Rampa, martie 1923 (Anul 7, nr. 1601-1627)
1923-03-21 / nr. 1618
u ! ! Reprezentaţiuni extraordinare date de Teatrul BULANDRA în premincie, cu PUS DE VULTUR MARCHIZUL DE PRIOLA DIAVOLUL Primele reprezemaţivi: 20 21 22 23 şi 24 25 şi 26 27 şi 28 29 şi 30 31 şi 1 2 • * Timişoara * Severin * Craiova » Ploeşti » Focşani » Buzău » Galaţi Aprilie Brăila » Ploeşti Teatrul CAROL CEL MARE (EFORIA) Direcţiunea 3. SEGALL MALY PICON şi IACUS KALICH 9 Astăzi Marti 26 Martie 1923 Mare reprezentaţie de gală în onoarea Soc. sportive „Lumina“ Se va juca Das Süsse Mädel Comedie muzicală de salon în 3 acte de Kalich şi Schor. Muzica de Maly Picon şi Rumsinsky „OPHRA ROMANA" Miercuri 21 Martie 1923 Seara T O S C A Joi 22 Martie 1923 orele 8 seara precis FAUST Premieră cu baletul Noaptea Valpurgiei Vineri 23 Martie 1923 Seara Bărbierul din Sevilla Sâmbătă 24 Martie 1923 Orele 8 seara precis FAUST Duminecă 25 Martie 1923 Matineu WERTHER Sofira VASUL FANTOMA Biletele la Agenţia Jean Feder Teatrul Hegina Maria Comp. dramatică „Bulandra“ Marţi 20 Martie 1923 MOARTEA CIVILA Miercuri 21 Martie 1923 MOARTEA CIVICA Joi 22 Martie 1923 Seara Premiera zecea LABIRINTUL Dramă în 4 acte de Poliakow Vineri 23 Martie 1923 LABIRINTUL Sâmbătă 24 Martie 1923 Matinon cu preţuri reduse MOARTEA CIVILA Seara LABIRINTUL Duminecă 23 Martie 1923 Mărimii MOARTEA CIVILA LABIRINTUL GARNITURI DE PAT garnituri de corp, cuverturi de pat, feţe de mese şi mileuri, lucrate în fileuri cu preţuri convenabile la D-na Bornştein Str. Sf. Vineri No. 17 SU SOSIT: Stofe ţesături nori pentru Rochii, Tabileu şi Pardeşi teri Sooo perechi chiloţi calitate fină, toate culorile cari sau pus în vânzare cu preţ de reclamă: lei 65 şi 150 perechia LA MAGAZINUL „â la samantaine“ Strada Lipsca nr. 20, Telef. 1180 — Bucureşti — Vânzare en gros şi en detail Achizitori rutinaţii angajeaza s^: Reclamant Co. Concesiunea generală a afişagiului pe C. F. R. Pentru Iirdeal şi Bu* COVina acordă permis de călătorie gratuit contra ga- I ranţie de cinste şi activitate Ofertanţi serioşi şi pre- I zentabili se pot adresa la «Reclama». Str. Sărindar 7, între orele 9-10 și 3-4 d..a. C TUDORI AVOCAT str. Traian 207 Consult, 8—11 am. 8—8 da. RÂMPA Mercuri, 21 Martie 1923 Methusalem Vestigiatului trecut plin de succese strălucite, în domeniul galanteriilor, e desigur astăzi cel mai bătrân şi întreprinzător Don Juan pe care l’au cunoscut vre-o dată saloanele noastre mondene.... II vezi, pretutindeni, în aceiaşi goană aprinsă după aventuri, şi după „fructe exotice” brune şi buclate. ". II vezi, cu aceiaşi ochi împăienjeniţi de perfidia unei priviri nedesluşite, cu aceiaşi gură spirituală şi fină, gata să-ţi şoptească ameţitor cele mai adorabile minciuni din lume... Şi... în cadrul trist şi palid al părului de argint, al obrazului discret ofilit, şi alumerilor uşor încovoiaţi sub fracul impecabil şi elegant, se pare că singure aceste două ultime sclipiri de tinereţe mai dau puţină exuberanţă anilor nemiloşi... • La vârsta la care alţii resemnaţi s'au retras la gura sobei, cu tartanul pe genunchi, alături de bunica şi de ceaşca de ceai de tei.... el, între două cupe de şampanie, va strânge în jurul lui fetiţele precoce, va desmierda picioruşele nervoase în ciorapi de mătase, şi adesea chiar va ştii Să liniştească gelozia maternă cu jocul lui ipocrit şi cald. .. Acum câteva seri, la reprezentaţia.. de gală a unei societăţi de binefacere, m’a prins curtenitor pe pragul unei cabine încărcate de parfum şi de fiori..., ■■ .: — A! îi spun eu glumind, astă seară eşti mai picant ca niciodată./. E îngrozitor cum întinereşti/ El, ştergându-şi monoclul, mi-a replicat zâmbind... . —Ar fi chiar şi timpul să mă gândesc la aşa ceva... — Ei, atunci ce mai aştepţi? Nu vezi cât îi pasionează pe Parizieni subiectul întinerirei... — Dar bine, eşti severă!... Nu spun că peste vre o zece ani n'aşi dori şi eu ca minunile ştiinţei să ajungă la perfecţie.... — Cum, şi d-ta? — Şi de ce nu? Nu trebuie niciodată să spui: „Fontaine, je ne boirai pas de ton eau” şi încă atunci când e vorba de o fântână oarecare, cu atât mai mult când aie în joc izvorul tinerelei...— Ia Seama, i-am răspuns eu ameninţându-l cu degetul, să nu începi cura prea târziu, şi să păţeşti ca bătrânul acela din legendă, care ,— voind cu orice chip să întinerească —, s'a rugat atâta de D-zeu să-i realizeze dorinţa, încât D-zeu, ca să scape de el, i-a indicat locul unde izvora fântâna miraraculoasă. Dar bătrânul, în setea lui nebună, de tinereţe, a băut aşa de multă din apa a cărei fiecare înghiţitură îi scădea un an din viaţă, încât soţia lui, îngrijată,că nu se mai întorcea acasă, se duse să-l caute. Şi ce să vezi! Nenorocita găsi în locul lui un prunc de şease luni, pe care se văzu nevoită să-l dea la doică! Câteva picături mai mult... şi bietul om murea!.. — Murea de tinereţe! Ei, dragă prietenă, asta nu-i nimic!... căci setea mea e şi mai mare! Am momente, crede-mă când sunt gelos pe broasca ţestoasă, care se spune că trăeşte două sute de ani! Când citesc prin dările de seamă ale academiei ştiinţifice, că teoreticeşte omm ar putea să trăiască aproape o sută cinzeci de ani, îmi şoptesc dezolat: ce mizerie! Până şi Mathusalem cînd a aflat că nu va trăi decât şase sute de ani s’a culcat şi n’a mai vrut să facă nimic. La ce zor să mai muncească când existenţa lui avea să fie atât de scurtă! De atunci , tot puternicul a hotărât să nu mai vestească oamenilor durata exis t !/ / Sâmbătă seară a avut loc în elegantela saloane ale Cercului Militar balul do gală al Comitetului „Monumentul Aviatorilor“, in folosul fondului ce se strânge cu atâta sârguinţă pentru cinstirea memoriei tuturor ofiţerilor şi soldaţilor jertfiti pentru ţară la serviciul Aeroligei. M. Sa Regele a ţinut să onoreze cu înalta Sa prezentă festivitatea aviatorilor noştri, ascultând cu o vădită plăcere programul artistic, şi întreţinându-se cu mulţi din invitaţi. Primirea ospitalieră şi plină de atenţie a comitetului organizator şi buna dispoziţie a tinerilor dansatori a făcut ca petrecerea să continue până la ziuă. Orchestra maestrului Vlădescu, cât şi producţia artistică au fost la înălţime. Printre cei care şi-au dat binevoitorul concurs, notăm pe d-nele Drăgulinescu-Stinghe, Lăzărescu şi d-ra Nitzulescu, d. Niculescu-Basu de la Opera Română, d. I. Manu de la Teatrul Naţional şi Quartetul Filarmonicei. In numeroasa şi eleganta asistentă remarc : d-na şi d. Gen. Mărdărăscu ministru de război, d-na şi d. Gen. Zottu, d-na şi d. Gen-' Cihoskr, d-na şi d. Gen. Hóiban, d-na şi d. Gen. Livezeanu, d-na şi d. Col. Rujinsky, ,d-na şi d. Col. Sturza, d-na şi d. Gen. Alovra, d-na şi d. dr. Skupiewsky, d-na şi d. Pomponiu, d-na şi d. Ing. Călinescu, d-na şi d. Col. Popovici Principele şi Principesa Bogdan, d-na şi d. Olănescu, d-na şi d. Col. Bunescu, d-na şi d. Col. Şoarec, d-a şi d. Economu, d-na şi d. maior Vasiliu, d-na şi d-na Al. . Ştefănescu, d-na şi d-ra Coculescu, d-na Zaharescu, d-na Alice Galbea, d-na şi d. Tănfăsescu, d-na şi d-ra Dimitriu, d-na şi d-ra Dumitrescu-Brăila, d-na şi d-ra Leopold Niculescu, d-na şi d Oroveanu, d-na Iuca, d-na şi d-ra Poenaru, etc. D-rele : Liliac , Magheru, Cornelia Mandrin, Ritta Calomfirescu, Degalnes, I. Petrovici, Esther şi Alice luca, Hoban, Teodorescu, Paleologui, etc. D-nii Trăstiea-Greceanu, adj. corn. Coslinsky, Tr’•ne», consulul Argentinei, Gen. M-n.bru Col. Bariggi, Trancu-Iaşi, d-nii căp. Vigneres şi Rolland, ataşaţi militari francezi, d-nii com. Vieloglosky şi Compota ataşaţi militari polonezi, Achilla Menel, Finţesen, dr. Al. Costiniu, M. Lorintineanu, Freddy Ghenădescu, Goilav, ing. Al. Bunescu, Col. Fotesen, Radu Calomfirescu, maiorii: •Sănătescu, Racovitză, dr. Lencuţa, Martixescu, P. Georgescu, Athanasia, Ciupagea, Protopopescu, Peneş, ing. Zamfirescu, Denis de Dolesko, George Berea, Dintf Frumuşeanu, Radu Bally, Dutescu Dutu, Richard Bolton, Aprihăneanu, Bené Dimitriu căpitanii ad. : Gonta, Popa,Pantazi, Vitzu, Zăvoianu, Tomida, Platamona, Toporanu, locot. Greceanu, Emil Angelescu, Paleologu, I. Plesnilă, Radu Matei, căp. G. Rădulescu, comand. Popovici, Al. Ștefănescu, Athanasescu, etc. — O mie de ani! Dumnezeule! Ce ai face cu ei? — Câteva sute să învăț să trăiesc... şi câteva sute să iubesc.... Și tot n'aşi muri plictisit! — Noroc că nu mori decât odată... Altfel... ^ — Da, tocmai! iată ce-mi pare rău, mă întrerupse el dezolat... Nu mi-ar plăcea să mor definitiv... dar dacă sar putea muri de mai multe ori, viaţa ar fi cel mai fermecător din Vise. Uite,dacă ai putea măcar, ca muzicanţii, înainte de a cânta, să baţi o măsură în tăcere, să trăieşti înainte de viaţa adevărată, o viaţă „de probă”... Dacă destinul ne-ar lăsa să facerri o ciornă1 pe care n'ai avea decât s'o recopiezi pe Curat. Dar nu! Nu ţi-e permis măcar să faci rectificări, ştersături, sau să reîncepi paragrafele de care nu eşti satisfăcut... De aceea şi viaţa nu este decât o proastă improvizaţie... Ah! nici n’ai idee ce n’aşi da să mă tentei lor pe pământ. N’ai idee 'reîntorc în copilărie! cât mi-e de simpatic acest Maj — Nu desnâdăjdui!... i-am thusalem! O mie de ani și nu replicat eu serioasă... De ia o mi-ar ajunge viată! să mă satur de vârstă e lucrul cel mai simplu!.. Cady ViAJ/t Ba!«r efera Cercul Militar MON CALEPIN ansele de căsătorie ale femeilor culte Decanul catedralei St. Paul din Londra a declarat, într’o cuvântare, pe baza cifrelor, că perspectivele de căsătorie sunt mai mici pentru femeie culte decât pentru surorile lor fără cultură. A spus că a rămas foarte mirprins constatând că, din 1.607 femei care au studiat la Oxford, numai 657 erau măritate. Nu putea înţelege cum de era cu putinţă, aşa ceva, când experienţa a dovedit că e greşită părerea că studiul ar fi vătămător pentru gratiile unei fete. -------xxxx-------