Radical, ianuarie-martie 1991 (Anul 2, nr. 21-82)
1991-01-15 / nr. 28
Eminescu — expresie integrală a sufletului românesc • „Eminescu—expresia Integrală a sufletului românesc“. EL IORGA • „Fața lui Eminescu e dublă: privește o dată spre noaptea comună, a vegherii, a naturii și umanității, iar altă dată spre noaptea fără început a visului, a vîrstelor eterne și a geniilor...“ I. NEGOIȚESCU • „Ceea ce caracterizează mai întîi de toate personalitatea lui Eminescu, este o așa de covârșitoare inteligență, ajutată de o memorie căreia nimic din cele ce-și întipărise vreodată nu-i mai scăpa... încît lumea, în care trăia el, după firea lui și fără nici o silă, era aproape exclusiv în lumea ideilor generale ce și și le avea pururea sa îndemînă“. TITU MAIORESCU : „Azi, insă, cînd poporul românesc, după o lungă robire dinăuntru și dinafară, a luat conștiință de sine, chipul lunar și amar zîmbitor al poetului își regăsește puterea asupra sufletelor noastre, și el ne apare drept cel mai în stare să dea expresia simțirilor modeme și românești, și eu fluierul său poetie sa dacă năzuințele noastre sociale pretutindeni. Peste ape, peste punți Peste codrii de pe munți**. G. CALINESCU • „După cum, în pictura lui Rembrandt, reflexele luminii sunt cu atît mai misterioase cu cât izvorul lor nu este reprezentat niciodată, tot astfel resonanțele liricii lui Eminescu vin neliniștitoare către noi, din adâncimi enigmatice ale sufletului. Și este poate aici ceva din sentimentul omului care, în mijlocul pădurii, este oprit de un cântec necunoscut și îndepărtat“. TUDOR VIANU MIHAI EMINESCU LA 1887 mp ·ml In ziarul nostru de miine — 16 ianuarie: TIMIȘOARA SPIRITUL TREAZ AL REVOLUȚIEI ROMÂNE. • Ministrul Zisu și sindicatele • Grevă economică sau grevă politică. • Morminte necunoscute. • Prefectul și șeful poliției: „oamenii străzii“? ® A cui renaștere este „Renașterea Bănățeană"? INDEPENDENT* SIBIU Anat II Nr. 28 (CCIL) Marți, 15 Ianuarie 1991 S Ici Abonament colectiv 8 Ici Timișoara, Gdansk-ul românesc ? Ceea ce am putut constata participînd la întîlnirea dintre comisia guvernamentală, condusă de ministrul Mihai Zisu și președinții sindicatelor, sîmbătă, 12 ianuarie, la Timișoara, a fost apariția unei mișcări sindicale mature în orașul de pe malurile Begăi. Cred că nu greșesc dacă asemui acest început cu cel care a dus la nașterea „Solidarității“ la Gdansk, în Polonia anului 1980. Schimbul de replici dintre ministrul Zisu și lideri ca Simon Adrian, președintele Federației sindicatelor independente „Timișoara“ (în prezent sunt 52 de sindicate afiliate), președintele comitetului de grevă Pascu („în prezent sunt 16 unități timișene în grevă și 44 solidarizate“), Novac Vicinius, președintele sindicatului din cadrul întreprinderii Chimice „Azur“, Vasiu Miron, președintele sindicatului din întreprinderea Română de Piele, împreună cu toți ceilalți prezenți la discuții, a dovedit o matură înțelegere a momentului dramatic pe care trăiește România, din partea celor care și-au asumat conducerea organizațiilor sindicale Neacceptînd rezolvarea revendicărilor, dată de comisia guvernamentală, în afara liberalizării salariilor, aplicată experimental începînd cu 14 ianuarie 1991, liderii sindicali timișoreni au arătat că nu pot fi mulțumiți de soluții locale. Motivația pleacă de la ideea că ei nu își văd nemulțumirile dintr-un unghi de vedere strict personal, ci național. Situația materiilor prime, repartițiilor lor, impedimente , care întîrzie efectele reformei economice propuse de guvern (lipsa reformei monetare, Legii sindicatelor și protecției asociale, crearea Societăților Comerciale pe structuri și mentalități de conducere vechi, fiind cele mai importante) trebuie abordate în ansamblul economiei românești. Președinții sindicatelor timișorene și-au exprimat temerile că, în cazul acceptării soluțiilor comisiei, restul muncitorimii române ar putea crede că Timișoara dorește numai rezolvarea nemulțumirilor locale. De asemenea, nelămurirea evenimentelor din decembrie 1989 și din întregul an 1990, liberalizarea prețurilor, dezinformarea prin televiziunea română, duc la necesitatea înființării unei comisii lărgite din care să facă parte reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, procurorul șef, politicieni, alte personalități ale vieții culturale și economice, care să aducă adevărul atât de necesar societății românești. Sindicatele timișorene nu s-au ridicat numai pentru interese materiala Esența Raportului comisiei guvernamentale, este în opinia liderilor sindicali, liniștirea greviștilor, aducerea lor la locurile de muncă după care ar putea apare o perioadă în care să nu se rezolve nici una din revendicările actuale. Acțiunile greviste din Brașov sau Constanța, urmate de discuții cu Guvernul, au fost date uitării datorită faptului că nu au fost încununate de soluții eficiente. Timișoara nu dorește să se mai repete așa ceva. Un muncitor consideră că actualul Guvern nu prezintă garanții morale în fața societății românești și a străinătății. Politica economică este una „de cîrpeală“, ca pe vremea cu Ceaușescu. Dacă s-a urmărit numai înlăturarea lui Ceaușescu de ce nu am făcut și noi o revoluție „de catifea“? ce Cineva a încercat să explic fenomenul Timișoara*. Actualmente, in Timișoara sunt coroborate probleme sociale, economice și ale Revoluției. Situarea sud-vestică a Timișului a ridicat nivelul de pretenții. „Cu ce sîntem noi vinovați? De trei luni se cunosc revendicările. Acum cînd se ridică și țara, în sfîrșit ați venit la dialog“. D-l ministru Zisu Mihai, „un inginer rătăcit printre economiști“ — după propria mărturisire, a respins afirmația că Guvernul vrea să compromită ideea economiei de piață, expusă în intervenția unui participant la discuții, motivînd că tot ce a între(continuare în pag. a IlI-a) Dorin TEODORESCU poporului român „Dacă vom cîștiga de trei ori atît pămînt pe cit avem și vom pierde aceste temelii, statul român fie el oricît de întins, va deveni o creațiune trecătoare, iar dacă ne vom păstra temeliile de existență socială, Rusia ne poate lua ce-i place și pierderile ne vor fi trecătoare. Astăzi e clar timpul, ca să întărim atît în români, cît și în popoarele miri ale Apusului, credința în trăinicia poporului român. Rusia voiește să ia Basarabia cu orice preț; noi nu primim nici un preț. Primind un preț, am vinde, și noi nu vindem nimic... Românul care ar cuteza să atingă acest principiu, ar fi un vînzător“. M. EMINESCU Membrii ALIANȚEI CIVICE — FILIALA SIBIU sunt invitați să participe la CONFERINȚA JUDEȚEANĂ ce va avea loc joi, 17 ianuarie, ora 16, la Casa de Culturi a Sindicatelor Sibiu. Ordinea de zi: Conferința Alianței Civice -Filiala Sibiu — Alegerea comitetului director, consiliului de coordonare și a secretariatului; Precizarea atitudinii Alianței Civice Sibiu față de situația gravă din orașul martir Timișoara. COMITETUL DI: INIȚIATIVA Solidaritate cu timișorenii Consecvenți principiilor Declarației Universale a Drepturilor Omului, membrii și simpatizanții Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului (L.A.D.O.) — filiala Sibiu — își exprimă solidaritatea cu muncitorii și studenții din Timișoara. Sîntem conștienți, dragi timișoreni, de misiunea dramatică pe care v-ați asumat-o în numele tuturor conștiințelor curate din nefericita noastră țară, ce nu își poate găsi liniștea atîta vreme cît idealurile celor care au murit în Revoluția Tineretului Român din decembrie 1989, ant sfidate de către demagogia oficială. Pentru întreaga țară voi simbolizați curajul și speranța, glasul care strigă iarăși în disperare „Deșteaptă-te Române!“ Noi v-am auzit... Liga pentru apărarea drepturilor omului Sibiu