Radio şi Radiofonia, octombrie-decembrie 1931 (Anul 4, nr. 159-171)
1931-10-04 / nr. 159
ANUL IV No. 159 24 Pagini Lei 10 La toate aparatele americane, întrebuinţaţi la lămpile americane LA EXPOZIŢIE : Vizitaţi pavilionul RC A (fost ШВ) Director: Dr. Ing. E. PETRAŞCU Abonamente ; Lei 40Э pe 1 an. Lei 299 pe 6 luni Pentru Autorbciţi şi bănci lei 600 Aana buCuHESri i, str. tt. Mine, iSjrmaan 1-3-u telefon 30//69 si 308/67 Redacţia BUCUREŞTI Str. Miile, 7-9-u şi Str. General Bertnelot 60 Apropiata expoziţie de radio începutul sezonului radiofonic din anul acesta este marcat prin expoziţia radiofonică ce are loc la „Cartea Românească” şi care se inaugurează în ziua de 1 Octombrie curent. Din iniţiativa „Cărţei Româneşti” s-a pus la dispoziţia expozanţilor sala Ileana împreună cu toate sălile ce formează etajul superior al palatului imobilului acestei instituţii din Bulevardul Academiei. Timp de 20 de zie amatorii de radio vor avea ocazia să vadă in plin centrul Bucureştiului, produsele celor mai serioase case de radio, cari au înţeles întotdeauna să dea concursul lor unei manifestaţii cu folos efectiv pentru desvoltarea radiofoniei. O expoziţie de radio în adevăratul sens al cuvântului are un iudoi. ..-. .. uuî la ţară. In primul rând, ea arată că viaţa radiofonică românească este suficient de desvoltată, pentru a permite o manifestare de radio de sine stătătoare, cuprinzând realizările ei, publicul ei credincios şi năzuinţele sale bine precizate in cadrul activităţilor naţionale. In al doilea rând, este o operă de propagandă şi documentare a publicului. Intr’adevăr, deşi în ultimii ani nu avem de înregistrat nici o revoluţie în radiofonie, totuşi progresele technice, realizate în acest domeniu, sunt incontestabile. Claritatea către care posturile de recepţie tind necontenit e tot mai mult înfăptuită, spre satisfacţia publicului radio-amator, ale cărui gusturi artistice şi muzicale devin din ce în ce mai exigente. Domeniul acesta nu e încă epuizat şi in fiecare an montajele se simplifică şi se perfecţionează. Alimentarea de la sector, care permite să se aplice anodelor lămpilor tensiuni mult mai ridicate ca cele obţinute prin pilele uscate, au făcut cu putinţă întrebuinţarea lămpilor speciale şi scăderea numărului etajelor de amplificare, tot in folosul clarităţii. Pe de altă parte, problema selectivităţii, care devine din ce în ce mai acută prin înmulţirea şi întărirea posturilor de emisie, e rezolvată progresiv, prin dispozitive de filtre de bandă sau dispozitive de selecţiune din ce in ce mai raţionale şi mai compatibile cu fidelitatea necesară unei recepţii de calitate. Lupta dintre haut-parteururile electrodinamice şi electromagnetice a dus la perfecţionarea ambelor sisteme, a căror fidelitate nu mai lasă decât foarte puţin de dorit. In fine, supraproducţia mondială a avut o repercusiune şi asupra industriei radiofonice, în sensul că aparatele de radio, deşi mai perfecţionate, s’au oftinit enorm, în comparaţie cu preţurile din anii precedenţi. In chipul acesta, o expoziţia de radio, ce cuprinde principalele firme furnizoare, deschisă la începutul sezonului, este un fel de vedere rezumativă a posibilităţilor sezonului viitor. Şi aceasta, atât pentru specialiştii de radio, cât şi pentru radio-amatorii sau publicul ce doreşte să se iniţieze in tainele radiofoniei. Organizatorii expoziţiei, cari nu au ţinut deloc să se îmbrace în mantia oficialităţii, din convingerea că numai interesul celor expuse este cea mai bună recomandaţie pentru succesul expoziţiei, ar trebui totuşi să fie cât mai serios sprijiniţi de autorităţi, căci aci se poate vorbi cu drept cuvânt de sacrificiile reale, pe care toţi cei ce se ocupă de această expoziţie le fac. Iar scopul comercial imediat ce se urmăreşte, este puţin lucru pe lângă nădejdea că nutrim cu toţii că expoziţia de faţă, manifestare curat radiofonică, va da un imbold nou, atât comercianţilor, cât şi publicului românesc, întru desvoltarea interesului pentru radiofonie. Revista noastră, care a înţeles Întotdeauna să sprijine tot ce vine intr’adevăr in ajutorul radiofoniei, se adresează şi, de data aceasta radioamatorilor, aducându-le la cunoştinţă ca, după cum am obicinuit şi in anii trecuţi, la standul nostru vom expune o serie de aparate construite de radioamatorii cei mai experimentaţi şi va acorda premii după normele ce se vor publica la timp. Rugăm deci pe toţi radioamatorii constructori, doritori să-şi expună realizările lor, să ne trimeată de urgenţă, fie pe adresa revistei noastre, fie pe acela a comitetului de organizare la „Cartea Românească”, Bucureşti, aparatele ce au construit. Iar publicului nostru ii cerem să se gândească o clipă la rezultatele unice în istoria industriilor, la care a ajuns radiofonia în occident, la isvorul de bogăţii materiale şi morale, pe care radio îl constitue pentru oamenii civilizaţi şi să vină un număr cât mai mare la această expoziţie, ce nu le cere alt sacrificiu decât sforțarea de a se urca în etajul al doilea al unui imens imobil din centrul Capitalei. Dr. ing. E. PETRAȘCU „Cota apelor la bursă” este rubrica cea mai actuală, din programul radiofonic, care nu se serveşte la ora mesei. Interesul general pentru această rubrică e chiar atât de mare, încât foarte mulţi amarori iită şi de mâncare, pe când alţii se împacă, când află „cota", şi cele mai multe sinucideri se întâmplă între orele 13 și l'i jumătate. Mai mult umanitarism ar fi de dorit... * * * Săptămâna trecută s’a retransmis din studio-ul nostru un film sonor, care a fost turnat în limba lui Goethe. După actul al treilea s’a transmis primul, iar plăcile erau sgâriate.... In colo retransmisiunea a fost reuşită... * * * O fetiţă naivă din America, cu numele de „Rose-Marie”, care obişnueşte să vorbească la ora copiilor în faţa microfonului american, primeşte pentru naivitatea ei modestul onorariu de 40.000 dolari pe an. Deci, un lei peste şase milioane şi jumătate. La noi, în schimb, naivitatea nu este răsplătită cum se cuvine, căci altfel am avea prea mulți milionari. C. M. Retransmisiunile dela Opera Română Una din primele preocupări ale radiofoniei româneşti a fost retransmisiunile dela Opera Română. Interesul pentru aceste spectacole era dealtfel şi foarte natural, căci studioul postului nostru nu permitea asemenea montări costisitoare, iar publicul auditor stăruia pe toate căile posibile, să asculte opere direct de pe scenă. Totuș, problema acestor retransmisiuni, oricât părea de simplă nu a putut fi rezolvată ușor. Obstacolul principal, care s'a pus in calea acestor realizări, l-a format mentalitatea îndărătnică a domnilor directori de operă, cari îşi vedeau periclitate interesele, prin retransmisiunile radiofonice. Frica permanentă re săli poate i-a urmărit, ca un spectru şi i-a făcut să fie atât de sceptici faţă de cerinţele timpului şi ale progresului. După un timp oarecare s'a admis retransmisiunea unor anumite opere, însă cu condiţia ca programul radiofonic dat publicităţii să nu pomenească nimic despre ele. Fireşte, scopul acestui procedeu era destul de clar. S'a căutat să se împiedice dezertarea spectatorilor dela operă la radio. Mai târziu, după ce opera s’a convine, că radiofonia nu-i poate fi primejdioasă, şi nu-i poate influenţa bilanţul — care de altfel se prezenta şi înainte deficitar, — s’a îngăduit retransmisiunile pe o scară ceva mai întinsă. Ce folos însă, când repertoriul acestor retransmisiuni cuprindea opere, lipsite de interes. Atunci societatea de difuziune s'a hotărât să organizeze reprezentaţii proprii de operă, care după cum s’a dovedit ulterior , au avut un succes răsunător în cercurile auditorilor. Cu toate că au trebuit să fie utilizaţi unii şi aceiaşi solişti, spectacolele jucate în studioul postului nostru au fost mult mai reuşite, decât cele retransmise anterior direct dela operă. Regia s'a dovedit mai sigură şi tot ansamblul, mai acomodat cerinţelor microfonului, decât la operă, unde nu s'a ţinut seamă de aceste exigenţe. Dealtfel şi in străinătate lucrurile s'au petrecut cam la fel. Şi acolo, directorii de operă s'au lăsat conduşi de aceeaş mentalitate timidă, până au putut fi convinşi de utilitatea unei colaborări cu radiofonia. Astăzi, toate scenele de opere din lume admit — fără dificultăţi — retransmisiunile prin radio. Astăzi, şi Opera Română dă microfonului ospitalitatea cuvenită, aşa că vom avea prilejul să ascultăm un număr apreciabil de opere, prin radio. Departe de a suferi vreo pagubă, opera va trage numai foloase de pe urma acestor retransmisiuni, chiar dacă avantagiile materiale nu sunt pentru moment însemnate. Efectul se poate constata chiar de pe acuma. Revistele de radio din străinătate au introdus reprezentaţiile operei române retransmise prin radio în lista spectacolelor de elită, ale programului internaţional. AUDITOR f I BIBLIOTECA ""*! I DIVERSITĂȚII !««,»,«» 4 Octombrie 1951 II -IAȘI —* mmm Noul studio al postului Bucureşti Lucrările pentru mărirea localului sunt terminate încă din vara trecută, am arătat planurile de mărire a localului Societăţii de radio-difuziune din str. Berthelot. Aceste planuri le-am expus după indicaţiunile date de biroul d-lui arhitect G. Cantacuzino, realizatorul noului studio. Acum, lucrările acestea sunt terminate, aşa că sosirea iernei din acest punct de vedere, nu mai este ameninţătoare. VECHIUL ŞI NOUL STUDIO V După cum se ştie, studioul vechi, având dimensiuni foarte reduse, de 5 metri lăţime şi 9 lungime, era insuficient. Programele s’au îmbunătăţit mereu, orchestrele s’au mărit, s'au adus mari ansambluri de teatru, operă şi operetă în micul studiou, prin care au trecut coruri excelente şi, desigur, că toate acestea ar fi avut o amploare şi mai mare, dacă s’ar fi dispus de un studio modern şi încăpător. Studioul cel vechi a fost menţinut în forma lui ştiută. Noul studio este amenajat în aripa dinspre fundul curţii, aripă mărită, în locul unde se afla o terasă. După planul executat de d-l arhitect Cantacuzino, noul studio are 25 m. lungime, pe 14 lăţime la un capăt şi 15 la altul, înălţimea este de 9 metri. S’au amenajat în aripa mărită şi în locul unora din vechile încăperi, culoare noui, camere pentru doza electro-magnetică, camere de control, holuri magazii de plăci, etc. In noul studio pot să încapi orchestre mari şi vaste ansambbluri teatrale. I s’a asigurat o acustică perfectă, prin plafonul boltit în pierabolă şi straturi izolatoare Sisteme speciale asigură încălzirea şi răcirea temperaturei în studio, şi ventilaţia. Măsuri s’au luat pentru amortizarea zgomotului maşinilor şi zgomotelor străzii. SUBSOLUL La etaj, continuă golul studioului, şi vechile birouri ale direcţiunei. la subsol avem sala de maşini, depozite, vestiare, splendide săli de aşteptare, fumoar, bibliotecă, bufet, etc Pentru artişti, s’a asigurat o intrare specială şi s’au amenajat confortabile săli de recepție. Astfel, localul Soc. de radiofonie s-a modernizat, iar noul studio este la nivelul celor mai bune studiouri streine. db. Chestia zilei Numeroși amatori cer difuzarea la microfon a cântecelor de canarie,, privighetori, cucu, ele. ...Ca atare, societatea de radiodifuziune a hotărât să transmită „Vânzătorul de păsări”.