Radio şi Radiofonia, aprilie-iunie 1929 (Anul 2, nr. 29-41)

1929-04-07 / nr. 29

n J&im RAD IO Şl RAD ЮГОМIA Radiofonia In Germania De vorbă cm mm inginer specialist de radio din Berlin Çon­tid incunostinnlat că, d. Carlo Wus­­­tanat, fef-inÿirur al uzinelor Лота Radio din Berlin (Charlottenburg) a sosit in Ви­сиresti, am profitat de ocazie, pentru a-l ruga să dea ziarului nostru câteva informa­­ţiuni preţioase asupra stadiului in care a a­­juns astăzi radiofonia in Germania. Aceasta pentru ca­ noi să putem trage toate învăţă­turile necesare. Cu multă amabilitate d. şef-inginer Wus­­tandt ne dă următoarele relaţiuni: POSTURILE DE EMISIUNE IN GERMANIA Există în Germania o întreagă re­ţea de posturi de emisiune, revenind de fiecare provincie 1—2 posturi de putere mijlocie. In afară de aceasta este aşa numitul „Deutschland-Sen­­der“ adică postul naţional german, care are o putere de 50 kw şi lucrea­tă lângă Berlin în orăşelul Koenigs­­­wusterhausen. Avantajul acestui sistem este că, în fiecare provincie există 1 post de emisiune care să idea programe alese și adequate gus­tului publicului respectiv. Nu trebue să uităm să adăugăm, aci, încă o altă serie de posturi de releu, care lucrează pe undă comună, cu un program comun, având imensul a­­vantaj, că dă posibilitate tuturor, de a asculta chiar cu aparatele cele mai mici. Scopul postului naţional din Koe­­nigswusterhausen este de a prelua programele cele mai alese, ale dife­ritelor posturi regionale şi a le tran­smite cu putere mult mai mare atât în interiorul ţării cât şi în întreaga lume. Afară de transmiterea acestor programe, care se face numai seara, postul naţional din Koenigswuster­­hausen mai îndeplineşte o mare o­­peră de cultură şi anume: In timpul dimineţii este progra­mul special pentru şcoli, aşa numi­tul „Schulfunk11, când se emit pe de o parte diferite cursuri, lecţiuni pentru şcolari şi pe de altă parte e­­misiuni de pedagogie pentru profe­sori. Prin acest mijloc se ajunge la o unificare nu numai a limbei ci şi a metodelor de pedagogie, iar pe de altă parte se pot ţine în curent cu cele mai moderne metode de peda­gogie chiar şi învăţătorii celor mai îndepărtate comune rurale. In timpul după amiezelor se emit conferinţe, ţinute de personalităţi marcante în domeniul artelor, ştiin­ţelor şi economiei politice. In ce pri­­­veşte programul diferitelor posturi tip emisiune, s’a adoptat sistemul englez, de a se emite zilnic progra­mele cele mai variate, adică alter­nând muzică clasică, conferinţe, tea­tru şi muzică uşoară. In acest mod programele îndeplinesc toate gustu­rile, ceea ce nu face decât să sporea­scă numărul amatorilor de radio, astfel încât, astăzi, în privinţa nu­mărului amatorilor, Germania este primul stat european. CUM SE DETERMINĂ DESVOLTA­­REA RADIOFONIEI Dar încă un factor foarte impor­tant, care face să crească zilnic nu­mărul amatorilor în Germania, este modul in care statul înţelege să a­­jute radiofonia în dezvoltarea ei, res­pectiv să înlăture piedicile ce sur­vin. Obţinerea unei autorizaţii este o chestiune de cea mai simplă for­malitate. Este suficient să anunţi o­­ficiul poştal cel mai apropiat prin­­tr’o carte poştală că, începând de la data cutare vei poseda un aparat de radio, după câteva zile va trece poş­­tarul, pentru a încasa contribuţia lunară. Alt mod pentru a lua auto­rizaţia este de a plăti cotizaţia ma­gazinului de unde cumperi aparatul, având dreptul să-ţi dea chitanţă oficială. In acelaş mod poate obţine orice străin autorizaţia, premiză fiind că statul, al c­ăui supus este acel străin, nu face greutăţi supuşi­lor germani de acolo pentru obţine­rea de autorizaţii. Taxa se încasează lunar şi se ridică la suma de mărci germane 2 — adică Lei 80 — sumă care se plăteşte mult mai uşor pe lună, decât 1000 lei pe an. Apara­tul nu este supus nici­ unei taxe de verificare şi de asemenea nu există nici o taxă de înscriere. Mulţumită acestui sistem, numă­rul amatorilor clandestini a scăzut în Germania procentual sub 1 %. Datorită faptului că statul posedă 55% din acţiunile fiecărei societăţi de difuziune, acesta le poate controla de aproape, din toate punctele de vedere. In afară de aceste înlesniri care se fac amatorilor, statul ger­man ia măsuri pentru înlăturarea tuturor surselor de deranjamente ar­tificiale (paraziţi). Este ştiut că cele mai multe neplăceri din acest punct de vedere le fac tramvaiele electri­ce. S-a constatat că numeroasele de­ranjamente provin dele scînteile ce se formează între cablul de curent şi troleu, când intensitatea curentului întrebuinţat este sub 3 amperi, a­­dică atunci când curentul moto­rului este ca şi închis, şi rămâne numai curentul de lumină. Dovadă este faptul că aceste deranjamente, se produc în special seara, ziua fiind mult mai reduse. Măsurile cari au fost luate sunt două: 1) Au fost legaţi condensatorii de înaltă tensiune între cablul de cu­rent şi pământ. 2) Deasemenea s-a schimbat mate­rialul de contact al troleului, con­­statându-se că cel mai avantajos este cărbunele. Costul acestor schimbări este su­portat în părţi egale de către stat, societatea de difuziune şi societatea comunală de tramvaie. Alte surse de deranjamente sunt în special aparatele medicale, cum ar fi cele de diatermie, electro­lux, thermofoarele cu regulator automat de încălzire, apoi aparatele de me­naj, cum ar fi aspiratoarele pentru praf, ventilatoare, etc., de asemenea motoarele, în special cele de curent continuu, care nu mai funcţionează perfect, ascensoarele, reclamele lu­minoase, etc. In toate aceste cazuri, deranjamentele se elimină legându­­se condensatori în paralel. O altă sursă de deranjamente sunt aparatele cu reacţie în antenă, cari nu sunt reglate destul de bine, şi cari producând supărătoare flue­­rături deranjează audiţiile vecinilor. Modul în care se descoperă aceste aparate şi motoare este foarte sim­plu. Cu ajutorul unor aparate înre­gistratoare cu cadre, care se orien­tează în direcţie, aceasta din 2 locuri diferite, se află exact, locul în care există aparatul ce deranj­ază. Acelaş sistem de altfel se utilizează şi pen­tru descoperirea posturilor de emi­siune clandestine. Măsurile ce trebue luate în contra posesorilor acestor aparate, încă nu sunt juridic definitiv stabilite. O mare parte din oraşe interzic cu to­tul utilizarea acestor aparate şi motoare în timpul orelor mai im­portante de emisiune. Se pregăte­şte acuma introducerea unei legi, prin care să fie obligat posesorul ori­cărui aparat electric producător de deranjamente, să remedieze acest lucru pe socoteala lui, conectând în paralel condensatori. Aparatele cu reacţie în antenă, ai căror posesori după mai multe avertizări nu le mâ­­nuesc mai cu băgare de seamă, se confiscă de către poştă. EMISIUNILE DE AMATORI In privinţa postărilor emiţătoare de amatori nu s’a ajuns nici în Germania, la gradul de răspândire, la care s’a ajuns în America. Autorizaţiile se dau numai la cluburi şi la persoane cunoscute cât şi la amatori foarte experimentaţi, cari trebue în prealabil să anunţe zilele şi orele în cari vor emite, înaintând şi un plan exact al instalaţiunei de emisiune, cu toate datele technice. Acestora li se repartizează lungimile de undă sub 100 m. In cea ce priveşte undele scurte nu se ţine, câtuş de puţin, să se facă emisiuni de unde inferioare lungimei de 200 m. Pentru moment, numai cele 2 posturi germane Nauen şi Koenigswusterhausen fac emisiuni de încercare de 2—3 ori pe săptămână pe unde foarte scurte. Undele între 2—4000 mtr. lungime sunt rezer­vate comunicărilor cifrate de ştiri pen­tru presă. Undele peste 4000 mtr. sunt rezervate posturilor de telegrafie, cari astfel nu pot deranja nici ele emisiunile posturilor de difuziune. DESPRE APARATELE RECEP­TOARE Datorită ultimelor inovaţiuni în Germania aparatele electrice se în­mulţesc din ce în ce şi sunt prefe­rate aparatele cu baterii. In Germania lumea s’a convins că aparatele electrice nu numai că nu produc zgomote şi nu sunt influen­ţate de zgomotele de reţea, dar da­torită tensiunei curentului anodic, cât şi a constanţei curentului de a­­limentare, sunt cu mult mai puter­nice decât aparatele cu baterii la a­­celaş număr de lămpi. Nu trebue uitat că aparatele elec­trice sunt cu mult mai uşor de mâ­nuit şi cu mult mai economice în ceea ce priveşte întreţinerea lor. A doua tendinţă, foarte vădită, ce se observă la amatorii germani, este faptul că aceştia preferă tot mai mult antena capacitativă (antena exterioară, sau interioară cu legătu­ra la pământ) celei inductive (ca­dru). Tot astfel superheterodinele şi în general aparatele specifice de ca­dru sunt din ce în ce mai puţin a­­greate din următoarele motive: Ori­ce staţiune cu aceste aparate se prinde în diferite poziţii ale conden­satorului variabil, deci este ca şi im­posibilă o etalonare exactă; apoi, din cauza construcţiei complicate, apa­ratele se deranjează uşor şi sunt foarte greu de pus la punct şi în a­fără de aceasta sunetul este foarte puţin agreabil. Montajul cel mai pre­ferat în ultimul timp în Germania este cel neutru din care pe lângă căl are sunetul mult mai curat şi mai plin, este mai selectiv, se poate eta­­lona exact şi micile deranjamente se remediază cu uşurinţă. După cum am spus mai sus, în Germania se preferă antena exte­rioară cadrului, deoarece este mai eftină decât acesta, şi dă rezultate cu mult mai bune. In Germania există case mari, cu multe aparta­mente, pe care sunt montate până­ la 30 antene, care fiind în unghiu cât mai mare una către alta, sau montate în prelungire, nu se deran­jează câtuşi de puţin între ele. De altminteri s’a ajuns la convingerea că antena exterioară nu este câtuşi de puţin un pericol în caz de furtu­nă şi nu atrage trăsnetul, după cum se crede de către mulţi. Din contră având o bună legătură la pământ antena îndeplineşte un rol de com­pensator, adică nu lasă să se adune deasupra ei capacităţi prea mari de electricitate. In ceea ce priveşte industria de radio în Germania, ţin să spun, că cu cele 300 de fabrici unde lucrează peste 70.000 lucrători, industria ger­mană de radio întrece pe departe toate celelalte din Europa. Actualmente majoritatea fabrici­lor construesc aparatele alimentate complect pe sectorul electric, așa numitele aparate electrice, după pri­mul model, lansat în toamna anului 1927, de către uzinele „Nova Radio“ din Berlin. POSTUL NOSTRU In ceea ce priveşte postul actual de emisiune din România, ţin să spun că am fost surprins de excelenta sa modulare şi cred că singurul defect este faptul că are prea puţină selectivitate faţă de energia cu care emite.­­Prea mare divergenţă a un­dei pe care o emite). Sunt convins că în momentul în care se va pune în funcţiune postul cel mare de la Otopeni şi când statul român va lua măsuri contra surselor artificiale de deranjamente, când se vor reduce formalităţile de obţinere a unei au­­torizaţiuni şi în special când se vor reduce enormele taxe vamale, atunci numărul amatorilor de radio va cre­şte şi aci cu mult". ^ Terminând interesantele sale'’în­­formaţiuni, am mulţumit d-mul şef­­inginer Wustandt pentru amabilita­tea, cu care a răspuns solicitării zia­­rului ,iRadio“. ING. L. D. CARLO WUSTANDT Şef inginer al Uzinelor Nova-Radio Conferinţa internaţională­­ din Praga In ziua de 4 Aprilie, s’a deschis la Praga, conferinţa internaţională de radio, care va dura până la 13 Apri­lie. Chestiunea principală care se va discuta, va fi noua repartiţie a lungi­milor de undă, h­otărîtă la conferinţa din Geneva. Cercurile competinte cred însă, că repartiţia va fi modificată din nou, întrucât în actuala situaţiune s’au con­statat multe inconveniente, în special pentru posturile de emisiune puter­nice. La conferinţă vor participa şi dele­gaţi ai Rusiei, cari au misiunea spe­cială, de a cere lungimi de undă pen­tru posturile de emisiune neînregis­­trate încă (de ex. Charkov, Sv­­asto­­pol, Odesa, Kiev, etc.). Conferinţa va desbate de­ asemenea chestiuni administrative, de mare im­portanţă, pentru întreaga Europă. Participă de­ asemenea, un delegat al lui „General Electric Broadcast” din Statele­ Unite. Rezultatele acestei conferinţe, sunt aşteptate cu cel mai mare interes şi în No. viitor vom publica pe larg des­­baterile şi hotărîrile luate.

Next