Radical, octombrie-decembrie 1992 (Anul 3, nr. 466-523)

1992-11-26 / nr. 506

Limba română la Ursuline Deci sîmbătă, 21 noiembrie 1992 în biserica mănăstirii Ursulineior, cu ocazia sărbăto­rii creștine Intrarea în bise­rică a Maicii Domnului s.a o­­ficiat o slujbă greco-catolică română după decenii de fiin­țare in catacombă. •k Multe s-au spus și s-au scris d­espre români și istoria lor. Poate pentru că s-au spus, s-au scris și s-au făcut prea­ puți­ne întii de toate, de către­ ei. Au apărut tîrziu în istorie, venind nu se știe de unde, în Ardeal ar fi venit din sud, în sud și est au descălecat din Ardeal și Maramureș. Vorbesc o limbă neolatină dar au a­­vut drept limbă de cancelarie și de cultură medievală slavo­na mediobulgară deci înver­șunați adversari ai „papista­­șilor“ întrucît ei sînt „pravo­slavnici“, astăzi doar ortodocși. Acești rătăciți de Roma, dar purtîndu-i numele, vor­ fi acu­­za­ți mai tîrziu că au fost un popor de rătăcitori pentru că nu au dovezi scrise despre și exact un mileniu, mileniul tă­cerii. De la retragerea aure­­liana ]a Diploma Cavalerilor loaniți știm doar că niște va­lahi au ucis un împărat bi­­zantin, undeva în Macedonia, că valahii au fost subordonați arhiepiscopiei ortodoxe de Ohrida, iar din tradiția bise­­ricească amintirea lui For­­mos papa (papa Formosus) ca­re i-ar fi trecut de la pravosla­­vie la hrtinieț Va mai trece un sfert de mileniu pînă cînd, în secolul al XVI-lea un moldovean șco­lit (pe latinie­) la catolici în Polonia (slavă dar nu pravo-l) va enunța cea mai tragică propoziție din limba română: NOI DE LA RAM NE TRA­GEM! La vremea lui Grigore Ureche alte popoare europe­ne, hrănite din moșteniri ro­mane, intraseră in (istoria) u­­niversal(ă). Cu o singură moș­tenire romană, LIMBA, înnă­­bușită de bucu­iile slavone din biserică și de la curte vom mai adăsta pînă cînd, tot cîte puțini, să renunțe la orienta­­lism pentru occidentalism. Ortodoxia și alfabetul cirilic i-au izolat pe români de istoria, de cultura și arta Eu­ropei. Istoria acestui neam es­te zguduitoare, dacă va fi stat prin văgăuni sau piscuri de munți din calea tuturor rău­tăților este sigur că a stat și in catacombe. Veacuri de-a rîndul pe aici Istoria s-a făcut din și pe se­gregații de religie, de etnie, de limbă. Am asistat de in­trarea în biserică anno Do­mini 1992, în biserica ridicată la 1474 de către Dominicani intr-un mediu german, pre­luată în 1573 de luterani și predată surorilor Ursuline în 1733 la o slujbă în limba ro­mână! Nu știu dacă noi românii am boicotat istoria sau istoria ne-a boicotat, dar în mod si­gur ne întilnim totdeauna tîr­ziu cu ea. Ion UNGUREANU­ Scara interioară Cine crede că în socialism — mai ales în „teppea“ nejudecat-ciuruitului — nu s-a respec­tat principiul „omul potrivit la locul potrivit“ se înșeală. S-a aplicat cu vîrf și îndesat — de la căprar la general — adică de la bază la vîrf. După prostie, nemștig și fidelitate față de sus­­pusul analfabet, Analfabet, dar prin născare viclean ca o vulpe. Ca atare, n-a promovat inși care să-i treacă, lui, de jumătatea frunții. Așa că toți cei din suita geniului carpatic erau anal­fabeți, sfertc sau semidocți. Și­geaba se laudă acum unii că au fost marginalizați, pe vremea a­ceea, pentru că nu-i așa. Au fost împinși pu­țin mai in jos, vulpoiul simțindu-se prea marea viclenie. Așadar, urcușurile și coborîșurile se produceau pe un fel de scară interioară a cla­nului — lărgit, desigur, chiar dacă ceaușești au puiut iepurește în două generații, într-un re­gim al îndobitocirii, țara avea nevoie de in­cult­, trași ia ștanță, cu un deget mai mărunți decit mărunțelul de sus . .. Toți, însă, fără ex­cepție, se credeau aleșii destinului pentru a duce „corabia pe cele mai înalte culmi“ (ăștia vorbeau și pe stînci!). Apropo de scara interioară. Din Instinct țeau­că urcă și coboară pe o scară ferită de ochii lumii. Ca atare, majoritatea dintre ei — nomenclaturiști, ârcuriști, sindicaliști mai răsă­riți — au concretizat, în felul lor primitiv, sim­bolicul urcuș-coborîș, construindu-și în vi­lele lor­­ luate­ cumpărate pe nimic) scări interioare. Din lemn furniruit cu nuc și cu trepte placate cu marmură sau gresie. Pe unii îi bănuiesc de credința nebună că o scară interioară, o baie faianțată în albastru, un bar „rotativ“, o biblio­tecă sculptată, în care cărțile sunt așezate după dimensiuni, precum cărămizile dintr-un zid, le conferă și noblețe și inteligență și cultură ... Cîți, pe care îi știu eu — și trăiesc printre noi — nu l-au „achiziționat“ pe Mircea Eliade, pe Aristotel sau Hegel fără a fi în stare să facă un silogism de figura unu. Ce silogism? Nici cel puțin un raționament de genul: „mamiferele mase pui vii și-i hrănesc cu lapte, deci oamenii sunt mamifere“. Asta, așa, ca chestie, ca să nu mai vorbim de „trestia gînditoare“. Și de aceea zic, pîmă nu se dărîmă zidurile care adăpostesc scările interioare, vom fi cotați ca „proștii" lui Brnean. Traian SUCIU După punerea în liberta­­­­te a lui Nicu, putem anti­­­­cipa că, vinovat — nevino­vat, C.P.Ex.-ul va fi eli­­berat pînă la Crăciun, dacă se mai păstrează ritmicita­tea ieșirii din penitenciare a celor implicați negativ în evenimentele din decem­brie 1989. Nu ne-ar mira ca C.C.-iștii — lipsiți de pe­rechea adulaților odioși — să pornească cu steaua (ro­șie, desigur) pe la casele colegilor convertiți la de­mocrație, pentru a verifica modul în care sărbătoresc pe moș Gerilă (sau Gheri­lă!), întrebarea care se pu­ne, dureros de acut cămi­ne însă: Cine a tras în noi? Marius GHEORGHIU Lentila de contact Marele învins Marele învins de către Par­lament este dl. Moiș. ..Fost senator și vicepreședinte al Senatului (!), fost ofițer de mi­liție, fost condamnat și fost amnistiat (sic!), domnia sa nu a inspirat încredere. Chiar da­că a povestit cum i-a omorît pe cei doi ciobani nu-i prea văd viitorul.. mioritic» De trei ori Fanar! Se pare că dl­ Iliescu are o plăcere anume să-l păcălească pe .dl. Funar, care s-a lăsat păcălit: ... o dată cînd l-a ajutat pe dl. Iliescu să devină președinte și a doua oară cînd, cu ajutorul voturilor PUN.R., președinția celor două camere ale Parlamentului a fost atri­buită F­ D.S.N.“. Iar acum P.U. N.R.-ul rău a fost altceva decit „masa de manevră a președin­telui“, la fel ca P.SM. și P.R.M... Raportul d­-lui Măgureanu... ... va apărea într-o săptă­­mînă — opinează surse jur­nalistice acreditate la Parla­ment. „Dl. Virgil Măgureanu este susținut in continuare de Președinție, dar se vorbește și despre un înlocuitor al său, în persoana lui Radu Alexandru Timofte, senator F­ D-S.N- de Neamț“. Nu-i așa că dacă dl- Măgureanu simte mișcarea nu va mai apărea raportul? 13 luni la Justiție Cele 13 luni n-au fost ..sti­mulative“ pentru dl. Mi­rcea Ionescu Quintus: „N-am izbu­tit să stimulez suficient (sic!) Procesul Comunismului, chiar dacă această operațiune (?) nu aparținea în­­ nici un fel Mi­nisterului Justiției“. Parcă su­na astfel angajamentul minis­trului în primăvară .. iar în vară se lamenta de „pierde­rea“ lui Drăghici. Acum ne lamentăm de pierderea fostului ministru de la Justiție... Fiica lui Marin Ceaușescu... ... a cerut azil politic în Austria. Gabriela Ceaușescu Tom­a amenință cu dezvălui­rea „foarte multor întimplăii interesante“, în cazul in care familia ei­­ nu va beneficia de statutul de azilant politic. „Voi provoca o adevărată furtună“, spune ea, bazîndu-se și pe „în­țelegerea“ autorităților austrie­ce. „Ei trebuie, mai întîi, să ceară o acceptare de ședere în Austria. După aceea, vom mai vedea.. spune un purtător de cuvânt al ministrului aus­triac de interne. • . M­I. SEO.ISI­ l VNI Anti­ III (Ceil.) Nr. 506 Joi, 26 noiein lui­ 1992 10 lei ttVIV •* * #11» Zilele Asociațiunii „ASTRA“... ... care se desfășoară în pe­rioada 21 noiembrie — 3 de­cembrie vor ocaziona astăzi. 26 noiembrie 1992 la ora 16,30 o întîlnire cu vechii membri. Vineri, 27 noiembrie 1992 la ora 17 în Aula Facultății de Teologie „Andrei Șagună“. Secțiunea muzicală a Asocia­­țiunii va susține un program artistic prezentat de prof. Ma­­ria Tipuriță. Cu începere de la ora 18, va avea loc Aduna­rea Generală a Despărțămîn­­tului Sibiu al Asociațiunii. (MG) Societatea civilă în Pe parcursul a două zile (21- 12 noiembrie) s-au desfășurat, la Brașov, in sălile Complexu­lui hotelier ARO, lucrările A­­dunarii Generale ale Asocia­ției Pro Democrația. După pre­zentarea activității membrilor Comitetului executiv și a ac­tivității cluburilor locale, s-a trecut la discutarea Statutului Asociației. Analizarea punct cu punct a articolelor a con­­dus la amendarea lor astfel Incit noul Statut este aliniat, nu doar la legislația țării, ci și în concordanță cu legile in­ternaționale, lucru care dă o mai mare putere de acțiune a­­cestei organizații. Asociația Pro Democrația a dobîndit personalitate juridică în data de 3 septembrie 1990, avînd în acel moment 36 de membri. Scopul organizației se întemeiază pe respectul su­veranității, independenței și integrității naționale, al de­mocrației, în vederea asigu­­rării­ libertății, respectării drepturilor cetățenești și afir­mării națiunii române. Ince­­tul cu încetul A.P.D. și-a for­mat o vastă rețea de cluburi, care au acționat in mod con­stant ca for civic. Cele mai evidente acțiuni ale A.P.D.­U­ lui au fost cele desfășurate in campaniile electorale pe care le-a supravegheat prin miile de observatori prezenți în sec­țiile de votare. Chiar dacă, la (continuare în pag. a IV-a) ș­i­ Marius GHEORGHIU acțiune

Next