Progresul, iulie-decembrie 1868 (Anul 6, nr. 51-106)
1868-07-31 / nr. 59
No. 59. ANUL VI FOAEA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEÎ DE APEL DIN IAŞI IN IAS SI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Primăriei, jpiarul se publica de la 1—2 coaie pe septâmânâ.] Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbenă. Iaşiîn Mercurî 31 Iulie 1868. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biutourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leă cursul fiscului. Iaşii 31 Iulie. Suntem în stare de a anuncia că corpul inginerilor companiei Offenhaim, compusa din 20 ingineri, şi-au împărţit lucrările în doue secţiuni. Inginerul en-şefu D. Maximovici dirigiază Secţiunea 1-ia începătoare de la Suceava până la Stolniceni, cu ambranşlamentul Botoşani. Inginerul en-şefu D. Zaharievici şi-au reservatu secţiunea a 2-a de la Iaşi la Stolniceni cu ambranşament la Roman. Se speră că pănă într’o lună toate lucrările preliminarie fiind terminate, Ministeriul Lucrărilor publice va însărcina o comisiune ad-hoc, care să exămineze toate aceste studii la faţa locului, şi să asculte dorinţele tuturor proprietarilor mari şi mici, în această afacere vitală. Resultatul comisiuniei supuindu-se observarea Ministeriului, acesta va confirma linia pe unde are a trece traseul drumurilor de fieru. îndată ce se va căpăta infirmarea, se va începe cu mare activitate la facerea tuturor lucrărilor de artă, a căsuțelor destinate gardienilor, la tăcerea terasementelor &. Se crede că în Iaşi, gara drumului de fier se va stabili în cvartalul de sub Academie, unde comuna are o mulţime de pământuri. —înălţimea Sa Domnitorul, însoţit de D. Gusti, Ministrul Cultelor şi instrucţiune publice, după căletoria ce au avut spre a face o escursiune în districtul Muscel, şi o parte din judeţul Dâmboviţa, s’au întors la 24 a curentei sara, la Palatul seu de Cotroceni. — Monitorul Oficial publică următoarele: în No. 166. Arenduirea venitului tacsel băuturilor din judeţele Dorohotă, Botoşani, Tecuciă şi Tutova, la 15 August viitoră.— Postul vacant de maestru de gimnastică a institutului Vasilie Lupu, din Iaşi, concursul pentru ocuparea definitivă a acestui post, va fi la 15 Septemvrie viitorii. Lista de catedrele vacante la sculele de ambe secse din ţară.— în No. 167. La colegiul al 4-lea din judeţul Dorohonui, am ales deputat cu absolută majoritate de voturi, pe D. Alecu Văsescu.— în No. 168. Prin decret regesc D. Ioan C. Messinezi este numit vice-Consul elin la Bărlad. — Monitorul din 26 Iuliu publică un raport al D-luî Ministru al Justiţiei, cătră Capul Statului prin care conformă art. 24 din Constituţiune, cere a se numi o comisiune care „să revizuească şi să complecteze codul penale, în ceia ce priveşte delictele de presă, fără însă a se putea restringe dreptul în sine, sau a se înfiinţa o lege escepţională. —în Bucureşti domnescă călduri mari, poama au început a circula. în c fiua de 27, la Pantelimon se pune peatra fondamentală pentru una edifici, măreţii. M. S. Domnitorul, Miniştrii şi o mulţime de lume vor asista la astă ceremonie. Căletoria Măriei Sale Domnitorului. Măria Sa pretutindeni a fostă întâmpinată, şi în astă călătorie, cu aclamaţiunele cele mai calduroase de cătră populaţiunea, care se adunase, în mulţime, pentru a felicita pe augustulă Suverană. La Găesel Măria Sa fu primită într’ună umbraiiă improvisată ce era decorată cu verdeţă şi covore frumose românesc, în căutări musicale şi strigări de veselie, pentu bună sosire; aci se pregătise un mică plăniţă Măriei Sale. De aci înălţimea Sa plecăndă, se opri la încrucişarea drumurilor dintre districtul Argeşă şi Muscelă, unde era aşceptată de tote autorităţile din Pitescu, guarda orăşănă, cu musicile ei, şi ună numerosă poporă, şi sub ună umbraică de verdeţă i s’a rostită ună cuvânt, la care înălţimea Sa a răspunsă cu multă bună-voinţă, ş’apoi, trecândă in revistă guarda, a înaintată spre Câmpu-lungă, visitândă, înainte d’a face intrarea sa în oraşă, ruinele celei d'antelă cetaţî fundate în România de Radu-Negru, spre apărarea capitalei sale. La orele 8 şi jumătate săra, 1 Augustă s. n., Măria Sa intrând în Câmpu-lungă, fu întâmpinată la bariera oraşului de toate autorităţile locului, presentându-i-se pâne şi sare, după obiceiul ţărei, şi condusă la catedrală, unde doui archierei şi preoţi priimiră în cântări pe Măria Sa. După închinare înălţimea Sa întră în sala de recepţiune a monastireî, priimi visită pentru buna-venire şi învită a lua parte la prântă toate autorităţile şi notabilităţile locului. Săra oraşulă a fostă iluminată forte frumosă şi stradele erau înţesate de poporulă, ce circula conţină. A duoacji Măria Sa, însocită de D. ministru ală culteloră a bine-voită a merge la catedrală, la g ore de dimineaţă, pentru a asculta celebrarea sântei Leturgii, aci aă fostă presente toate autorităţile, mai mulţi monacii, şcolari şi CD, profesori. De la eşirea din biserică şi pănă la paiaţă, Măriea Sa a fostă salutată foarte caldurosa de cetăţănî, aruncâdu-i-se buchete de flori în totă drumulă. Pe la orele 14*°a, Măria Sa a binevoit a merge la băliiă, ală visita totă, şi a cumpăra mai multe obiecte, între cari uă stofă frumosu, pe care o făcu dară bisericei sântei Treimi, ce este una din bisericele ce au mijloacele cele mai pucine din Cămpullungă, uă cruce, cinci icone de argintă şi multe obiecte. Alteţia Sa Domnitorulu la sosirea în bălciă, fu priimită într'ună pavilionă de cătră damele societăţii, îmbrăcate în costumă naţionale, cari presintară buchete de flori. Măria Sa părăsindă bălcială, s’a suită în munte pentru a visita bisericuţa Flămânda, căreia ’i făcu asemine dară u na din iconele de argintă, şi d’aci, întrăndă în oraşă, veciu spitalulă, şi remase mulţămită de regula şi curăţenia cea aflată în acestă stabilimentă ; în urmă, Măria Sa trecu la casarma dorobanţilor, unde găsi curăţenie şi regulă, se încredinţă pentru buna întreţinere a uniformei lor, cari păreaă ca noul, şi a bine-voită a arăta graciosă mulţumire comendantelui Anghelichi, în fine visită penitenciarulă, cercetă cu deamănuntulă pe fiecare individă, aflatoră în acelă locală de corecţiune, şi pe cinci dintre cei mai puciul culpabili, şi ale căroră termene eraă aproape de espirată, a bine-voită a’I gratia. La premjulă dată în onoarea I. S. și care a avută locă la 6 ore, a fostă invitate toate autoritățile și notabilii comercianți.— După terminarea prentjului, sora, Măria Sa a bine-voită a răspunde la invitarea ce ’i se făcusă de pe (Ji, merse în pavilionul din băliiă, unde I. S. fu priimită de D. prefectă al judeţului, D. primar, D. preşedinte şi de o grupă numeroasa de dame şi domnistre. Musicile intonau diferite cântece naţionale, danţul se prinsese şi damele ,şi alesese de preferinţă costumul naţionale. Astă petrecere ţinu mai multe oare şi după lungi întrevorbiri, cu mai toţi invitaţii, Măria Sa s’a trasă. A doua z zi Duminică, la 9 oare dimineaţă, Măria Sa însoţit de D. ministru al cultelor, şi toate autorităţile au mersă la biserica sf. Nicolai, pentru a asista la Leturgie şi apoi la 10 ore, întră în biserica catolică, unde se făcu aseminea rugăciuni. — De aici Măriea Sa intorcându-se în sala de rescepţiune a monastirei, află adunaţi pe toţi şcolarii şi şcolarele, care veniseră pentru a’l saluta, şi după ce ’i stă presentată, le adresă cuvinte părinteşci, făcându-le dar cărţi, pentru băeţi, şi cartoane cu modeluri de cusut şi făcut flori pentru fete. In aceiaşi zi la orele 1, Măriea Sa însoţită de D. ministru al cultelor, a asistată la concursul plugurilor din judeţul Muscelă. Sub un umbrariă de verdeţă, decorată cu obiecte agricole şi de manufacture, protoereul judeţului făcu sânţirea apei şi, la un semnal dat, 24 pluguri începură a brasda un pământ de ţelină. Era o bucurie în faţa fiecăruia privitoră, era o îngrijire, plină de speranţă, în munca plugurilor, şi care mal de care se întrecea să-şi are părticulă însemnată. Dibăcia unora în purtarea corneloră plugului, a altora în conducerea boiloră, şi pe d’alta a confecţionărei pluguriloră indigene daă mari speranţe pentru progresă. — Dintre toţi concurenţii trei fură premiaţi, eră cel-alţi aă obţinută încuragere, pentru viitor. — Uă masă de 120 persoane fu întinsă pentru plugari. După acela Măriea Sa visită exposiţiunea deosebitelor articole, ce erau aşezate pentru expunere, şi îndată se începu tragerea la semn. I. S. fu cel d’ăntelă care a tras şi puse glonţulă în tablă la distanţă de 400 paşi; în urmă traseu. Gegenerală Florescu, şi un mare numără de locuitori ţeranii. Măriea Sa Domnitorulă a binevoită să asiste atâtă la concurenţa plugurilor, cătă şi la tragerea în ţintă, încungiurat de un publică ca de 4000 spectatori. Măriea Sa, după asistarea de la concurenţă, a visitată băile de la Bughea, propietatea D. P. Rucăreni, cari suntă în aprpopriere de oraş, unde fu întâmpinată de visitatorii băilor şi de locuitorii d’acolo, plini de veselie pentru presenţa augustului Suveran. Măria Sea visitândă cu de-amenuntul stabilimentul eesprimă D. proprietar dorinţa d’a vedea, cât mai curând, asemenea stabilimente bine-fâcătore aduse în uă stare mai prefectă, ca în ţerile străine unde românii, atunci, vor înceta d’a mai fi siliţi să caute mijloacele de restaurare fisică, găsindu-le în sînul ţerei, care are din fericire atâtea bunuri şi avuţii ; aci Măriea Sa visită pe D-na Ana Racoviţă, născută Golescu. Măriea Sa după aceea prâmji în mijlocul mai multora domne şi domui invitaţi. (Monitoram).eri.— „Monitorulă“ vorbindă despre evenimentele din Bulgaria, (zice că puterile urmărescu cu vigilinţă evenimentele petrecute pe lângă Danubiă, bunul ei acordă al puterilor este pentru pace, şi că pentru ţerile acestea, numai pacea este cea mai preţioasă dintre garanţii. LONDRA, 31 Iulie.— în camera comunelor de erî, sau făcut interpelaţiunea lui Otvay şi lui Stanley, carii au declarat că nuvelile sosite, sgomotele unui proect de alianţă între Francia, Holanda şi Belgia, suntă fără nici un fundament.— închiderea parlamentului a avut loc astăzi. Discursul sună astfel: că raporturile Engliterei cu streinii sunt prea amicale, şi că nu există nici un cuvânt pentru a se aștepta la turburarea păcel generale. VIENA, 31 Iulie.— Imperatorele aă visitată erî loculă tirului, unde fu primit cu mare intusiasmă. „Le stathangeiger“ din Berlin, constată că nota adresată lui La Marmora, n’aă fostă cunoscută la Berlin, de câtă după zece z*le de *a respediarea ei, şi că prin urmare tecstul acestei note nu poate da o bază, de unde s’ar pute trage o conclusiune relativă la politica guvernului din Paris. „Agiuţa Havas din 31 Iulie, zice că se spune din Brucseles, că nivelele tratatului dintre Francia, Belgia şi Holanda, s’au desminţit oficial, care navele îşi luaseră naştere în Londra, unde le respândise agentul orleanistă. BELGRAD, 31 Iulie.— Starea de asediu este încetată pretutindene, afară număr din Belgrad. (.Monitorul). Inepeşe Telegrafice. KISSINGEN, 29 Iulie.— Imperatorele Rusiei au sosit erî sară. PARIS, 29 Iulie.— închiderea sesiune! legislative au avut loc FAPTE DIVERSE. IAȘI. în noaptea de 24 a curentei s’au prădat pe D. Zeida Caner, de mai multe lucruri. Pe culpabili se urmărescă. — în punctul de la D. Vinele, la casa unui jidovă, ne fiindă acasă, ce numai niște copii, s’aă aprinsă o perde, care cu ajutorul megieşilor s’aă stânsă, evitându-se mai marea întâmplare. — în noaptea de 28, trecând un individă pe lângă domiciliul D. D. Cozadini cu 3 cal, și serjentulă de pontă vroindă al opri spre ai face întrebare despre acel cal, el aă sărit josă de pe calul ce era încălecat şi aă fugit, caii s’aă trimesă laComisiea a 3-ea. — în punctul de la D. Meleghie, s’aă prinsă un individ într’o pivniţă cu nişte vin ce’l furasă, pe care l’aă trimesă serjentul de pontă la Comisiea a 3-ea. — în despărţirea a 5-cea s’aă pradatu de la jidovulă Naftalea Saldacariu, mai multe lucruri, de cătră fimeia Catinca lui C. Ferariu, pe care s’aă tradat D. Primă Procuroră cu lucrările de constatare. Ziarul „Opinion Naţionale“, publică următoarele ştiri sub acest titlu : AVISU CĂTRĂ CULTIVATORII NOŞTRI. Iparul „Golos“ din 17 Iulie, anonsa45 că recoltele cerealelor în Rusia sunt câtă se poate de răle. „Nuvelele ce primimă din provinţiile baltice, şi mai cu samă din Livonia, Esthonia şi Curlandia, relative la recolta cerealelor, spună că magaziile de raservă suntă cu totulă şi în toate părţile goale, şi nu vor pute fi umplute în acest an. „Nuvelele din cează*şi a Rusiei sunt tot aşa de triste.“ „Agricultorii guberniei de la Platova şi Ecaterinoslad suntă la disperare.“ „Peste o septămână are să înceapă recolta cerealelor. Sacara orzul şi fânul n’au produsă nimică. Tot aă fost arsă. De la începutul lunei Mai n’aă căzut o picătură de apă.— Prețulă faunei aă devenit escesivă. în gubernele de la Kiev, Podolsky și Volhynia, cele mai fertile din Rusia, recolta cerealeloră nu este mai bună.— Prețurile se mărescă în fiecare zi. Seceta ce dăinueşte de doue luni, aă distrasă toate plantele.— Avem în perspectivă o foamete mult mai penibilă ca cea din iarna trecută. ŞTIRI AGRICOLE ŞI ECONOMICE. IAŞII, 27 Iulie 1868. Căldura 23 grade, aă ploată în 2 zile, semănăturile de toamna şi prima-vară suntă bune, epizootie esistă în comunele Voineştii, plasa Stavnică, iar Podul Iloaei, Belceşti, plasa Bahlui, satul Andrieşeni, comuna Epurenii, plasa Tulcea, şi comuna Costulenii, plasa Braniştea, sunt sub carantină feritoare Preţurile curente sunt: Grâă ceacâră chila 46 lei 66 bani, sacară 24 lei 62 bani, popuşol 24 lei 62 bani, orză 16 li 66 bani, ovăsă 24 lei 62 bani, malaiă chila 16 lei 66 bani, fană carul 4 lei 99 bani, şi 6 lei 67 bani, boală de mijlocă consmnativă 172 lei 65 bani, vaca 98 lei 66 bani, carne de vacă oca 60 şi 64 bani, oca pâne 29 şi 31 bani, oca lemnă 46 bani, rachiul se vinde oca cu 1 leă 33 bani vină se vinde 67 bani pănă la 1 leă. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Ministeriul Agricultură, Comerţului şi Lucrfreior Publice. Fiindu când, efipa de 15 Iulie nu s’au presentatu nici un, concurent pentru construcţia şoselei cu tro-*