pre­sinte aicea unde urme­ze a se efectua mezatul, fiind câ la acel publicat prin Foaea No. 115, nu s’au în­făţoşat concurenţi. No. 14,428. D. Bub-Prefect a plasei Başcă, prin raportul No. 2977 încredinţare, câ în comuna Ştiu­­beenii s’aă pripăşit o strâjabcâ în pâr murgâ deschi­să, în urmare se publicâ deşteptarea pâgubaşului, care în termin de 3 luni, sâ se presinte aicea cu legale dovezi, spre a ’i se face cuvenita îndestulare. No. 14 462. Se publică un alt termin de 40 Zile pentru vârârea a 70 boi şi 60 vaci, secvestrate de la arendaşul moşiei Suhârâu, proprietate a Statului, a conta câştiurilor, ca concurenţii sâ se presinte a­­icea, unde urmeaze a se desăvârşi licitafiea, fiindă câ la acel publicat prin Foaea No. 118, nu s’aă pu­tut vinde din causa că împrejurul acelui sat esistă episotie, precum D. sub Prefect a plasei Prutul de sus prin referatul No. 3518 încredințare. Prefectura judet. Vasluiu. No. 12.006. De la D. Alecu Cuza pentru banii 249 lei 26 par., cu care datorește D. Ilie Iamandi, împlinindusă un cală, se pudică văni­rea Iul în termin 40 Zile la Camera acestei Prefecturi.

Next