Progresul, iulie-decembrie 1868 (Anul 6, nr. 51-106)

1868-07-31 / nr. 59

No. 59. ANUL VI FOAEA PUBLIC­AŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEÎ DE APEL DIN IAŞI IN I­AS SI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Primăriei, jpiarul se publica de la 1—2 coaie pe septâmânâ.] Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbenă. Iaşiîn Mercurî 31 Iulie 1868. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biutourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leă cursul fiscului. Iaşii 31 Iulie. Suntem în stare de a anuncia că corpul inginerilor companiei Offenhaim, compusa din 20 ingineri, şi-au împărţit lucrările în doue secţiuni. Inginerul en-şefu D. Maximovici dirigiază Secţiu­nea 1-ia începătoare de la Suceava până la Stolni­­ceni, cu ambranşlamentul Botoşani. Inginerul en-şefu D. Zaharievici şi-au reservatu secţiunea a 2-a de la Iaşi la Stolniceni cu ambran­­ş­ament la Roman. Se speră că pănă într’o lună toate lucrările preli­minarie fiind terminate, Ministeriul Lucrărilor publice va însărcina o comisiune ad-hoc, care să exămineze toate aceste studii la faţa locului, şi să asculte do­rinţele tuturor proprietarilor mari şi mici, în această afacere vitală. Resultatul comisiuniei supuindu-se observarea Ministeriului, acesta va confirma linia pe unde are a trece traseul drumurilor de fieru. îndată ce se va căpăta infirmarea, se va începe cu mare activitate la facerea tuturor lucrărilor de artă, a că­suțelor destinate gardienilor, la tăcerea terasemente­­lor &­­. Se crede că în Iaşi, gara drumului de fier se va­­ stabili în cvartalul de sub Academie, unde comuna are o mulţime de pământuri. —înălţimea Sa Domnitorul, însoţit de D. Gusti, Mi­nistrul Cultelor şi instrucţiune­ publice, după căleto­­ria ce au avut spre a face o escursiune în districtul Muscel, şi o parte din judeţul Dâmboviţa, s’au întors la 24 a curentei sara, la Palatul seu de Cotroceni. — Monitorul Oficial publică următoarele: în No. 166. Arenduirea venitului tacsel băuturilor din judeţe­le Dorohotă, Botoşani, Tecuciă şi Tutova, la 15 August viitoră.— Postul vacant de maestru de gimnastică a institutului Vasilie Lu­­pu, din Iaşi, concursul pentru ocuparea definitivă a acestui post, va fi la 15 Septemvrie viitorii. Lista de catedrele vacante la scu­­lele de ambe secse din ţară.— în No. 167. La colegiul al 4-lea din judeţul Dorohonui, am ales deputat cu absolută majoritate de voturi, pe D. Alecu Văsescu.— în No. 168. Prin decret regesc D. Ioan C. Messinezi este numit vice-Consul elin la Bărlad. — Monitorul din 26 Iuliu publică un raport al D-luî Ministru al Justiţiei, cătră Capul Statului prin care conformă art. 24 din Con­­stituţiune, cere a se numi o comisiune care „să revizuească şi să complecteze codul penale, în ceia ce priveşte delictele de presă, fără însă a se putea restringe dreptul în sine, sau a se înfiinţa o lege escepţională. —în Bucureşti domnescă călduri mari, poama au început a cir­cula. în c fiua de 27, la Pantelimon se pune peatra fondamenta­­lă pentru una edifici, măreţii. M. S. Domnitorul, Miniştrii şi o mulţime de lume vor asista la astă ceremonie. Căletoria Măriei Sale Domnitorului. Măria Sa pretutindeni a fostă întâmpinată, şi în astă călătorie, cu aclamaţiunele cele mai calduroase de cătră populaţiunea, ca­re se adunase, în mulţime, pentru a felicita pe augustulă Suverană. La Găesel Măria Sa fu primită într’ună umbraiiă improvisată ce era decorată cu verdeţă şi covore frumose românesc­, în cău­tări musicale şi strigări de veselie, pentu bună sosire; aci se pre­gătise un mică plăniţă Măriei Sale. De aci înălţimea Sa plecăndă, se opri la încrucişarea drumuri­­lor­ dintre districtul Argeşă şi Muscelă, unde era aşceptată de tote autorităţile din Pitescu, guarda orăşănă, cu musicile ei, şi ună numerosă poporă, şi sub ună umbraică de verdeţă i s’a ros­tită ună cuvânt, la care înălţimea Sa a răspunsă cu multă bu­­nă-voinţă, ş’apoi, trecândă in revistă guarda, a înaintată spre Câmpu-lungă, visitândă, înainte d’a face intrarea sa în oraşă, ruinele celei d'antelă cetaţî fundate în România de Radu-Negru, spre apărarea capitalei sale. La orele 8 şi jumătate săra, 1 Augustă s. n., Măria Sa in­trând în Câmpu-lungă, fu întâmpinată la bariera oraşului de toa­te autorităţile locului, presentându-i-se pâne şi sare, după obice­iul ţărei, şi condusă la catedrală, unde doui archierei şi preoţi priimiră în cântări pe Măria Sa. După închinare înălţimea Sa întră în sala de recepţiune a mo­nastireî, priimi visită pentru buna-venire şi învită a lua parte la prân­tă toate autorităţile şi notabilităţile locului. Săra oraşulă a fostă iluminată forte frumosă şi stradele erau înţesate de poporulă, ce circula conţină. A duoa­cji Măria Sa, însocită de D. ministru ală culteloră a bine-voită a merge la catedrală, la g ore de dimineaţă, pentru a asculta celebrarea sântei Leturgii, aci aă fostă presente toate au­torităţile, mai mulţi monacii­, şcolari şi CD, profesori. De la e­­şirea din biserică şi pănă la paiaţă, Măriea Sa a fostă salutată foarte caldurosa de cetăţănî, aruncâdu-i-se buchete de flori în totă drumulă. Pe la orele 1­4*°a, Măria Sa a binevoit a merge la băliiă, a­lă visita totă, şi a cumpăra mai multe obiecte, între cari uă stofă frumosu, pe care o făcu dară bisericei sântei Treimi, ce este u­na din bisericele ce au mijloacele cele mai pucine din Cămpul­­lungă, uă cruce, cinci icone de argintă şi multe obiecte. Alteţia Sa Domnitorulu la sosirea în bălciă, fu priimită într'ună pavilionă de cătră damele societăţii, îmbrăcate în costumă naţio­nale, cari­­ presintară buchete de flori. Măria Sa părăsindă băl­­cială, s’a suită în munte pentru a visita bisericuţa Flămânda, căreia ’i făcu asemine dară u­ na din iconele de argintă, şi d’aci, întrăndă în oraşă, veciu spitalulă, şi remase mulţămită de regula şi curăţenia ce­a aflată în acestă stabilimentă ; în urmă, Măria Sa trecu la casarma dorobanţilor­, unde găsi curăţenie şi regu­lă, se încredinţă pentru buna întreţinere a uniformei lor, cari pă­­reaă ca noul, şi a bine-voită a arăta graciosă mulţumire comen­­dantelui Anghelichi, în fine visită penitenciarulă, cercetă cu de­­a­mănuntulă pe fie­care individă, aflatoră în acelă locală de co­­recţiune, şi pe cinci dintre cei mai puciul culpabili, şi a­le că­­roră termene eraă aproape de espirată, a bine-voită a’I grat­ia. La premjulă dată în onoarea I. S. și care a avută locă la 6 ore, a fostă invitate toate autoritățile și notabilii comercianți.— După terminarea prentjului, sora, Măria Sa a bine-voită a răspun­de la invitarea ce ’i se făcusă de pe (Ji, merse în pavilionul­ din băliiă, unde I. S. fu priimită de D. prefectă al judeţului, D. pri­mar, D. preşedinte şi de o grupă numeroasa de dame şi domni­­stre. Musicile intonau diferite cântece naţionale, danţul se prin­sese şi damele ,şi alesese de preferinţă costumul naţionale. Astă petrecere ţinu mai multe oare şi după lungi întrevorbiri, cu mai toţi invitaţii, Măria Sa s’a trasă. A doua z zi Duminică, la 9 oare dimineaţă, Măria Sa însoţit de D. ministru al cultelor, şi toate autorităţile au mersă la biserica sf. Nicolai, pentru a asista la Leturgie şi apoi la 10 ore, întră în biserica catolică, unde se făcu aseminea rugăciuni. — De aici Măriea Sa intorcându-se în sala de rescepţiune a monastirei, află adunaţi pe toţi şcolarii şi şcolarele, care veniseră pentru a’l salu­ta, şi după ce ’i stă presentată, le adresă cuvinte părinteşci, fă­­cându-le dar cărţi, pentru băeţi, şi cartoane cu modeluri de cusut şi făcut flori pentru fete. In aceia­şi z­i la orele 1, Măriea Sa însoţită de D. ministru al cultelor­, a asistată la concursul plugurilor din judeţul­ Mus­­celă. Sub un umbrariă de verdeţă, decorată cu obiecte agricole şi de manufacture, protoereul judeţului făcu sânţirea apei şi, la un semnal­ dat, 24 pluguri începură a brasda un pământ de ţelină. Era o bucurie în faţa fie­căruia privitoră, era o îngrijire, plină de speranţă, în munca plugurilor­, şi care mal de care se întrecea să-şi are părticulă însemnată. Dibăcia unora în purtarea corneloră plugului, a altora în con­ducerea boiloră, şi pe d’alta a confecţionărei pluguriloră indigene daă mari speranţe pentru progresă. — Dintre toţi concurenţii trei fură premiaţi, eră cel-alţi aă obţinută încuragere, pentru viitor. — Uă masă de 120 persoane fu întinsă pentru plugari. După acela Măriea Sa visită exposiţiunea deosebitelor articole, ce erau aşezate pentru expunere, şi îndată se începu tragerea la semn. I. S. fu cel d’ăntelă care a tras şi puse glonţulă în ta­blă la distanţă de 400 paşi; în urmă trase­u. Gegenerală Flores­­cu, şi un mare numără de locuitori ţeranii. Măriea Sa Domnito­­rulă a bine­voită să asiste atâtă la concurenţa plugurilor­, cătă şi la tragerea în ţintă, încungiurat de un publică ca de 4000 spectatori. Măriea Sa, după asistarea de la concurenţă, a visitată băile de la Bughea, propietatea D. P. Rucăreni, cari suntă în aprpoprie­­re de oraş, unde fu întâmpinată de visitatorii băilor­ şi de locu­itorii d’acolo, plini de veselie pentru presenţa augustului Suveran. Măria Sea visitândă cu­ de-amenuntul stabilimentul eesprimă D. proprietar dorinţa d’a vedea, cât mai curând, asemenea stabilimen­te bine-fâcătore aduse în uă stare mai prefectă, ca în ţerile stră­ine unde românii, atunci, vor înceta d’a mai fi siliţi să caute mijloacele de restaurare fisică, găsindu-le în sînul ţerei, care are din fericire atâtea bunuri şi avuţii ; aci Măriea Sa visită pe D-na A­­na Racoviţă, născută Golescu. Măriea Sa după aceea prâmji în mijlocul­ mai multora dom­ne şi domui invitaţi. (Monitoram­).­eri.— „Monitorulă“ vorbindă despre evenimentele din Bulgaria, (zice că puterile urmărescu cu vigilinţă evenimentele petrecute pe lângă Danubiă, bunul ei acordă al puterilor este pentru pace, şi că pentru ţerile acestea, numai pacea este cea mai preţioasă dintre garanţii. LONDRA, 31 Iulie.— în camera comunelor de erî, sau făcut interpelaţiunea lui Otvay şi lui Stanley, carii au declarat că nu­­velile sosite, sgomotele unui proect de alianţă între Francia, Holanda şi Belgia, suntă fără nici un­ fundament.— închiderea parlamentului a­ avut loc astăzi. Discursul sună astfel­: că ra­porturile Engliterei cu streinii sunt prea amicale, şi că nu există nici un cuvânt pentru a se aștepta la turburarea păcel generale. VIENA, 31 Iulie.— Imperatorele aă visitată erî loculă tirului, unde fu primit cu mare intusiasmă. „Le stathangeiger“ din Ber­lin, constată că nota adresată lui La Marmora, n’aă fostă cunos­cută la Berlin, de câtă după zece z*le de *a respediarea ei, şi că prin urmare tecstul acestei note nu poate da o bază, de unde s’ar pute trage o conclusiune relativă la politica guvernului din Paris. „Agiuţa Havas din 31 Iulie, zice că se spune din Brucseles, că nivelele tratatului dintre Francia, Belgia şi Holanda, s’au des­­minţit oficial, care navele îşi luaseră naştere în Londra, unde le respândise agentul orleanistă. BELGRAD, 31 Iulie.— Starea de asediu este încetată pretu­­tindene, afară număr din Belgrad. (.Monitorul). Inepeşe Telegrafice. KISSINGEN, 29 Iulie.— Imperatorele Rusiei au sosit erî sară. PARIS, 29 Iulie.— închiderea sesiune! legislative au avut loc FAPTE DIVERSE. IAȘ­I. în noaptea de 24 a curentei s’au prădat pe D. Zeida Caner, de mai multe lucruri. Pe culpabili se urmărescă. — în punctul de la D. Vinele, la casa unui jidovă, ne fiindă acasă, ce numai niște copii, s’aă aprinsă o perde, care cu aju­torul megieşilor s’aă stânsă, evitându-se mai marea întâmplare. — în noaptea de 28, trecând un individă pe lângă domiciliul D. D. Cozadini cu 3 cal, și serjentulă de pontă vroindă al opri spre ai face întrebare despre acel cal, el aă sărit josă de pe ca­lul ce era încălecat şi aă fugit, caii s’aă trimesă laComisiea a 3-ea. — în punctul de la D. Meleghie, s’aă prinsă un individ într’o pivniţă cu nişte vin ce’l furasă, pe care l’aă trimesă serjentul de pontă la Comisiea a 3-ea. — în despărţirea a 5-cea s’aă pradatu de la jidovulă Naftalea Saldacariu, mai multe lucruri, de cătră fimeia Catinca lui C. Fe­­rariu, pe care s’aă tradat D. Primă Procuroră cu lucrările de constatare. Ziarul „Opinion Naţionale“, publică următoarele ştiri sub acest titlu : AVISU CĂTRĂ CULTIVATORII NOŞTRI. Iparul „Golos“ din 17 Iulie, anonsa4­5 că recoltele cerealelor­ în Rusia sunt câtă se poate de răle. „Nuvelele ce primimă din provinţiile baltice, şi mai cu samă din Livonia, Esthonia şi Curlandia, relative la recolta cerealelor, spună că magaziile de raservă suntă cu totulă şi în toate părţile goale, şi nu vor pute fi umplute în acest an. „Nuvelele din cează*şi a Rusiei sunt tot aşa de triste.“ „Agricultorii guberniei de la Platova şi Ecaterinoslad suntă la disperare.“ „Peste o septămână are să înceapă recolta cerealelor­. Sacara orzul şi fânul n’au produsă nimică. Tot aă fost arsă. De la în­ceputul lunei Mai n’aă căzut o picătură de apă.— Prețulă faunei aă devenit escesivă. în gubernele de la Kiev, Podolsky și Vol­­hynia, cele mai fertile din Rusia, recolta cerealeloră nu este mai bună.— Prețurile se mărescă în fie­care zi. Seceta ce dăinueşte de doue luni, aă distrasă toate plantele.— Avem în perspectivă o foamete mult mai penibilă ca cea din iarna trecută. ŞTIRI AGRICOLE ŞI ECONOMICE. IAŞII, 27 Iulie 1868. Căldura 23 grade, aă ploată în 2 zile, semănăturile de toamna şi prima-vară suntă bune, epizootie esistă în comunele­­ Voineştii, plasa Stavnică, iar Podul­ Iloaei, Belceş­­ti, plasa Bahlui, satul Andrieşeni, comuna Epurenii, plasa Tulcea, şi comuna Costulenii, plasa Braniştea, sunt sub carantină feritoare Preţurile curente sunt: Grâă ceacâră chila 46 lei 66 bani, sacară 24 lei 62 bani, po­­puşol 24 lei 62 bani, orză 16 l­i 66 bani, ovăsă 24 lei 62 bani, malaiă chila 16 lei 66 bani, fană carul 4 lei 99 bani, şi 6 lei 67 bani, boală de mijlocă consmnativă 172 lei 65 bani, vaca 98 lei 66 bani, carne de vacă oca 60 şi 64 bani, oca pâne 29 şi 31 bani, oca lemnă 46 bani, rachiul se vinde oca cu 1 leă 33 bani vină se vinde 67 bani pănă la 1 leă. PUBLICAŢII ADMINISTR­ATIVE. Ministeriul Agricultură, Comerţului şi Lucrfreior Publice. Fiindu câ­nd, efipa de 15 Iulie nu s’au presentatu nici un, concurent pentru construcţia şoselei cu tro-*

Next