Radio, ianuarie-martie 1929 (Anul 2, nr. 16-28)

1929-01-06 / nr. 16

a RADIO începând cu data de 13 Ianuarie cor, lungimea de unda a postului Bu­cureşti se micşorează la 390,4 m. A­­ceasta în urma deciziunei Union­ei Internaţionale de radio dela Geneva, care a fixat un nou tablou de lun­gimi de undă pentru diferitele pos­turi care emit între 200 şi 600 m. Vom publica in curând tabloul ge­neral al schimbărilor făcute. m m Regele Afganistanului s'a intors din Eu­ropa entuziasmat de radio, in Capitala sa la Kabul, a hotărât instalarea unui post de 9­40 kw. Dar emirii afgani se o­puseră! Radio fu considerat ca o invenţie diabolică. Şi totuşi, emirii aceştia nu au citit pe Clément Vautel, care a declarat de cu­rând că „se teme de T. F. F., mai ales Idnd­e cu haut-parleur, de telefon aviaţie fi automobil"... Emirii afgani n'au permis nici pă­trunderea automobilelor si avioanelor in fata lor. Să juri că sunt ca atati europeni din se­colul al XX-lea­...,î , Guvernul englez, a dispus ca toate oraşele regatului britanic, să fie pre­văzute cu posturi de recepţie şi e­­misiune poliţieneşti, care vor avea totodată şi aparate de radiofotogra­­fiii pentru primirea şi transmisiunea mandatelor de arestare, fotografii­lor, şi amprentelor digitale, ceea ce va facilita cu mult, urmărirea infrac­torilor. Tânărul inventator ungur Mihály, l-a înapoiat la Budapesta venind din Berlin, unde a executat o serie de de­­monstraţiuni cu un aparat de televi­­u extrem­­­ de simplu, inventat de dânsul, în urma cărora tratează ac­tualmente pentru cost­um­a brevetului cu direcţiunea generală a poştelor germane. Se pare că celula fotoelec­­trică construită de dânsul, produce o lumină de 70 de ori mai intensă decât celulele existente până acum. ■ ■ O interesantă contribuţie la istoricul radiodifuziunei, aduce d. Braillard, direc­tor technic al staţiunei radio Belgia, cu o­­cazia celei de a V-a aniversare a acestei Staţiuni. In anul 1907, d-nii Robert B. Goldschmidt, profesor la universitatea, din Bruxelles, şi Maurice Phllippson, au făcut interesante şi reuşite experienţe de telefonie fără fir. Între un post instalat in palatul de justi­tie din Bruxelles, un alt post din Liège, şi un al treilea post montat intr'un balon captiv. In 1941, sub directiunea d-lui Goldschmidt, s'a instalat o staţiune radiofonică de expe­rienţe, care înainte de război, emitea radio­­concerte in fiecare Sâmbătă la 6 seara. Vechii radio-amatori din Belgia si Nordul Franţei, îşi amintesc desigur si astăzi de aceste radio-concerte care au fost cele din­tâi emisiuni regulate din lumea întreagă. Primii auditori ai acestor concerte, au fost membrii familiei regale belgiene. Emisiunile au fost întrerupte în August 1914 cănd a izbucnit războiul, iar instala­­țiunile au fost distruse din ordinul regelui Belgiei. Pe terenul de sport din Hendon (Anglia) s’a inaugurat o nouă insta­laţie de haut-parleur-uri, care puse în legătură cu microfonul de la tribuna arbitrilor, fac cunoscut prin cele 36 de guri, rezultatul probelor sportive. ■ ■ Pe lângă sistemele Beiin, Carolus, Fulton, etc, a apărat an nou aparat de telefotogra­­fie, datorit lui W. Lworykin, care transmite o imagină de 12X20 cm. nu în S minate ca până acum, d­intr’un minut. ■ ÎS In 1929 se revizuesc lungimile de fevideL Toate posturile vor utiliza banda de BOC—600 metri, afară de Eiffel, Ra­­­dio-Paris, Daventry, Zeesen, și alte câteva. ■ В . Experienţa pentru stabilirea legăturei ra­­d­iotelefonice Amsterdam—Sidney, a reuşit Distanţa dintre aceste două oraşe este de 17.000 km.­­ " - - - - . .. Staţiunile se anunţă prin diferite mij­loace: gong, imnuri naţionale, chiar lovi­turi de ciocan pe o nicovală (Katowice). Vilna şi Ljubljiana au ales cântecul cu­cuiul. Staţiunea franceză Lille se va anun­ța printr'un cântec de canal veritabil... Ť » In Bavaria, locuitorii au intervenit pe lân­gă guvern, ca să impună ziarelor să se o­­cupe mai pe larg de radiofonie. ť­¹ La Hamburg se va ridica un mare monument al lui Heinrich Hertz, des­coperitorul undelor electrice. Hertz s’a născut în acest oraş şi pri­mele lui studii de aplicare a teoriei lui Maxwell, — graţie cărora s’au pu­tut descoperi undele botezate cu nu­mele lui, — le-a făcut tot în acest oraş. Monumentul va fi executat in bronz pe un piedestal de marmoră gravat.­­­­ Intr’un oraş renan, un criminal a fost arestat la 6 ore după comiterea crimei, graţie faptului că mandatul de arestare şi fotografia, au fost trans­mise prin radio. La Manchester (Anglia) s’a clădit un nou Studio uriaş, care este prevăzut de jur îm­prejur, cu galerii pentru spectatori, cari pot urmări de acolo producţiunile artistice. Se înţelege, că se percepe o anumită taxă, destinată fond­urii de acoperire a cheltneli­lor. In Martie Norvegia inaugurează, noua sa staţiune de la Oslo 60 kilowaţi in antenă­. Mai multe posturi se înfiinţează în Suedia. Postul de emisiune Madrid, şi-a multiplicat putinţa de la 0,5 la 3 kw. В В Guvernul din Paraguai a hotărît construirea unui­­post de emisiune pu­ternic, la Assuncion. В в Postul turcesc Angora emite pe unda de 1.600 metri, cu o de 5 kw. Toulouse emite la 5 Ianuarie opera Faust Vor urma Povestirile lui Hoffman şi Robert le Diable. ■ ■ Staţiunea de emisiune Wilna (Polonia) u­­zează ca semnal de pauză de strigătul cu­cului, la fel cu postul Liublana-В в Camera de comerț din Helsingfors, a stabilit o legătură directă radiofonică, cu Londra. В Ш Semnalul de pauză al postului de emisi­une Iugoslav, Domzale, (10 kw.) este stri­gătul cucului. Parlamentul belgian a votat o lege, după care radiofonia belgiană, va fi reorganiza­tă in viitor după modelul celei germane.­­ Ш Asociaţia radiofonică din Berna (Elveţia) a decis mărirea putinţei po­stului din acest oraş, de la 10 kw. la 12 kw. Postul va emite cu această pu­tinţă, — după asigurările specialişti­lor, d in foarte scurt timp. S . la Spania există actualmente opt pos­turi de radiodifuziune şi anume Barcelona pe 277 metri, Cartagina pe 335 m., Bar­celona pe 344 m., Sevillia pe 370 m­., Ma­drid pe 375 m., San Sebastian pe 400 m­, Madrid pe 431 m, Barcelona pe 462 m. 5 m In conformitate cu ordinul guvernului belgian, s-au instalat următoarele posturi de emisiune în Congo belgian: Câte 10 kw în Leopoldville și Stanneyville; câte 5 kw. in Elisabethville și Capuilhatville. Deaseme­­nea mai sunt 7 posturi pe unde scurte, pentru necesităţile interne ale Coloniei. Ť Ř Cele trei posturi de emisiune japo­neze din Tokio, Osaka, şi Nagoya, şi-au ridicat putinţa la 10 kw. fiecare. Ť Ť De câteva săptămâni, se fac încer­cări încunm.. s cu dihidbr­­aţiuni radiofonice directe, intre Bandoeng (Java) și Buenos Aires. Distanța între aceste două posturi este de:~­20.000 km. ■ ■ ■ ■ В В В В В В в в Radiofonia Proecteta postului Ret c­ u Ioane, ia seama bine. „Ţara asta se reazemă pe i. Un orator la discuţia Mesajului, cita a­­ceste versuri ale poetului Cotruş şi găsea că ele conţin un adevărat program: recu­noaşterea că ţara întreagă se sprijină pe agriculte. • şi că, ae­ci, toate eforturile tre­­buesc să fie convergente, pentru ridicarea agriculturei şi a elementului agricol uman: săteanul. , Printre mijloacele prin care se poate a­­junge la scopul de mai sus, în străinătate radiofonia ocupă un loc foarte important. Credem a şti că noua direcţiune a pro­gramelor, de sub conducerea d-lui George Silvia, intenţionează să creeze o radiofonie agricolă românească, ramură mai mult sau mai puţin neglijată până acum. Nu cunoaştem în amănunt proectele pos­tului Bucureşti. Probabil însă că ele vor lua o formă concretă la înfiinţarea staţiu­nii de la Otopeni şi vor cere o dublă acti­vitate: pentru răspândirea radiofoniei la sate şi alcătuirea unor programe agricole Până atunci însă, e bine să vedem ce s’a făcut aiurea, căci dintr’o astfel de expu­nere, cel în drept ar putea culege sugestiuni folositoare. La Academia franceză de agricultură s’a expus rezultatele unei anchete asupra ra­diofoniei agricole în Franţa. S’a constatat astfel că în Europa şi America, întrebuin­ţarea radiofoniei în mediul rural se des­­voltă cu un mare succes, comparativ cu Franţa, unde progresul este mai lent. Rolul radiofoniei în materie agricolă este binefăcător şi infinit. Ar fi de dorit a sus­ţine Academia de agricultură ca în toate căminele rurale să existe un aparat de ra­dio, aşa cum există un orologiu sau un bufet. S-a şi făcut un proect de lege în care e vorba de emisiuni regulate privitoare la meteorologie, epidemii, cursuri comerciale, ştiinţă agronomică, etc. Se prevede in­stalarea la Institutul Naţional agronomic a unei săli legată telefonic cu un post naţional de emisiune, de unde ar urma să plece comunicările decise sau autorizate de către ministerul ariculturei. Legea a fost votată, împreună cu un fond de 500.000 frânci, pentru subvenţionarea i în România şti. — Ce s'or putea faca. • de aiurea primăriilor rurale care ar voi să înfiinţeze posturi receptoare. * * • In alte ţări radiofonia agricolă e mult mai desvoltată decât în Fn Ialţa. In Italia, aşa zisele „conserzi agrari" dau zilnic agricultorilor sfaturi şi conferinţe. In Cehoslovacia, Uniunea agricolă a în­fiinţat, sub direcţiunea unui technician e­­lectric, o adevărată gazetă vorbită, de două ori pe zi, pentru ţărani, cu dialoguri, inter­­viewuri, cronici regionale. Numărul audi­torilor autorizaţi este de peste 250.000. Din 1925, de când s’a înfiinţat, Uniunea agri­colă a făcut prin T. F. F. 11.235 de comu­nicaţii diferite şi a dat mii de buletine me­teorologice, economice, financiare. A dat a­­proape 2000 de conferinţe profesionale şi e­­ducative şi peste 750 de causerai diverse. In Statele­ Unite, Radio-Service dă nume­roase buletine agricole şi stă în legătură cu cele mai mari grupuri agricole. Canada, la fel. In Franţa s’a constituit o Federaţie naţi­onală de radiofonie la ţară, din persoane eminente. La noi,­­ nimic. Să vedem însă de aci înainte ce se va face... Record de „bătaie” la emisiune In timp ce un avion englez sburând deasupra aerodromului din Croydon, făcea experiențe de emisiune radio­fonică pe unde scurte, cu scopul de a stabili legătura cu postul receptor de pe aerodrom, mesagiile lui au fost au­zite în mod clar la Cairo, Egipt Re­zultatul acesta e cu atât mai minunat, cu cât tensiunea anodică a lămpei de emisiune a avionului, era așa de mi­că, încât era abia suficientă spre a lu­mina o lampă electrică obișnuită. E desigur recordul lamei, pentru emi­siune din avion în plin sbor. VeC=$! Duminică - Ianuarie 1929 Scrisori delà cititori Posturi de emisiune-amator A. GRIGORIU Decembrie 1928 Str. Ne­cereşti No. 5». — TECUCI Către REVISTA „RADIO" BUCUREŞTI Propun — şi sper că in coloanele revistei „Radio” se va găsi un mic ecou — a se în­fiinţa şi o rubrică a amatorilor de emisie, cam­ acum deşi foarte puţini la număr, poate se vor înmulţi prin acest mijloc publicităţii. In străinătate chestiunea amatorilor de emisiune a luat, o desvoltare neaşteptată şi însuşi statul, în unele ţări, caută, a-i fa­voriza pentru a-i utiliza apoi la diferi concentrări ca elemente foarte necesare uităţilor de transmisiuni. In America la ultimele manevre terestre şi aeriene au fost întrebuinţaţi 85 la sută amatori de emis­ pentru diferitele legături între unităţi. ■ Rusia există un nucleu central cu difei subîmpărţiri înfiinţate de stat la drepul amatorilor pentru diferitele lor încercăi, pentru a Ie face astfel o bună şcoală a lografiei. Cred că şi la noi sar putea pregăti aces personal atât de necesar armatei prin pu­blicitate şi nu chiar prin ajutorul dat de Stat, dar cel puţin printr’o mai largă a­­probare a autorizaţiilor de emisie. In Franţa sunt categoriile „E F R_." şi ,,Ef 8_“ care nu pot avea autorizaţie până nu au depus un examen minuţios din car să se constate că solicitanţii emit şi in­ ales recepţionează cu multă uşurinţă sc­oalele Morse, şi e o mândrie pentru un motor cu indicativul In... R... care începe se întindă şi peste hotarele Franţei. Eu unul posed autorizaţia de emisie acum 3 luni şi am avut multe legături­­­ cu amatorii străini, dar nici­odată nu ai avut satisfacţia să găsesc pe vreun amatr român şi cum sunt tocmai la Tecuci, nu p­ auzi nici minusculul post, românesc de 400 wuţi, pentru a recepţiona în fine, ceva româneşte; nu mai înşir impresiile şi pă­rerea de rău când am auzit pentru p­r­ima oară la Viena sau Budapesta cântece ro­mâneşti. Dar pentru acest din urmă deziderat şi ca un început al undelor foarte scurte ar fi, ca postul nostru actual de emisiune să difuzeze şi pe o lungime de undă între 20— 60 m. şi cu puterea ce are, ar putea fi a­ un haut-par,­ur in anumite zile ale săptămi zilnic. Am tresări cu toţii din bucuria că în văzduhul ţări şi glasurile româneşti. Şi ca un prim început al aceste­­ne în „Radio” şi dacă dv. li apreciaţi hocesit­tea, rog a se publica următoarele: — Cq, cq, cq, ’cq, cq, de er 5 Ag. — QHA Grigoriu. Şcoala de pilota cuci. România. — Pse ham er 5... QSLL. as. kk. şi să aştepţi mult, şi bine căci, mulţi sunt che­maţi dar... nici unul găsit. „Allo ! Allo ! Aici postul radio Grigoriu, Tecuci, România”. „Rog pe d-nii amatori cari m’aud să-mi scrie felul audiţiei din punct de vedere al tăriei, modulaţiei, lungimii de undă, etc., pe adresa Grigoriu, Şcoala de pilotaj, Te­cuci, România". Emit aproape zilnic orele 22 pe 38—4 dar nu găsesc nici un er­ou şi sunt de a începe legătura cu haom-ii chiar­­ 2000 km.. Emisiunile şi tramvaele elecinei Onor. Redacţiei ziarului „Radio”, LOC: Inspirat de ultimul număr apărut, ьл, citesc la rubrica Ştiri de pretutindeni şi titlul „Tăcere, să auzim radiofonia” măr­cile luate de comunele din străinări contra întrebuinţării diferitelor aparate e­­lectrice în timpul orelor de emisie serală, îmi pun întrebarea: , Oare nu supără pe nimeni afară de mine descărcările electrice ale tramvaielor, încât nimeni nu reacţionează? şi vă rog a-mi răspunde dacă nu sunteţi şi dv. de părere că ar trebui să se impună de pe acum STB-e ului să facă modificările ne­cesare, adică să înlocuiască partea de me­tal a troleului care vine în atingere cu cablul electric, printr’o bară de cărbune, precum a fost impus în străinătate socie­tăţilor de tramvaie, şi aceasta fără întâr­ziere spre a nu goni dela radiofonie numă­rul mare al nouilor amatori de radio Căci să vă spun drept, m’am săturat de radio, care din cauza pârâiturilor produse de tramvaiul care trece în apropierea ca­sei, îmi produce mai mult nervi decât pla­cere şi sunt sigur că nu voiu fi singurul, care la expirarea abonamentului va re­nunţa de a-l mai reînnoi, căci nu înţeleg ca pe lângă taxa ce o plătesc şi casca şi haut-parteurul ce se duc dracului, să îmi ruinez şi sănătatea. .Cu distinsă stimă, IONEL LERESCU

Next