Radical, ianuarie-martie 1994 (Anul 5, nr. 1030-1092)

1994-01-15 / nr. 1039

VA FI GREVA GENERALĂ ? De comun acord cu CNS ALFA și BNS, sindica­tul CNSLR — FRAȚI­A, a stabilit programul de desfășurare a acțiunilor greviste datorită nesolu­­ționării revendicărilor formulate și susținute la mi­tingul din 18 noiembrie 1993. Programul acțiunilor este: — 28.01.1994 — grevă generală de avertisment, cu durata de o oră; — 04.02.1994 — grevă generală de o zi; — 16.02.1994 — grevă generală nelimitată. La nivel județean, în ședința Comitetului Execu­tiv al Uniunii Teritoriale CNSLR — FRĂȚIA, care a avut loc în data de 13 ianuarie 1994, cei prezenți au hotărât în unanimitate să declanșeze conflicte colective de muncă, la nivelul fiecărei unități din care fac parte, conform calendarului stabilit la ni­vel central. Reamintim revendicările sindicale: 1. Restructu­rarea și privatizarea reală; 2. Asigurarea unui raport adecvat între salarii și prețuri; 3. Salariul minim— 60 la sută din salariul minim real pe economie; 4. Buget adecvat pentru învățământ ,sănătate, agri­cultură, cultură și cercetare-proiectare; 5. tiții care să asigure crearea unor noi locuri nivel­de muncă, implicarea Confederațiilor sindicale repre­zentative, în procesul de reconversie profesională; 6. Protecție socială reală pentru șomeri, tineri și pensionari; 7. Soluționarea blocajului economico-fi­­nanciar; 8. Stabilirea unei noi politici d­e prețuri privind îndeosebi produsele de bază (alimente, e­­nergie electrică și termică etc.); 9. Adoptarea noului sistem de fiscalitate; 10. Modificarea Legii sindica­telor, încetarea presiunilor și asigurarea unei pro­­tecții reale a liderilor sindicali; 11. Măsuri concre­te pentru combaterea corupției. C.P. MIHAI EMINESCU Alexandru Vlahuță de p­e EMINESCU 15 IANUARIE­ 18­0 — 15 IUNIE 18S9 „Oameni ca Eminescu ră­sar la depărtări de veacuri, în existența unui popor“. „Cititor pasionat, el era unul din cei mai adânci cu­noscători ai limbii și litera­turii noastre, din cele mai în­tunecate veacuri. De multe ori a trebuit să-și dea para­ua gurii pentru un manus­cris vechi ori o carte rară descoperită în vrafurile mu­„Nici unul din citatele cu­prinse în scrisoarea d-tale nu e dovada că Eminescu era pesimist. Pesimiști sunt toți cei ce pornesc din prin­cipiul că lumea în care tră­im e cea mai rea din lumile care sunt cu putință, că o­­m­ul e rău și nu poate să fie bun și că viața e un canon de suferințe. In deosebi, Schopenhauer zicea că lu­mea e un mare penitenciar și că noi oamenii avem să ne dăm silința de a ne face unii altora pedeapsa viețui­rii mai suportabilă ... Pesi­mistul nu poate să se mire nici mai ales să se indigne­ze când vede răutatea ome­nească, căci rău are să fie o­­mul după părerea lui. Optimistul pornește din contră, din convigerea că lu­eezite ale vr-unui buchinist“. „Avea convingerea puter­nică, că este pierdut, că pentru el nu mai e chip de trăit și că-ntr-o zi are să moară de foame. Ideea că n-are cu ce trăi îl chinuia zi și noapte. De multe ori m­i-a spus, blând, încet, c-un glas care părea că vine altă lume: «tare aș dintr-o vrea s-adorm odată și să nu mă mai deștept»“. mea e bună, că omul e­ bun și că viața e un dar și vie­țuirea un șir de mulțumiri. ...Nu putea dar să fie un pesimist Eminescu, care se plângea de propriile sale neputințe și combatea cu toată asprimea stricăciunea omenească. Cei răi și stri­cați, pe care îi combătea, e­­rau nevoiți să-l prezinte ca pe un pesimist, căci numai astfel se puteau apăra. «M Weltschmertz ist kein Pe­­simismus» — a zis un neamț, citind poeziile lui, căci el se plânge că oamenii suferă când n-ar avea decât să se stăpânească fiecare pe sine pentru ca toți să se simtă fericiți. Numai pornind din nemărginita lui iubire de oa­meni putem să înțelegem bi­ne scrierile lui“. I. Slavici despre EMINESCU LIBERTATE • DEMOCRAȚIE • ADEVĂR Mihai Eminescu, desenat de Al. Brătescu-Voinești, care a realizat ilustrația cărții de „Poezii“, ediția 1911, ediție de lux, în 2000 exemplare. Al. Ioan Cuza Dintr-o scrisoare adresată editorului operelor politice ale lui Eminescu, Ioan Scur­ta: „Ce admirabile sunt con­­siderațiunile lui Eminescu asupra jidanilor, asupra na­ționalismului, asupra rela­­țiunilor noastre cu Austria și ce păcat că atâta timp aces­te învățăminte au rămas ne­cunoscute. Prin urmare și prin zelul dvs. patriotic, ele fac parte de-acuma din comoara noastră actuală, pe care să sperăm că urmașii o vor spori în același spirit națio­nal“. Documentele ne-au fost puse la dispoziție de dl. Ion Mariș, directorul Bibliotecii Astra, pentru amabilitatea căruia îi adresă pe mulțumiri. . C.P. ta»­ «b» DIN SUMAR : ■ O LUCRARE INEDITA A PICTORULUI MIȘU POP (PORTRETUL LUI GRIGORE BUSUIOCEANU). PAG. a II-A DEPORTAT IN CAUCAZ (XIII; HOROSCOP, ANUL 144, DUPĂ EMINESCU; PATRU REPREZENTANȚI DE VALOARE AI UNOR STRĂVECHI CENTRE DE CERAMICA. PAG. ~ IH-a

Next