Radio şi Radiofonia, octombrie-decembrie 1929 (Anul 2, nr. 55-67)
1929-12-08 / nr. 64
AnuluI No. 24 — 28 PAGINI Duminică 8 Decembrie 1929 IO LEI Inrector: Dr. Ing. E. PETRAŞCU Abonamente: tei 400 pe 1 an, tei 200 pe 6 luni Nova-Radio din Magazinul Jacques Paucker, str. Smârdan No. 27, s’a mutat în Calea Victoriei 2,Piaţa Senatului, Palatul ,,Clădirea Romănească“ Saloanele de audiţie şi Expoziţia permanentă sunt în curs de instalare. Adiţia : BUCUREŞTI 1. Str. G. Miile, (Sărindar) 79-11—Telefon 307/69 şi 306/67 Redacţia: BUCUREŞTI Str. C. «. si ^ General Berthelot 60 1 Iniţiative radiofonice 3 Expoziţia internaţională de radio din Bucureşti, pare că a produs o emulaţie printre radioamatorii noştri. O urmare fericită a expoziţiei internaţionale trecute, este şi actuala expoziţie de radio din Timişoara, organizată din iniţiativa radioclubului din Banat. Participă la ea principalele case internaţionale de radio şi vre-o câteva case locale .Toate aceste firme, alimentează radioamatorii din Timişoara şi din Banat, în general. Trebue să remarcăm în treacăt, că de libertatea relativă a regimului radiofonic , de care dispun locuitorii din restul ţării,—cei din Timişoara, nu s’au putut bucura decât de iman încoace. Până atunci, cele mai straşnice legi de stare de asediu, interziceau oricărui locuitor, să posede un post de radio. Cu toate acestea, comerţul de radio e de ani de zile înfloritor la Timişoara. Îşi poate face oricine ideie de numărul mare al clandestinilor de pe acele meleaguri, până acum un an, ba chiar de atunci încoace, şi de rezultatele legei actuale. Expoziţia e foarte reuşită .In prima zi a fost vizitată de mai multe mii de persoane, în ciuda vreunei neprielnice. Se eliberează pe loc autorizaţii pentru instalări de posturi de recepţie şi aci avem ocazia să relevăm graba şi deplina culanţă, cu care a procedat Dir. gen. P.T.T. şi direcţia radio-comunicaţiilor. Cu toate că alţii erau cei indicaţi s’o facă, ziarul nostru a sesizat autoritatea de importanţa acestei chestiuni şi astfel, în mai puţin de 24 ore, totul era aranjat şi organizat, astfel că autorizat,T. г au început să se dea chiar în momentul deschiderii expoziţiei. Sperăm că iniţiativa radio-clubului din Banat, nu va rămânea izolată, ci va fi un prilej de manifestaţii radiofonice în principalele centre din România. Dar sus numitul radio-club, mai are o ambiţie: să monteze şi să întreţină sub auspiciile societăţii de difuziune,, un post de emisiune local. Chestiunea prezintă, în afară de interesul radiofonic şi o latură pur naţională şi de propagandă. Postul de la Budapesta, atât prin apropierea sa, cât şi prin lipsa de obstacole în parcursul undelor venite din Ungaria se aude admirabil la Timişoara, pe un post cu lămpi de sensibilitate mediocră. Şi cum mijloacele materiale nu le lipsesc, programele încep de la ora 9 dimineaţa, un program ce e ascultat cu nespusă plăcere de... cei cărora le suntem dragi. Şi vă rog să credeţi că atunci când vine vorba de noi, nu ne menajează deloc. Pe la 2 p. m., începe postul din Viena şi abia pe la 5 postul românesc. Contra acestei propagande, există un singur mijloc de luptă, un post de emisiune local, care să permită audiţii pe galenă. O audiţie pe galenă, e superioară în ceea ce priveşte claritatea audiţiilor cu lămpi. O audiţie pe galenă, este incomparabil mai eftină, decât una cu lămpi, este deci la îndemâna celor mulţi. O asemenea audiţie, este aşa dar superioară techniceşte, acelora ce s’ar obţinea cu postul dela Budapesta şi ar fi ascultată, de acum, cu interes. Un post local costă mult, e drept, dar radio-clubul de acolo, se angajează să strângă un număr de abonaţi suficient, pentru ca din totalitatea lor, sau numai dintr-o parte, să se construiască postul. O atare iniţiativă, nu a avut până acum şi nici nu va avea concursul minoritarilor, dar tocmai de aceea, trebue să-l aibă pe cel al statului român şi pe al societăţii de radiodifuziune, care va trebui să examineze chestiunea cu toată atenţia. „Asociaţia generală a radiofoniştilor” va susţine această chestiune, cu toată căldura ce o atare iniţiativă merită. Dr Ing. E. PETRAŞCU ------------------ЯШ-----------------------------------In faţa microfonului D-na Aura Dumitrescu dela „Opera Română" Technicienii postului Bucureşti Vasilache şeful mecanic al postului dela Otopeni Chestia zilei Radio-Bucureşti se aude în India — Alohadi Radio-Bucureşti Transmitem muzică de dans D. Paul Géraldy la Radio-Bucureşti Distinsul romancier francez, d-nul Paul Géraldy, care a fost invitat în ţară pentru o serie de conferinţe, a rostit în seara de 3 Decembrie crt., următorul salut, — adresat poporului român şi colegilor scriitori, — în faţa microfonului, la Radio-Bucureşti. Ar trebui ca posibilitatea de a vorbi mulţimii, aşa cum vorbesc eu acuma, să fie rezervată regilor şi eroilor. Dar ştiinţa modernă, este foarte bogată şi generoasă şi ea împrăştie cu dărnicie, binefacerile ei. Umilului trecător, pe care îl reprezint în astă seară, îi împrumută o voce din altă lume. Şi iată-mă în mijlocul vostru, apropiat şi în aceiaşi vreme departe, nevăzut ca un spirit, dar sonor ca o orchestră. Profit de întâmplare, spre a adresa Bucureştilor şi României întregi, un mesagiu al cărui aducător sunt eu. Este salutul tuturor prietenilor mei din Paris, salutul literaturii franceze, adresat vitejilor noştri fraţi din România. Pentru a ajunge între voi, prietenul plecat din Franţa, trebue să facă un drum lung, să străbată întreaga Europă, să treacă patru hotare. Se pare, că după atâtea piedici şi după o asemenea distanţă, el ar trebui să întâlniască oameni absolut diferiţi de sine. Dar surpriza care ne aşteaptă la coborîrea din tren, este aceea de a întâlni din contra, semeni de ai noştri, încât am crede că am făcut de-a bea câţiva kilometri. Cine vorbia de Occident şi Orient? Iată-l pe domnul Liviu Rebreanu, al cărui frumos şi viguros roman „Ciileandra", a fost tradus în limba franceză. Această carte atât de particulară, atât de locală şi atât de isvorîtă din pământul românesc, ar putea fi totuş semnată de imul din ai noştri, cu condiţia ca să fie ales dintre maeştri, atât de mult aminteşte de tradiţia cea mai latină a romanului. Dar iată că în vitrinele librăriilor apare o carte „Psihologia amorului contimporan". Sunt o serie de schiţe parisiene, atât de parisiene, încât pare că sem(Continuare in pap. ITa) D. Panl Géraldy