Radio şi Radiofonia, octombrie-decembrie 1929 (Anul 2, nr. 55-67)

1929-10-06 / nr. 55

Anul H. No. SS - 20 PAGINI Duminică 6 Octombrie 1929 Directori Dr. In sr. E. PETRESCU Administraţia BUCUREŞTI­­. Str. Sărilor, 7-9-H-Telefon 307/1­9 și 306/67 ; Lei 400 pe 1 an. Lei 200 pe 6 luni Redacţia: BUCUREŞTI Str. Sar­ndar, 7-9-n şi str. General Bertweiot. 60 Continuafl, vâ rog! De 4 ani, de când există uri regim al radiofoniei la noi în ţară, am putut înregistra o serie de măsuri, care cu toate că erau ireproşabile din punct de vedere legal, au constituit adevăra­te bariere de care s’a izbit întreg e­­lanul ce a prezidat la naşterea radio­foniei româneşti. In acest răstimp, doar două măsuri favorabile radiofoniei au fost luate: suprimarea zonelor de stare de ase­diu, luată de fostul guvern liberal în ultimul său consiliu de miniştri şi înlesnirea obţinerii autorizaţiilor de instalaţie de radio luată de dir. gene­rală P. T. T. cu ocazia expoziţiei inter­naţionale de radio. Prima măsură a avut ca efect du­blarea în mai puţin de 3 luni, a numă­rului abonaţilor radiofonişti; cea de-a doua, a avut ca efect să mărească cu aproape o mie, numărul abonaţilor din luna Septembrie­­.­­ Timp de o lună s-au eliberat în mod civilizat permisele de radio, venea o­­mul la biroul de autorizări al expozi­ţiei, plătea 500 de lei, completa un buletin imprimat în care declara pe răspunderea sa că posedă calităţile legale pentru obţinerea autorizaţiei şi aceasta era eliberată pe loc. Comisia de radio verifică aceste au­torizări, şi îşi rezervă dreptul de a con­trola eventual declaraţiile nouilor a­­bonaţi, cari trebuiau la cererea ei, să prezinte actele ce declara în buletin, că le posedă. E just, că până la această măsură, diriginţii diverselor oficii poştale eli­berau permise provizorii, dar numai după ce amatorul trecea prin toată filiera administrativă, care trebuia să-i elibereze certificatele de bună purtare, naţionalitate, acte de naştere, ele. • - . -• ■ ' ч Audiţiile imperfecte şi presărate cu paraziţi d­in cauza absenţei unui post local puternic, le complecta descura­jarea, astfel că majoritatea cetăţeni­lor renunţau la plăcerea de a deveni radiofonişti... aşteptând zile mai bune. Azi, condiţiile s-au schimbat. Per­misul de radio îţi dă posibilitatea de a asculta Budapesta şi Moscova, e drept, dar vrănd-nevrănd vei asculta şi Bucureştiul, deoarece va fi postul ce se va auzi cel mai clar în tot ţinu­tul României Mari. Facilitarea obţinerii permiselor de radio, dă posibilitatea de a înmulţi numărul amatorilor, singurii cari sus­ţin materialmente postul nostru na­ţional de radio-difuziune. Măsura atât de fericită luată la ex­poziţia internaţională de radio, tre­buie — după închiderea acesteia, — generalizată în toată ţara. Permise provizorii vor trebui să fie eliberate de către toţi diriginţii oficiilor poş­tale la simpla cerere a radio-amatori­­lor, cari achită taxele legale şi decla­ră că posedă actele cerute de lege. Cererile se vor centraliza la comisia de radio, care-şi rezervă dreptul de a controla declaraţiile radio-amatorilor. Despre succesul ce-l va avea aceas­tă măsură, avem mărturie nenumăra­tele declaraţii ce ne sosesc din pro­vincie, în special din vechiul regat, de la persoanele care n’au avut posi­bilitatea de a se deplasa până la Bu­cureşti. . Cu toţii cer pentru oraşele lor, ins­talarea acestui sistem civilizat de eli­berări de permise. - -­­ - -Să nu ne mai întoarcem înapoi. O reîngreunare a obţinerii permiselor echivalează cu o sabotare a­­ postului naţional de radiodifuziune. O mie de abonaţi făcuţi într’o expoziţie, în timp de o lună e ceva, 30.000 (treizeci mii) de abonaţi în plus recrutaţi pe această cale în toată ţara, în timp de maxi­mum un an, e mult. De aceea atât di­recţiunea P. T. T., Comisia de radio, cât şi Ministerul de Comunicaţii sunt datoare să nu lase să cadă această mă­sură salutară radiofoniei româneşti. Aţi început-o bine. Continuaţi, vă rog. ______________lr. Ing. C. PETRAŞCIf Chestia zilei După nouile emisiuni c r­etoane, dacă mai primim multe transporturi de scrisori, nu mai avem nevoe de lemne la iarnă. » ’ •- ’ Emisiunile de încercare ale postului Băneasa întregul program se transmite prin noul post Succes pe toată linia CUM SE AUD EMISIUNILE IN ŢARA ŞI STRĂINĂTATE Emisiunile de încercare ale staţiu­­nei Băneasa au continuat în­ ultimul timp, transmiţându-se întregul pro­gram de zi şi de seară în condiţii vni din ce în ce mai bune. Primele relaţiuni din partea ama­torilor atât din provincie cât şi din străinătate sunt în general favorabile. Intre altele staţiunea Băneasa a transmis o reprezentaţie teatrală din studio, cu „Nora" de Ibsen, în inter­pretarea ■ d-nei Agepsilla Macri Efti­­miu, o transmisiune care a fost ex­celentă şi foarte apreciată de amato­rii din ţară. Se constată astfel că transmisiu­nile teatrale din studio sunt pe atât de bune, pe cât de imperfecte au fost unele transmisiuni de la teatrul Na­ţional. Astfel, premiera piesei Geor­ges Danain, după cum am arătat, a fost oarecum confuz transmisă. In­­tr’adevăr, în învălmășala premierei, microfoanele au fost deplasate de la locul lor. De­ altfel, de pe scene se transmit de obiceiu concertele; transmisiunile teatrale sunt foarte dificile. CORESPONDENŢA CU AMATORII Societatea de radiodifuziune a pri­mit un important stoc de corespon­denţă din partea amatorilor, în ur­ma apelului lansat prin microfon de a i se trimite relaţiuni asupra funcţionării postului. Această cores­pondenţă are un caracter entuziast, dovedindu-se astfel încă odată ce gol imens umple noua staţiune. D. inginer Câru Munteanu, direc­torul general al societăţii, a binevoit a ne pune la dispoziţie această inte­resantă corespondenţă. ARDEALUL AUDE PERFECT Amatorii din Cluj comunică astfel, că postul Băneasa se aude cu o inten­sitate crescândă şi că şueratul a deve­nit inexistent. Un amator din Haţeg, trimite o schi­ţă, arătând că deşi lanţul muntelui Retezatul formează un ecran în faţa undelor, totuş a auzit atât de tare Bă­neasa, încât o cască pusă pe masă, a servit drept haut-parleur! Această relaţiune este foarte intere­santă, deoarece existau temeri că munţii Carpaţi, să nu facă imposibilă audiţia noului post în Ardeal. Acea­stă teamă s-a spulberat, deoarece din toate colţurile Ardealului au sosit scrisori şi telegrame entuziaste, expri­mând emoţia amatorilor ardeleni, au­zind pentru prima oară limba româ­nească la radio. Amatorii din Alba lulia — oraşul Unirii, — îşi exprimă emoţia lor, când au auzit pentru prima oară Trăiască Regele, adus de undele văzduhului. La Timişoara, audiţiunile clare şi puternice, au fost o adevărată surpri­ză, deoarece nimeni nu se aştepta „să prindă Bucureştii’’. O doamnă din Reşiţa scrie Societă­ţii de radiodifuziune, cât de mult a impresionat-o, auzind versurile ro­mâneşti rostite de frumoasa voce a d-lui Vracea. Din Mediaş, un amator entuziast scrie Societăţii, „într-o pauză a pro­gramului’’... Au sosit scrisori din Ocna Sibiului, Gheorghieni, Satu Mare, Braşov, Lo­­nea-Petroşani, Tg. Mureş, Aleşd, Ora­dea Mare, Câmpeni, etc. Dr. Rişcu, deputat de Alba, trimite o serie întreagă de observaţiuni. IN BASARABIA ŞI BUCOVINA O masă întreagă, la sediul Societă­ţii de radiodifuziune, e plină cu scri­sori primite de la amatori. Luăm din grămadă, la întâmplare... D. Gheorghiu, şeful gării din Gri­­gore Ghica-Vodă, îşi exprimă mulţu­mirea că postul se aude la graniţă... Un amator din Chişinău scrie cum a ascultat până la sfârşitul emisiunei, „nelăsându-i inima să închidă apara­tul care-i aducea graiul şi muzica ro­mânească'’. Dir­ectorul seminarului din Edineţi, este aparatul ideal cu trei lămpi ! El va fi dăruit in cursul lunei Octombrie, prin tra­gere la sorti abonaţilor ziarului nostru. Perfect 3

Next