Radical, ianuarie-martie 1991 (Anul 2, nr. 21-82)

1991-01-15 / nr. 28

Eminescu — expresie integrală a sufletului românesc • „Eminescu—expresia In­tegrală a sufletului românesc“. EL IORGA • „Fața lui Eminescu e du­blă: privește o dată spre noaptea comună, a vegherii, a naturii și umanității, iar altă dată spre noaptea fără început a visului, a vîrstelor eterne și a geniilor...“ I. NEGOIȚESCU • „Ceea ce caracterizează mai întîi de toate personali­tatea lui Eminescu, este o așa de covârșitoare inteligență, a­­jutată de o memorie căreia nimic din cele ce-și întipărise vreodată nu-i mai scăpa... încît lumea, în care trăia el, după firea lui și fără nici o silă, era aproape exclusiv în lumea ideilor generale ce și și le avea pururea sa îndemînă“. TITU MAIORESCU : „Azi, insă, cînd poporul românesc, după o lungă ro­bire dinăuntru și dinafară, a luat conștiință de sine, chi­pul lunar și amar zîmbitor al poetului își regăsește puterea asupra sufletelor noastre, și el ne apare drept cel mai în stare să dea expresia simțiri­lor modeme și românești, și eu fluierul său poetie sa da­că năzuințele noastre sociale pretutindeni. Peste ape, peste punți Peste codrii de pe munți**. G. CALINESCU • „După cum, în pictura lui Rembrandt, reflexele lu­minii sunt cu atît mai mis­terioase cu cât izvorul lor nu este reprezentat niciodată, tot astfel resonanțele liricii lui Eminescu vin neliniștitoare către noi, din adâncimi enig­matice ale sufletului. Și este poate aici ceva din sentimen­tul omului care, în mijlocul pădurii, este oprit de un cân­tec necunoscut și îndepărtat“. TUDOR VIANU MIHAI EMINESCU LA 1887 mp ·ml In ziarul nostru de miine — 16 ianuarie: TIMIȘOA­RA SPIRITUL TREAZ AL REVOLUȚIEI ROMÂNE. • Ministrul Zisu și sindica­tele • Grevă economică sau grevă politică. • Mor­minte necunoscute. • Pre­fectul și șeful poliției: „oa­menii străzii“? ® A cui re­naștere este „Renașterea Bănățeană"? INDEPENDENT* SIBIU Anat II Nr. 28 (CCIL) Marți, 15 Ianuarie 1991 S Ici Abonament colectiv 8 Ici Timișoara, Gdansk-ul românesc ? Ceea ce am putut constata participînd la întîlnirea din­tre comisia guvernamentală, condusă de ministrul Mihai Zisu și președinții sindicate­lor, sîmbătă, 12 ianuarie, la Timișoara, a fost apariția u­­nei mișcări sindicale mature în orașul de pe malurile Be­­găi. Cred că nu greșesc dacă asemui acest început cu cel care a dus la nașterea „So­lidarității“ la Gdansk, în Po­lonia anului 1980. Schimbul de replici dintre ministrul Zisu și lideri ca Simon Adrian, președintele Federației sindicatelor inde­pendente „Timișoara“ (în pre­zent sunt 52 de sindicate afi­liate), președintele comitetu­lui de grevă Pascu („în pre­zent sunt 16 unități timișene în grevă și 44 solidarizate“), Novac Vicinius, președintele sindicatului din cadrul între­prinderii Chimice „Azur“, Va­­siu Miron, președintele sin­dicatului din întreprinderea Română de Piele, împreună cu toți ceilalți prezenți la discuții, a dovedit o matură înțelegere a momentului dra­matic pe care­­­ trăiește Ro­mânia, din partea celor care și-au asumat conducerea or­ganizațiilor sindicale Neacceptînd rezolvarea re­vendicărilor, dată de comisia guvernamentală, în afara li­beralizării salariilor, aplicată experimental începînd cu 14 ianuarie 1991, liderii sindicali timișoreni au arătat că nu pot fi mulțumiți de soluții locale. Motivația pleacă de la ideea că ei nu își văd nemulțumi­­rile dintr-un unghi de vedere strict personal, ci național. Situația materiilor prime, repartițiilor lor, impedimente , care întîrzie efectele reformei economice propuse de guvern (lipsa reformei monetare, Legii sindicatelor și protecției a­sociale, crearea Societăților Comerciale pe structuri și mentalități de conducere vechi, fiind cele mai impor­tante) trebuie abordate în an­samblul economiei românești. Președinții sindicatelor timi­șorene și-au exprimat temeri­le că, în cazul acceptării so­luțiilor comisiei, restul mun­citorimii române ar putea cre­de că Timișoara dorește nu­mai rez­olvarea nemulțumirilor locale. De asemenea, nelămu­rirea evenimentelor din de­cembrie 1989 și din întregul an 1990, liberalizarea prețu­rilor, dezinformarea prin te­leviziunea română, duc la ne­cesitatea înființării unei co­misii lărgite din care să facă parte reprezentanți ai Minis­terului Finanțelor, procurorul șef, politicieni, alte persona­lități ale vieții culturale și economice, care să aducă a­­devărul atât de necesar soci­etății românești. Sindicatele timișorene nu s-au ridicat nu­mai pentru interese materiala Esența Raportului comisiei guvernamentale, este în opi­nia liderilor sindicali, liniști­rea greviștilor, aducerea lor la locurile de muncă după care ar putea apare o perioa­dă în care să nu se rezolve nici una din revendicările actuale. Acțiunile greviste din Brașov sau Constanța, urmate de discuții cu Guvernul, au fost date uitării datorită fap­tului că nu au fost încunu­­nate de soluții eficiente. Ti­mișoara nu dorește să se mai repete așa ceva. Un muncitor consideră că actualul Guver­n nu prezintă garanții morale în fața socie­tății românești și a străină­tății. Politica economică este una „de cîrpeală“, ca pe vre­mea cu Ceaușescu. Dacă s-a urmărit numai înlăturarea lui Ceaușescu de ce nu am făcut și noi o revoluție „de cati­fea“? ce Cineva a încercat să expli­c fenomenul Timișoara*. Actualmente, in Timișoara sunt coroborate probleme so­ciale, economice și ale Revo­luției. Situarea sud-vestică a Timișului a ridicat nivelul de pretenții. „Cu ce sîntem noi vinovați? De trei luni se cu­nosc revendicările. Acum cînd se ridică și țara, în sfîrșit ați venit la dialog“. D-l ministru Zisu Mihai, „un inginer rătăcit printre e­­conomiști“ — după propria mărturisire, a respins afirma­ția că Guvernul vrea să com­promită ideea economiei de piață, expusă în intervenția unui participant la discuții, motivînd că tot ce a între­(continuare în pag. a IlI-a) Dorin TEODORESCU poporului român „Dacă vom cîștiga de trei ori atît pămînt pe cit avem și vom pierde aceste temelii, statul român fie el oricît de întins, va deveni o creațiune trecătoare, iar dacă ne vom păstra temeliile de existență socială, Rusia ne poate lua ce-i place și pierderile ne vor fi trecătoare. Astăzi e clar timpul, ca să întărim atît în români, cît și în popoarele miri ale Apusului, credința în trăinicia poporului român. Rusia voiește să ia Basarabia cu orice preț; noi nu primim nici un preț. Primind un preț, am vinde, și noi nu vindem nimic... Românul care ar cuteza să atingă acest principiu, ar fi un vînzător“. M. EMINESCU Membrii ALIANȚEI CIVI­CE — FILIALA SIBIU sunt invitați să participe la CON­FERINȚA JUDEȚEANĂ ce va avea loc joi, 17 ianuarie, ora 16, la Casa de Culturi a Sin­dicatelor Sibiu. Ordinea de zi: Conferința Alianței­­ Civice -Filiala Sibiu — Alegerea comitetului di­rector, consiliului de coordo­nare și a secretariatului; Precizarea atitudinii A­­lianței Civice Sibiu față de situația gravă din orașul mar­tir Timișoara. COMITETUL DI: INIȚIATIVA Solidaritate cu timișorenii Consecvenți principiilor Declarației Universale a Drepturilor Omului, membrii și simpatizanții Ligii pentru Apărarea Drep­turilor Omului (L.A.D.O.) — filiala Sibiu — își exprimă soli­­daritatea cu muncitorii și studenții din Timișoara. Sîntem conștienți, dragi timișoreni, de misiunea dramatică pe care v-ați asumat-o în numele tuturor conștiințelor curate din nefericita noastră țară, ce nu își poate găsi liniștea atîta vreme cît idealurile celor care au murit în Revoluția Tinere­tului Român din decembrie 1989, ant sfidate de către dema­gogia oficială. Pentru întreaga țară voi simbolizați curajul și speranța, glasul care strigă iarăși în disperare „Deșteaptă-te Române!“ Noi v-am auzit... Liga pentru apărarea drepturilor omului Sibiu

Next