Progresul, iulie-decembrie 1868 (Anul 6, nr. 51-106)
1868-09-26 / nr. 76
V n o g h K s r L tf. cestiune, şi după mai multe susţineri şi combateri urmate, s’au admis în unanimitate propunerea D-lui Iorga. Părintele Ionescu. D-lor, D. Ilaralambu Ceaculea au deschis în Târgul Cucului într’o dugheană, unu felin de tarabă pentru a vinde pane, tot acolo în Târgul Cucului onor. Consiliul a învoit D. Ilie Apostolu a deschide o pitărie, acest pitariu în curând are să înceapă a funcţiona. Eu credu că de prisos ar fi ca şi D. Ceaculea să mai înfiinţeze tarabă. D. Măcărescu. D. Ceaculea au dat o petiţiune prin care cere az i se învoi, ca sărbătorile să fie deschisă această tarabă ca şi o pitărie, şi acea petiţiune s’au recomendat arhitectului, spre a se încredinţa dacă poate sau nu funcţiona aseminea tarabă în acel locu. D. Primariu. S’au priimitu referatul arhitectului, prin care între altele arată că această tarabă s’au fâcut în o dugheană din proprietăţile D-nei liana Berăriţa, Părintele Ionescu. Eu suntu contra a se permite D-lui Ceaculea funcţionarea acei tărăbi la aseminea locu, şi când mai ales este făcută intenţionat, adecă a lovi pe acel ce deschide pitărie. S’au pus la vot dacă se admite funcţionarea tărăbei D. Ceaculea, şi s’au respins în unanimitate. D. Iorga. D-lor, în privinţa neînţălegerilor ce urmă în piaţă, pentru cursul craiţarilor vechi austrieceşti, onor. Corsilii au căutat ca să poată regula această cestiune, însă s'au veclut oprit de telegrama D. Ministru de Finance, prin care au făcut cunoscut că regularea cursului monedelor, este numai de competenţa Ministerului şi astfel c, în decisiunea dată, s’au cerut deslegare de la Ministeriu în privinţa acestor craiţari, dar peste aşteptarea noastră am ve- zut că D. Poliţam de oraşu, trecendu peste competenţa sa şi usurpându drepturile comunei, au regulat Domnia sa de la sine cursul acestor craiţari, însă avându în vedere că D-lui s’au încercat de mai multe ori a usurpa drepturile comunale, precum învoirea aducerei carnei de peste barieri fără plată de tacsă şi altele. De aceia eu propun, ca să se supuie la cunoştinţa Ministerului împrejurările, şi să se ceară ca pe viitorii D. Prefect să nu se amestece în afacerele comunale. D. Măcărescu. Mesura luată pentru craiţari din partea D. Prefect, după mine o credit a fi salutariă, fiindu ca au regulat o cestiune care face perturbaţiuni în piaţă, dar dacă s’au făcut vre o neregulă sau este inlegală, nu putem ca pentru aceasta să mai arătâm Ministerului. D. Iorga. D. Măcărescu ne-au spus că mesura luată de D. Poliţam cu regularea craiţarilor, ar fi salutarie, căci au inlaturatu scandalurile ce s’ar fi ocasionat, însă D-sa nu voeşte să se uite că D. Poliţam au încalcatu drepturile comunale, şi dacă noi am tolera aceasta, atunci unde ar fi autonomiea comunală, şi pentru a aproba încălcările ce face D. Poliţam, faca apelu la D-nii Dudescu, Hristofor şi Langa ca să spuie că dacă D. Prefectii au dat voie să se aducă carne de afară. D. Dudescu, D-lor, pentru carnea ce se introduce de afară în oraşă. Domnia-vostra poate că nu ştiţi, cată cum s’au întâmplat la bariera de la Socerie, au venit 2 căruţe încărcate cu carne, slujitorul sub-perceptorului le-au oprit și le-au zisit, că nu este voie ca sa se introducă în oraşu, însă sub-perceptorul nu era acolo să dupâse să mănânce, au soritit barierul râcnindu că este voie să treacă, dându slujitoriului brânci. Zicen lu că este voie să se introducă carne, fiindu că D. Prefectu aşa i-au ordonat, apoi la bariera Păcurarii au venitu nişte slugi a D. Pozner cu câteva ocă carne, sub-perceptorul i-au opritu, şi apoi au venit nou sub-comisariu şi au risu ca să dea carnea, fiindu că este ordinu data de D. Prefect ca să se introducă carne în oraşă de peste barieră, D. Iorga. Vedeţi dar D-lor, din relatarea ce ni a’au făcut, că D. Poliţam s’au încercat şi să încerca tot-d’a una a încalca drepturile comunale, şi de aceia eu propuna că cu lămurire de toate încălcările făcute de D. Poliţam, să se arate D-lui Ministru cu rugăminte ca să regulefle a nu se usurpa drepturile comunale. D. Hristofor. Cestiunea această trebuie împărţită in două, fiindu că cuprinde în sine cestiunea craiţarilor şi a camei. D. Iorga. Desfăcu cestiunea în două şi ceru să se puie la vot încât priveşte pentru came. O'au pusu la vot şi nceastă propunere şi s’au priimitü cu majoritate de 4 voturi, contra a unuia, D. Măcărescu. S’au pusu la votu cestiunea a 2-a a craiţarilor, şi s’au priimitü cu majoritate de 3 voturi, contra 2, D. Măcărescu şi Hristofor. Oarele fiindü înaintate şedinţa s’au rădicat. Şedinţa a 30-a de la 8 Mai şi anul 1808. Preşedinta D-lui Primar Th. Tăutu. Membrii presenţi după a 3-a convocare 5 şi anume: Domnul Panaite Idieriu. „ Sandu Dudescu. „ Nicolae Măcărescu. „ Costachi Panaitescu. „ Gheorghie Hristoforu. Absenţî Costachi Balaisu. „ Corjescu. Doctor Popescu. Iorgu Iorga. Dimitrie Anghelu. Alecsandru Şendrea. Nicolai Dimitriu. Major Langa. Părintele Al. Ionescu. Se ceteşte procesul verbal al şedinţei precedente şi se aprobă. D. Primariu. Domnilor! am fost delegat de onor. Consiliu a felicita în persoană pe Măria Sa Domnitoriulu, de c clipa aniversară a întronărei sale, însă circumstanţe nedependinte de voinţa mea, me oprescu de a eşi din oraşă, aşadar sunt de opiniune să facem apel D. Dimitrie Gusti Ministru de Culte şi Deputat oraşului Iaşi, precum şi Prea Sfinţiei Sale Arhiereului Scribanu Senatore, ca să binevoească a arăta Măriei Sale în numele comunei şi a Consiliului sincerile urări şi devotamentul cel avem pentru augusta Sa persoană, totodată este de necesitate a se hotărâ şi pentru iluminaţiune, fiind că budgetul pe anul curent nu î l avem aprobată, şi fără anume vota nu se poate face nici o cheltueală. D. Idieriu, împărtăşesc în totul opiniunea D. Primariu de a se face apel D. Ministru Gusti ca deputat oraşului Iaşi, şi Prea Sfiinţiei Sale Arhiereului Scriban, şi câte pentru luminăţie sunt de a se face ca totd’auna. S’au pus la vot această, propunere şi sau priimit in unanimitate. D. Primariu. D-lor, după decisiunea dată de onor. Consiliu în una din şedinţele precedente, s’au convocat poporării bisericei pronumită Banu, pentru a proceda la alegirea de epitrop în locul D. Alecsandru Balica ce s’au destituit, şi la 28 Aprilie trecutu, clipa destinată pentru alegere. I). Consilier Langa fiind însercinat, au preşedatu alegerea care s’au făcut în persoana D. N. Bibire, însă aceasta au declarat că primesce, numai cu condiţiune, de a ’i se da de ajutoriu pe mulți din preoţii bisericei, şi anume pe P. N. Leahu, fiind că ar avea nevoie a se duce din ţară pentru un timp, ca nu în lipsă să steie în paralisare interesele bisericei. Consiliul au admişii. D. Primariu. I)-lor, am primiţii o petiţiune de la mai mulţi israeliţî dăscăli, prin care cer a fi autorizaţi a deschide şcoli pentru învăţământul copiilor mici, precum au fost mai înainte. D. Măcărescu. Sunt vr’o câţiva israeliţî care păstrează autorisaţii conform legei, şi acestor li s’au învoit deschiderea de şcoli păzindu programele Ministeriului, şi având localuri spaţioase, dară aceştia nu au autorisaţiuni. D. Dudescu. Şcolile aceste sunt mai mult pentru copii mici. D. Idieriu. Eu sunt de opiniune să se supună Ministeriului împrejurările şi să se ceară deslegare de urmare. S’au pus la vot această propunere şi s’au primit în unanimitate. I). Primarii. D-lor, I). Iancu Drăghici ce au fost însercinat cu lucrarea recesimentului comunalii pentru despărţirea a 3-ea, reclamă a l i se plăti diurna de câte 30 lei pe Zi, la 13 Decemvrie anul trecut până la finele lunei Aprilie anul curent, aseminea salariul scriitoruluî de 300 lei pe lună. D. Idieriu. Aşi dori să ştiui cât timpii au lucrat. Domnii Membri cu recesimentul pentru celelalte cvartale. D. Primariu. Câte 7—8 luni, după mărimea cvartalului, insă cvartalul al 3-lea are mai multe case şi astfel cu lucrarea recesimentului pentru această despărţire au prelungită mai mulţii; tot pentru recesimentu mai am reclamaţiuni din partea 1), ajutor Hristofor de a ’i se plăti diurna pentru 17 «file, şi din partea scriitoriului şeu Ştefan Cirian pentru 370 file. D. Idieriu. Eu sunt de a se plăti D-lui Drăghici şi scriitorîuluî seu pe 2 luni, pe consideraţie că despărţirea pentru care au fost însemnat a face recesiment au fostu mai înpopulată şi casă mai multe de câtă în cele-lalte despărţiri, aseminea să se plătească diurna şi D. Hristofor pe 17 ^lile, şi scriitoruluî seu salariul pe 37 Zile din estraordinari. S’au pus la vot această propunere şi s’au primit în unanimitate. D. Primariu. Am primit o adresă de la D. Prefect de Poliţia Iaşi, în alăturare cu doue suplici a 500 meseriaşi, în cuprindere: Donule Prefectu I „Subsemnaţii locuitori din Iaşi, luând în privire că dispoziţiile luate de onorabila Primărie comunală din Iaşi, (menite ca regulamentu comunala) de a nu se cumpără carne trecută prin cuţitulu hahamului, n’au efectuat alta de cât o sărăcie pentru întreaga generalitate creştină, câci precum în present este devident că preţul ei din Zi î11 Z* progresează, încât au ajuns acum la aşa preţă enorm, de care cei mulţi din noi sunt imposibili de a capata o bucăţică carne pe zi, luând în vedere că stabilirea unei aseminea disposiţiuni pe lângă că motiveaze real ce l’am scris, dar apoi au ocasionat casapilor evrei un aventaj nemărginit, care cu din contra celor îngrădite de Primăria comunală, vând carne tăetă de haham antreprenorilor creştini, şi aceştia ne-o vând nouă cu 2 lei şi mai bine oca ,eată dar în ce stă soarta Iaşenilor creştini, iată ce resultă regulele (menite ca legi) onorale. Primării, adecă ca noi să fim şi jăfuiţi, şi casapii evrei şi creştini prin manevrarea Zisă, să se îmbogăţească din averile săracilor. Aşa dar pe privirea acestor triste împrejurări şi a neregularităţilor a onorat. Primării, îieama decisa de a mânca carne tăetă din cuţitul hahamului, urmare care s’au politit pururea şi în pretutindene, mai ales considerând că D. Macri se obligă a da o aseminea carne cu preţd de 64 parale cca dreaptă şi carne bună cu îndestulare neîntreruptă. Declarăm dlar prin aceasta consimţimântul nostru de a cumpără o aseminea carne tăetă de haham, şi vă rugăm plecaţi Domnule Prefect, ca iubitor de dreptate, şi ca părintele orăşenilor, să binevoiţi a regula realizarea cererei noastre, cât pentru acei ce vor voi a menţine disposiţia luată de Primărie, şi nu vom voi a adera la această, să se reguleze de a se pune o tablă la fiecare trunchiu ce va vinde carne tăetă de haham, ca fişte care creştin să fie liber a depune după plăcerea sa şi a nu fi legate de precisa disposiţie a Primăriei, care nu aduce alta ci numai prejudiţiul şi sărăcie unui întreg popor. Priimiţi etc. etc. (Urmeaze 259 iscălituri). Domnule Prefectul Subsemnaţii locuitori din Iaşi, luându în privire că de când sau stabiliţii prin disposiţiunele comunale o lege, ca să nu se cumpere carne eşită prin cuţitul hahamului, preţul ei au progresat din timp în timp, în cât astaeri au ajunsu a fi de un preţ şt enormă oea, de care noi suntem imposibili de a o cumpără, luând în vedere noi că deşi esistă o aşa îngrădire (ce s animeni a fi o lege), însă totuşi se violeaze, căci casapii totu pe asemine carne trecută tâerea el prin cuţitulu hahamului ne vând, căci ei profită de ocazie a cumpără de la casapii evrei cu epreţueftin, şi noue ne o vând tot cu preţul obicinuit de 2 lei sau şi mai bine cca, luând în vedere în sfârşit că toată această regulă făcute de onorari. Primărie comunală, n’au efectuat alta ce numai o sărăcie şi lipsa de hrană în mijlocul generalităţii de un articolu necesarii pentru întreţinerea fiecărui om de toate Zilele, şi avantaj casapilor de la care derivă această manevrare de speculă în prejudiţiul societăţii. Aşadar noi pe privirea unor aseminea triste împrejurări, şi în consideraţie că casapul D. Macri se obligă a da carne tăetă de haham cu un preţu de 64 parale cca dreaptă şi carne bună şi cu îndestulare neîntreruptă, venim a declara cu tot respectul cuvenit consimţirea noastră, de a cumpăra, precum întotd’auna am urmată, vă rugăm pe Dv. Domnule Prefectu, ca indulgent şi iubitoriu de dreptate, să binevoiţi a regula prin măsurile ce veţi socoti de cuviinţă liberarea cumpărărei unei aseminea cărni fără altă împedecare, cât pentru a se face şi plăcerea altor ce vor voi fi V n r) V yy V V r.