Radio şi Radiofonia, ianuarie-martie 1930 (Anul 3, nr. 68-80)

1930-01-05 / nr. 68

Ъгш1 ///. No. BQ — L.**a8 se& ­irector: Dr. în­g. E. PETRAŞCU Abonamente: Lei 400 pe 1 an. Lei 200 pe 6 luni Afl­tia : BUCUREŞTI I. Str. C. Mille. (Sărindar) 7-9-11—Telefon 307/69 şi 306/67 IO LEI Duminică 1 Ianuarie 1930 H­ORA­Ş ELECTRIC : Aparatul minune COMPLECT «Lei 10.200 S Redacţia: BUCUREŞTI Str. & Mille. 7-9-n şi Str. General Berthelot 60 în favoarea galenei — *=*=«­ De când pontul 11 licăreşti este pus a punct, cehstiunea posturilor de re­cepţie cu­­jalenă se repune la ordinea zilei. La distanţe mari de zeci de km., ba de multe ori la peste 100 km., acest post este auzit distinct de radioamato­rii galenişti...dar nu de toţi. Anumite precauţiuni trebuesc luate, pentru a ajunge la o audiţie suficient de tare. Dar mai întâi, ce înţelegem prin tărie? Toată lumea ştie că antena unui post de recepţie, vibrează la fel (de repede) ca antena postului de emi­sie, ce ne propunem a asculta. Aceste, vibraţii sunt o formă a ener­giei, deoarece e vorba de energie elec­trică. Deci e chestie de volţi și de am­­i)cri. Insă nu tocmai de ei, ci de can­­‘Hăt' ••ari simt de untioane d г-ri mai "■ . . i C Ci • • { f l v( Ti*. rjill СО— Câţiva m­icro-volţi incluşi în antena noastră, galena îi transformă în mu­zică. Pentru a prinde însă o cât mai mare energie, va trebui să avem o an­tenă cât mai lungă. Un fir de mini­mum 20 m. lungime, se impune la dis­tanţele ce trec de 20 km. de postul Bu­cureşti. Această energie infimă odată captată de antena noastră, trebue păs­trată iar nu risipită in pământ, con­ductori, suporţi sau conexiuni rău fă­cute, etc. Vreau să insist asupra unei preju­decăţi generale la cei ce îşi construesc posturile cu galena. Mai toţi spun: „îmi fac lui post provizoriu cu ga­­lenă, aleg, atunci, materialele rele mai primitive, (deci cele ce dau pierderile cele mai mari). In aceste, condiţii, re­zultatele la posturile cu galena devin detestabile. Pentru a păstra această particulă de energie cât mai intactă, — căci nu­mai pe ea o vom primi în casca tele­fonică, nil ca la posturile cu lămpi, cari adaugă o cantitate enormă la acria primită, — va trebui să alegem materiale de prima calitate. Să fixăm ideile. Când un curent de 3000 de microvolţi parcurge o antenă, putem spune că audiţia va fi destul de viguroasă. Condiţia primordială, pentru ca această energie să nu fie pierdută, este să izolăm bine antena voastră. Antena va avea la fiecare, ca­păt,­lui număr de porţelane, care o vor despărţi de legăturile cu stâlpii. Apoi intrarea de post se va face, în­depărtând firul de orice, masă meta­lică. Această precauţie însă, nu e su­ficientă. Va trebui să izolăm bine şi postul nostru de recepţie. Mulţi radio-amatori îşi montează postul cu galena pe o planşetă de lemn şi apoi se plâng că nu aud bine, cu toate că antena tor e bine izolată. Vom lua deci o placă de ebonită de circa 5 mm. grosime, pe care vom fixa bornele, detectorul ca şi seifurile şi condensatorul nostru. O “Iuimii alevin­ trebue dată ” tonului. Dacă e... lenele nu au aceiaşi sensibilitate. — aceiaş putere detectoare, nu e mai pu­ţin adevărat că nu trebue acordată o importanţă primordială acestui fapt, căci azi se găsesc la toţi negustorii ga­lene avînd un mare număr feţe de con­tact. Ceea ce trebue îngrijit, este mai mult partea mecanică a detectorului. Bazinul în care stă cristalul, trebue făcut dintr’o substanţă conducătoare, cu un sistem de strâns, foarte perfec­ţionat, pentru a face im contact cât mai intim cu mineralul. Acest bazinaş trebue şi el confecţio­nat dintr’un metal cât mai conductor şi mai inoxidabil, de argint spre e­­xemplu. Vârful ce atinge cristalul, vu va fi cât mai ascuţit şi ш fi solidar cu o spirală al cărei al douilea contact. I • v fi solidar si `n cot- avi -U l­‡”- cm' mai intim, cil braţul mobil al detec­torului. Această spirală, va avea ca rezultat, să dea o mare supleță celui ce caută postul și să regularizeze pre­siunea pe galena, căci nu trebue să se uite că presiunea pe mineral, tre­bue să fie minimă. Info Chestia zice: Primul revelion la radio... Condensatorii îi vom alege de­ bună calitate cu pierderi mici in dielectric, deci cu aer între plăci şi îngrijit lu­craţi, iar bobinele de seif, cât mai bine confecţionate, vom prefera mon­tajele in fluid de coş sau cele in fa­gure. Luând toate aceste precauţiuni, ne putem asigura o recepţie regulată, la mai bine de 100 km. distanţă. R. U. ...după o căsnicie — fericită — de 34 ani. Sărbătorile la Radio -00»—^ГЗОО­ Difuzarea serviciilor religioase. — Ce spun prelaţii ortodoxe.­­ Microfonul ese din studio. — „Contactul cu viaţa”. Sărbătorile Crăciunului şi Anului Nou au ocazionat programe specia­le la toate posturile. Este de notat, însă, că, mai ales, posturile germane şi olandeze, au „săr­bătorit’’ Crăciunul. Serviciile religioase catolice nu au putut fi transmise, deoarece Sfântul Scaun a interzis răspândirea cere­moniilor religioase. Anul acesta nu am auzit nici la Radio-Bucureşti transmiterea ser­viciului religios de la vreo biserică ortodoxă din Capitală. După cum se ştie, lipsa de fonduri, nu a per­mis până acum releul cu vreo bise­rică, deşi sunt în Capitală biserici, unde corul este admirabil. In schimb, am avut la Radio­ Bu­­cureşti de Crăciun, coruri de copii în studio, foarte amuzante. CHESTIUNEA RELEURILOR CU BISERICILE Am anunţat că Societatea de radio­difuziune a obţinut im fond în noul buget, din care vrea să realizeze im­portante îmbunătăţiri. Printre acestea sunt şi releurile cu unele biserici din Bucureşti. Rămâne însă acum de vă­zut, dacă nu cumva forurile superioa­re ortodoxe, vor proceda ca şi cele catolice, interzicând difuzarea servi­ciilor divine. Ar fi regretabil, deoare­ce nu vedem ce ar putea determina o astfel de atitudine. Difuzarea servicii­i religioase ortodoxe, nu ar avea alt stat, decât răspândirea credinţei şi o influenţă binefăcătoare asupra credincioşilor. Vorbind cu câţiva înalţi prelaţi asu­pra acestei chestiuni, ar fi rămas cu impresia că Sf. Scaun pare să fi inter­zis difuzarea slujbelor de la catedra­lele catolice, deoarece un factor im­portant, de cult în practica religiei ca­tolice, este fastul vizibil, ceremonialul spectaculos, care e un puternic ele­ment de atracţie sufletească. Or, la radio, tocmai de factorul vizibil al ceremoniei se face abstracţie. In cultul ortodox, nu se pune accen­tul pe desfăşurarea spectaculoasă a ceremoniei. Ar putea avea Biserica aceea e teamă ca şi teatrul, şi anume că radio ar putea să micşoreze numărul celor ce frecventează bisericile? Am dovedit de nenumărate ori că radio sporeşte, prin reclama ce face, spectatorii unui teatru, — şi tot astfel radiofonia ar putea răspândi în mase, gustul pentru serviciile religioase. Un cor bun Transmis de la o biserică, poa­(Con­nume in vag. tt-a) . O veste senzaţionali I . In curând va apare primul fUmanach „Radio si Radiofonia"' oaevârsta enciclopedie popularizetd cs Radiofoniei Va vuprinde intri’ altulv : Calendarul radiofonistului. Un an de radio, ca toate evenimentele importante. Hloalajele cele mai moderne de emisie Si recepRe (de Ei galena la superhete­­rodini). Sfaturi practice de tot feluL Ultimele In­ven (iuni radiofonice. Lexicon ilustrat de radio. Tabloul posturilor de emisiune pe unde lungi ţi scurte. Navele şi schiţe radiofonice. Radio-Humor. Actualităţi, tolografii, caricaturi etc., etc. Un volum elegant, in condiţionai technice ireproşabile

Next