Radical, ianuarie-martie 1994 (Anul 5, nr. 1030-1092)
1994-01-15 / nr. 1039
VA FI GREVA GENERALĂ ? De comun acord cu CNS ALFA și BNS, sindicatul CNSLR — FRAȚIA, a stabilit programul de desfășurare a acțiunilor greviste datorită nesoluționării revendicărilor formulate și susținute la mitingul din 18 noiembrie 1993. Programul acțiunilor este: — 28.01.1994 — grevă generală de avertisment, cu durata de o oră; — 04.02.1994 — grevă generală de o zi; — 16.02.1994 — grevă generală nelimitată. La nivel județean, în ședința Comitetului Executiv al Uniunii Teritoriale CNSLR — FRĂȚIA, care a avut loc în data de 13 ianuarie 1994, cei prezenți au hotărât în unanimitate să declanșeze conflicte colective de muncă, la nivelul fiecărei unități din care fac parte, conform calendarului stabilit la nivel central. Reamintim revendicările sindicale: 1. Restructurarea și privatizarea reală; 2. Asigurarea unui raport adecvat între salarii și prețuri; 3. Salariul minim— 60 la sută din salariul minim real pe economie; 4. Buget adecvat pentru învățământ ,sănătate, agricultură, cultură și cercetare-proiectare; 5. tiții care să asigure crearea unor noi locuri nivelde muncă, implicarea Confederațiilor sindicale reprezentative, în procesul de reconversie profesională; 6. Protecție socială reală pentru șomeri, tineri și pensionari; 7. Soluționarea blocajului economico-financiar; 8. Stabilirea unei noi politici de prețuri privind îndeosebi produsele de bază (alimente, energie electrică și termică etc.); 9. Adoptarea noului sistem de fiscalitate; 10. Modificarea Legii sindicatelor, încetarea presiunilor și asigurarea unei protecții reale a liderilor sindicali; 11. Măsuri concrete pentru combaterea corupției. C.P. MIHAI EMINESCU Alexandru Vlahuță de pe EMINESCU 15 IANUARIE 180 — 15 IUNIE 18S9 „Oameni ca Eminescu răsar la depărtări de veacuri, în existența unui popor“. „Cititor pasionat, el era unul din cei mai adânci cunoscători ai limbii și literaturii noastre, din cele mai întunecate veacuri. De multe ori a trebuit să-și dea paraua gurii pentru un manuscris vechi ori o carte rară descoperită în vrafurile mu„Nici unul din citatele cuprinse în scrisoarea d-tale nu e dovada că Eminescu era pesimist. Pesimiști sunt toți cei ce pornesc din principiul că lumea în care trăim e cea mai rea din lumile care sunt cu putință, că omul e rău și nu poate să fie bun și că viața e un canon de suferințe. In deosebi, Schopenhauer zicea că lumea e un mare penitenciar și că noi oamenii avem să ne dăm silința de a ne face unii altora pedeapsa viețuirii mai suportabilă ... Pesimistul nu poate să se mire nici mai ales să se indigneze când vede răutatea omenească, căci rău are să fie omul după părerea lui. Optimistul pornește din contră, din convigerea că lueezite ale vr-unui buchinist“. „Avea convingerea puternică, că este pierdut, că pentru el nu mai e chip de trăit și că-ntr-o zi are să moară de foame. Ideea că n-are cu ce trăi îl chinuia zi și noapte. De multe ori mi-a spus, blând, încet, c-un glas care părea că vine altă lume: «tare aș dintr-o vrea s-adorm odată și să nu mă mai deștept»“. mea e bună, că omul e bun și că viața e un dar și viețuirea un șir de mulțumiri. ...Nu putea dar să fie un pesimist Eminescu, care se plângea de propriile sale neputințe și combatea cu toată asprimea stricăciunea omenească. Cei răi și stricați, pe care îi combătea, erau nevoiți să-l prezinte ca pe un pesimist, căci numai astfel se puteau apăra. «M Weltschmertz ist kein Pesimismus» — a zis un neamț, citind poeziile lui, căci el se plânge că oamenii suferă când n-ar avea decât să se stăpânească fiecare pe sine pentru ca toți să se simtă fericiți. Numai pornind din nemărginita lui iubire de oameni putem să înțelegem bine scrierile lui“. I. Slavici despre EMINESCU LIBERTATE • DEMOCRAȚIE • ADEVĂR Mihai Eminescu, desenat de Al. Brătescu-Voinești, care a realizat ilustrația cărții de „Poezii“, ediția 1911, ediție de lux, în 2000 exemplare. Al. Ioan Cuza Dintr-o scrisoare adresată editorului operelor politice ale lui Eminescu, Ioan Scurta: „Ce admirabile sunt considerațiunile lui Eminescu asupra jidanilor, asupra naționalismului, asupra relațiunilor noastre cu Austria și ce păcat că atâta timp aceste învățăminte au rămas necunoscute. Prin urmare și prin zelul dvs. patriotic, ele fac parte de-acuma din comoara noastră actuală, pe care să sperăm că urmașii o vor spori în același spirit național“. Documentele ne-au fost puse la dispoziție de dl. Ion Mariș, directorul Bibliotecii Astra, pentru amabilitatea căruia îi adresă pe mulțumiri. . C.P. ta» «b» DIN SUMAR : ■ O LUCRARE INEDITA A PICTORULUI MIȘU POP (PORTRETUL LUI GRIGORE BUSUIOCEANU). PAG. a II-A DEPORTAT IN CAUCAZ (XIII; HOROSCOP, ANUL 144, DUPĂ EMINESCU; PATRU REPREZENTANȚI DE VALOARE AI UNOR STRĂVECHI CENTRE DE CERAMICA. PAG. ~ IH-a