Radio şi Radiofonia, iulie-septembrie 1929 (Anul 2, nr. 42-54)

1929-07-07 / nr. 42

Păreri despre radiofonie Interview cu domnul S. J. Rips seful departamentului politic al ziarului „Milli’-Bruxelles De aproape trei săptămâni se află în mij­locul nostru d. S. J. Rips distinsul ziarist belgian — o interesantă figură de intelec­tual, de o inteligenţă vie şi spirituală. Ne­am adresat domniei-sale rugându-l să ne spună câteva dintre vederile sale în legă­tură cu problemele radiofonice mai impor­tante. Am început prin a-i cere părerea despre „radiofonia ca instrument de propa­gandă naţională şi politică“. D-sa ne-a răspuns. . . _ 11n cursul carierei mele de ziarist, am avut ocaziunea să cunosc femei fru­moase, „oficiali'4, miniștrii cu și fără porto­foliu, dar până în prezent nam avut onoa­rea să fiu intervievat de cineva despre ra­** T. F. F.-ul a luat încă din 1914 o așa de mare dezvoltare în toată lumea, încât după părerea mea, un ziarist bun e obligat să cunoască acest magnific mijloc de comu­nicație. , __ Să vă povestesc o întâmplare din cariera mea care vă va demonstra căt de mult poate ajuta radio-ul pentru rezolvarea unor probleme delicate. Intr'o zi directorul meu îmi spuse deodată: . » . — „Rips, dute și la un interview Rai­serului la Doorn.,, . . . . -- „Ştiam că orice împotrivire la doriţa directorului era inutilă. Şi începui să mă gândesc la mijloacele care mi-ar putea per­mite să mă apropii de împăratul decazat. Două mijloace mi se prezentară. Să niu un avion,, să sbor deasupra castelului din­­Doorn şi să mă arunc cu paraşuta în par­cul castelului, sau să întrebuinţez mijloa­cele ordinare, adică să fac demersurile ne­cesare pe cale oficială. Posedând însă un oarecare spirit de aventurier am ales pri­mul mijloc. Aveam un prieten care binevoi să-mi pue la dispoziţie avionul său şi să mă acompa­nieze în acest voiaj puţin cam hazardat. Avionul, un biplan, ultimul tip, foarte perfecţionat avea pe bord un aparat de T. F. F. complet. Era ora 3 p. m. Un soare pri­măvăratec încălzia iarba câmpiilor olan­deze, deci nici un parazit, în consecinţa puteam utiliza cu plăcere aparatele T. F . .La orele 3 şi un sfert, prietenul, pilotul şi eu eram deasupra castelului din Doorn, căutând un loc propice ca să mă arunc in parc, paraşuta mea fiind deja ataşată. Deo­dată prietenul meu îmi dă un bilet, prin care-mi spunea că o telegramă din Belgia îmi interzicea să întrebuinţez acest mijloc puţin cam excentric, de a intervieva Kai­­serul şi care, pe lângă alte pericole,o pre­zenta pe acela de a cădea într o gr­adină particulară, de unde să fiu dat afară cu paraşuta şi cu tot entuziasmul meu. Bles­temam „în petto" patronul meu, ministrul comunicaţiilor, Kaiserul şi toată clica lor. Dar trebuiam să ascult de vocea raţiunei să mă întorc la Haga şi să încerc să inter­­vievez pe Kaiser, altfel, înţelegeţi deci ca graţie T. F. F.-ului am scăpat de moarte, poate, sau de un picior de la cumnatul lui Zubkoff. Radio-ul oferă actualmente un ajutor preţios tuturor acelora cari vor să urmeze linia ascendentă a progresului. Nu uitaţi că în această epocă a teclmnicei, toate po­poarele sunt animate de o dorinţă arzătoare de a se face cât mai cunoscute T. F. F ul, nu numai din punct de vedere ştiinţific, chir mai ales din punct de vedere politic ч f­pscial, oferă un teren inimaginabil, pen­tru o Antantă practică între popoare. Nu uitaţi că în câteva secunde T. F. F-ul poate opri un război, poate trimite mesa­­gii de pace şi e tot­odată punctul de con­tact între compatrioţii aceleaşi ţări trans­plantaţi în lumea întreagă. El dă cutat u momente tragice acelora care se găsesc departe de patria lor şi aduce ajutor atât pe pământ cât şi pe apă. Dar din punct de vedere politic centru­ T. F. F. se pune o problemă foarte gravă, aceea a onestităţii şi a bunei credinţi, căci dacă un guvern oarecare poate accepta în câteva secunde prin T. F .F . propunerile sale de pace el poate deasemenea într’un timp tot atât de scurt, să deslănţuiască un conflic dezastru­os. Războiul viitor, graţie T. F. F-ului, va fi un război de distrugere. Dar afara de aceasta, radio-ul cu puterea sa extraordi­nară, a arătat, după cum ştiţi mai bine de­cât mine, că actualmente, un individ, un oraş, o ţară, nu pot să se mişte fara ser­viciile sale. Un ţăran român după ce şi-a întrebuinţat timpul lucrând pamantul ro­ditor al României, are putinţa ca, împre-­­ună cu familia sa, graţie radio-ului, sa se iniţieze în problemele politice din timpul nostru financiare, având înaintea sa un­­ simplu aparat cu haut-parleur". — „Pentru că aţi atins chestiunea radio­foniei la sate, ce programe credeţi că ar fi mai nimerite pentru emisiunile destinate satelor? „ — „Bine, dacă doriţi acest lucru, sa lă­săm politica pe seama diplomaţilor şi par­­lamentarilor şi­ să trecem la formarea pro­­­gramelor de radio. Pentru a formă un spi­rit, trebue mai întâi un sistem care să per­mită persoanei care se găseşte în faţa haut­­parteurului, să înţeleagă ceea ce i­ se trans­mite de la celălalt capăt al lumii. Un literat care face o conferinţă despre un subiect oarecare, dă adesea familiilor care are un post de radio, un mijloc excelent de a ur­mări curentul literar contimporan. Evi­dent, trebuie să ne gândim la acei care, cu tot progresul de după război, n au putut să se scuture de jugul ignoranţei. Din această cauză, după părerea mea, un program de emisiune complect, ar trebui sa cuprindă următoarele puncte: 1) Muzică uşoară compusă din bucăţi clasice, Schubert, Schumann, Haydn, Stra­­winsky, Rimsky Korsakoff, Enescu, Jóra şi ceilalţi compozitori români, urmată de mu­zică populară, fără a neglija pe Paul Whit­­mann sau Jack Hilton. . . ( 2) Noutăţile locale şi internaţionale şi câ­­­­te­va cuvinte asupra situaţiei bursei, căci actualmente finanţele joacă cel mai mare o mică lecţie de gramatică şi de for­maţiunea limbii, cât şi câteva cuvinte a­­supra istoriei poporului. 41 Din nou muzică uşoara . _ In ce măsură credeţi că trebuie sa fie factorul distractiv, pe lângă cel educa­tiv, în programele de radio. — „Mă întrebaţi care trebuie să fie pro­porţia între partea distractivă şi acea e­­ducativă? . După mine, trebuie să dăm mai multa importanţă părţei educative. Bineînţeles, ca nu trebuie neglijat prin aceasta partea dis­tractiva, adică după o lecţie de gimnastica sau o conferinţă oarecare, trebuie presărat, ici colo, elementele cari formează, partea distractivă.. Un program nu trebuie umplut cu probleme grele, obositoare, cari ar con­veni poate unei minorităţi de intelectuali, dar nu pentru marele public al T. F.­­-ului, care socoteşte radio­ul ca un mijloc spon­tan, uşor şi agreabil de distracţie. Nici o statistică, nici o conferinţă asupra proble­melor ştiinţifice complicate ca: matematica, filozofia, căci 90% din auditori, vor întoar­ce condesatorii pentru a auzi un foxtrot la modă. La partea atractivă, trebuie să dam mai ales atenţie muzicii, acest izvor minunat de senzaţii nebănuite. Dar tocmai în mu­zică trebuie să facem o selecţiune de bucăţi unde după orchestră, să intervie solişti Când publicul aude o bucată la violoncel, sau la vioară îşi zice: „Postul ăsta e bun, se aude chiar stacca­­tto-urile şi pizzicatto-urile" şi imediat ei vor continua să caute un post care le-ar putea oferi un program asemănător. Deci o p­roporţie există. Iat-o: d­e educaţie, adica conferinţe, lectură, sport, etc ^ 3/8 ,ра^ distractivă. Să nu uităm unul din cele ma importante puncte, jurnalul vorbit. La no în Belgia, el a luat o dezvoltare extra­ordinară. . . _ Credeți că jurmalul vorbit­ prin radio va suprima jurnalul scris, sau îl va modi­fica, şi cum? S­au credeţi că e posibila o conlucrare"? . _ jurnalul vorbit, evident că nu va oferi odată aceleași avantagii cu ziarul scris. Jurnalul vorbit informează publicul fara fără­ a-i permite de a trage consecinţele din aceste informaţiuni. El nu lasă urma, fiind pe de o parte rapid şi pe de alta parte, neputând ţine mult atenţia publicului. El e mai bine zis, un excelent auxiliar al pre­sei cotidiene. In America jurnalul vorbit este considerat ca un „homme sandwish , adică un fel de agent de publicitate. Nici­odată jurnalul vorbit nu va putea nici modifica şi cu atât mai puţin suprima jurnalul scris. Credeţi Dvs. că un radiofo­­nist ar avea răbdarea să asculte un pro­gram complect al unui jurnal scris? Zia­ristica este o ştiinţă, o rutina care trebui să degajeze înainte de toate sponan, precis şi cu uşurinţă problemele de actualitate, jurnalul vorbit nu poate decât uşura acest lucru. Jurnalul vorbit, după cum am spus, poate deci complecta jurnalul scris, ele pot deci trăi împreună. Desigur că jurnalul vorbit ar trebui să facă sacrificii formida­bile pentru a atinge acelaş nivel import“ pe care Га atins ziarul scrie. Un jurnalist care nu scrie, e ca și un diplomat ca nare post. In Europa, jurnalul vorbit, nu va putea nici­odată să se impune, pentru ca noi totdeauna vrem „probe scrise la tot ce ni­ se povesteşte. Jurnalul vorbit laşa întot­deauna în urma lui un vid. îmi exprim do­rinţa cea mai sinceră, ca radio-ul în Ro­mânia să atingă aceleaşi proporţii, ca­m celelalte ţări mari In Belgia avem un post de emisie care ocupă un loc de frunte viaţa societăţii. Imaginaţi-vă foloasele pe care le au belgienii, când graţie T. F .-uri, ei pot comunica cu uşurinţă cu marea coro­n­­ia Congo-Belgian. Am mulţumit d-lui S. J. Bips pentru in­teresantele declaraţii şi ne grăbim­­ le coo­municăm cititorilor. B. SANDU Expoziţia internaţonală de radio din B 1 Liga Apărării Naţional şi Expoziţia. — Concu­­ cel mai practic , mai eftin aparat de rai Declaraţiile d-lui Genera­l. Popovici, preşedint Apărării Naţionale. Comitetul organizator al Expoiţiei Internaţionale de radio care va avea loc la toamnă în Parcul Carol, eşte în plină activitate. Toate măsurile au fost luate pentru ca expoziţia să ru­­şească pe deplin. Lucrările de amea­­jare în Parcul Carol au început. Cu planurile şi proectele făcute, se pot deduce că nimic nu va fi cruţat pen­­tru ca marea manifestare care va f expoziţia să aibe un caracter cât mai măreţ. După cum se ştie, Expoziţia a por­nit din iniţiativa Ligei Apărării Na­ţionale. Am crezut interesant să ne adre­săm preşedintelui Ligii, d. general I. Popovici, care ne-a declarat următoa­rele în legătură cu scopul expoziţiei: „Am înţeles scopul deosebit şi am îndemnat Liga Apărării Naţionale, sub a cărei egidă se organizează Expozi­ţia Internaţională de Radio din Bucu­­r­eşti, să facă toate intervenţiunile de­­ rigoare, pentru ca aceast­ă mare manifestaţie radiof­i­nă să reuşească pe deplin ! Liga Apărării Naţionale îl că prin încurajarea rad­ioi în ţară se vine, în mo­d în ajutorul apărării naţion­a- radiofonică se deschide în tră şi România trebue să­­ acest enorm progres al ştiri a trage toate foloasele. Ti­mon trebue educat în acest­a şi instruit pentru a cunoaş luănintele technice ale la Expoziţia internaţională un radi din acest an are o deosebită impor­tnnţă pentru ţara noastră, căci di­s­punerea multiplelor feluri de ap­­rac, publicul românesc va avea oc­­ziunea să aprecieze singur, care est aparâtul cel mai bun şi cel mai ofta­­n prilejul Expoziţiei Internaţio­nale de Radio, Liga Apărării Naţi­nale va institui un concurs, pentr cel mai practic, cel mai ieftin şi n conscinţă cel mai bun aparat de ra­dio, e ar conveni publicului româ­nesc­­ care, desigur, ar putea fi în­­trebiiţat cu folos şi la sate, potrivit dorinţi Ministerului de Interne. Expţiţia are o secţie specială pen­tru apiaţiuni menajere de mare im­portanţi gospodăriilor, la oraşe şi sate. Tot cu prilejul expoziţiei, Liga părării ficţionale va da o atenţiun deosebită laturalului de telefonie t­ra­fir, atâ cu caracter radio-milit, cât şi pentu administraţia interior a ţării. Şi că L. A. N. va institui un concurs, petru cel mai practic apa­rat. Se simte mult lipsa unui astfel d aparat, care­ă funcţioneze pe o­m de circa cel puţin 50 km. In aceste ondiţiuni Expoziţia I­ternaţională ln Radio apare ca o ma­­nifestaţiune extraordinar de inter­santă, pentru publicul românesc pentru scopurie superioare ale ap­rărei naţionale*. ___________ rep. D. General I. POPOVICI RADIO SI MEDICINA prof. dr. Manicarde­r — Interview en d­ I Interesanta revistă „Radio şi Radiofonia” m­i-a făcut deosebita cinste să-mi ceară câ­teva rânduri despre med­icină şi radiofonie. Răspund cu plăcere deşi chestiunea e a­­bia la început. POPULARIZAREA HIGIENEI In ceea ce priveşte propaganda, răspând­i­­rea cunoştinţelor precise şi utile de higie­na, fie socială, fie individuală, se face pe o scară întinsă în diferite ţări şi s’a început şi la noi. Mă gândesc de ce folos mare ar fi când posturile de recepţiune ar fi răspândite in cât mai multe sate. , Comunicări scurte pe înţelesul tuturora asupra alegerii soţilor în căsătorie asupra higienei sarcinei şi naşterii care sunt în­conjurate de atâtea superstiţii, procedeuri direct vătămătoare. RADIOFONIA ŞI ÎNGRIJIREA COPIILOR Populaţia ţării noastre este formată aproa­pe pe jumătate (40 la sută) din copii. Faptul acesta ar fi o dovadă de vitalitate de putere de viaţă a neamului, dacă am ştii să păstrăm mai bine viaţa acestor copii. Mor prea mulţi copii in România. Multe din pricinile acestor mortalităţi se pot în­lătura. De ce folos n’ar fi dacă s’ar transmite prin Radio sfaturi pentru creşterea şi în­grijirea copiilor mici, sfaturi pentru hrana lor, pentru îngrijirea boalelor lor. APĂRAREA ÎMPOTRIVA EPIDEMIILOR Afară de foloasele arătate mai sus în timp de epidemie ce bine ar prinde răspândirea cunoştinţelor exacte despre măsurile de a­­părare, care trebuiesc luate repede chiar înainte de ajungerea în localităţile contami­nate a echipelor sanitare. MALADIILE ENDEMICE De asemenea măsurile de apărare în con­tra boalelor endemice de la noi ca: malaria, pelagra, tuberculoza,­­sifilisul etc., s’ar putea extinde mult prin radio- ■-*•*-*■ DIAGNOZA PRIN IDELE HERTZIENE (UNDELE SCURTE) O nouă explicaţie a Radiofoniei, de data mai recentă, dar cu perspective mari in au­*­tor, este încercarea a a se studia tulbu­râ­­rite organismului bolnav prin radiofonie. Se ştie, că mai tode funcţiunile organis­mului sunt însoţite a fenomene electrice care se propagă mai des de-a lungul nervi­lor. S-a încercat studieră acestor curenţi e­­lectrici dinăuntrul corpului omenesc cu aju­torul fenomenelor radoelectrice pe care le pot produce şi rezultaele au fost din cele mai încurajatoare. CONCLIZIUNI Concluzia la care ajuge d-l prof. dr. Ma­­nicatide, după expunera de mai sus atât de concisă şi interesantă următoarea: Medicina posedă în­­adiofonie un exce­lent mijloc de populariate şi într’un viitor apropiat, va poseda poae un bun mijloc d cercetare a funcțiunilor organice. L. F. , (Urmare din pagina a) . La etaj sunt locuinţele рал^.talu­lui şi deasupra castrul de apă, în­tr’un turn de vre­o 3 m. înălţime de la pământ. Apa e aarsă dintrun puf şi e pompată printro pompă centr­­ugă, în turn. E hiafi de la 14 m. a­­dâncime, şi deci ponpată în total pe o înălţime de 40 m. Toate instalaţiile se fac sub supra­vegherea d-lui inginer Mircea Geor­­gescu având ca aju­r pe maestrul monteur D-l Ghenea. * * * Lucrările sunt deci foarte înaintate, săptămâna aceasta au fost complecta­te lucrările pentru instalaţia apei. In August, încep emisiunile de probă.

Next