Rampa, martie 1923 (Anul 7, nr. 1601-1627)

1923-03-21 / nr. 1618

u ! ! Reprezentaţiuni extraordinare date de Teatrul BULANDRA în prem­incie, cu PUS DE VULTUR MARCHIZUL DE PRIOLA DIAVOLUL Primele reprezemaţivi: 20 21 22 23 şi 24 25 şi 26­­ 27 şi 28 29 şi 30 31 şi 1 2 • * Timişoara * Severin * Craiova » Ploeşti » Focşani » Buzău » Galaţi Aprilie Brăila » Ploeşti Teatrul CAROL CEL MARE (EFORIA) Direcţiunea 3. SEGALL MALY PICON şi IACUS KALICH 9 Astăzi Marti 26 Martie 1923 Mare reprezentaţie de gală în onoarea Soc. sportive „Lumina“ Se va juca Das Süsse Mädel Comedie muzicală de salon în 3 acte de Kalich şi Schor. Muzica de Maly Picon şi Rumsinsky „OPHRA ROMANA" Miercuri 21 Martie 1923 Seara T O S C A Joi 22 Martie 1923 orele 8 seara precis FAUST Premieră cu baletul Noaptea Valpurgiei Vineri 23 Martie 1923 Seara Bărbierul din Sevilla Sâmbătă 24 Martie 1923 Orele 8 seara precis FAUST Duminecă 25 Martie 1923 Matineu WERTHER Sofira VASUL FANTOMA Biletele la Agenţia Jean Feder Teatrul Hegina Maria Comp. dramatică „Bulandra“ Marţi 20 Martie 1923 MOARTEA CIVILA Miercuri 21 Martie 1923 MOARTEA CIVICA Joi 22 Martie 1923 Seara Premiera zecea LABIRINTUL Dramă în 4 acte de Poliakow Vineri 23 Martie 1923 LABIRINTUL Sâmbătă 24 Martie 1923 Matinon cu preţuri reduse MOARTEA CIVILA Seara LABIRINTUL Duminecă 23 Martie 1923 Mărimii MOARTEA CIVILA LABIRINTUL GARNITURI DE PAT garnituri de corp, cuverturi de pat, feţe de mese şi mileuri, lucrate în fileuri cu preţuri convenabile la D-na Bornştein Str. Sf. Vineri No. 17 SU SOSIT: Stofe ţesături nori pentru Rochii, Tabileu şi Par­deşi teri Sooo perechi chiloţi calitate fină, toate culorile cari sau pus în vânzare cu preţ de reclamă: lei 65 şi 150 perechia LA MAGAZINUL „â la samantaine“ Strada Lipsca nr. 20, Telef. 11­80 — Bucureşti — Vânzare en gros şi en detail Achizitori rutinaţii angajeaza s^: Reclama­nt Co. Concesiunea generală a afişagiului pe C. F. R. Pentru Iirdeal şi Bu* COVina acordă permis de călătorie gratuit contra ga- I ranţie de cinste şi activitate Ofertanţi serioşi şi pre- I zentabili se pot adresa la «Reclama». Str. Sărindar 7, între orele 9-10 și 3-4 d..a. C TUDORI AVOCAT str. Traian 207 Consult, 8—11 am. 8—8 da. R­Â­M­P­A Mercuri, 21 Martie 1923 Methusalem Vestigia­­­tului trecut plin de succese strălucite, în domeniul galanteriilor, e desigur astăzi cel mai bătrân şi întreprinză­tor Don Juan pe care l’au cu­noscut vre-o dată saloanele noastre mondene.... II vezi, pretutindeni, în ace­iaşi goană aprinsă după aven­turi, şi după „fructe exotice” brune şi buclate. ". II vezi, cu aceiaşi ochi împă­ienjeniţi de perfidia unei priviri nedesluşite, cu aceiaşi gură spi­rituală şi fină, gata să-ţi şop­tească ameţitor cele mai ado­rabile minciuni din lume... Şi... în cadrul trist şi palid al părului de argint, al obrazu­lui discret ofilit, şi al­­umerilor uşor încovoiaţi sub fracul im­pecabil şi elegant, se­­ pare că singure aceste două ultime scli­piri de tinereţe mai dau puţină exuberanţă anilor nemiloşi... • La vârsta la care alţii re­semnaţi s'au retras la gura so­bei, cu tartanul pe genunchi, alături de bunica şi de­ ceaşca de ceai de tei.... el, între două cupe de şampanie, va strânge în jurul lui fetiţele precoce, va desmierda picioruşele ner­voase în ciorapi de mătase, şi adesea chiar va ştii Să linişteas­că gelozia maternă cu jocul lui ipocrit şi cald. .. Acum câteva seri, la repre­zentaţia.. de gală a unei socie­tăţi de­­ binefacere, m’a prins curtenitor pe pragul unei cabi­ne încărcate de parfum şi de fiori..., ■■ .­­: — A! îi spun eu glumind, astă seară eşti mai picant ca niciodată./. E îngrozitor cum întinereşti/ El, ştergându-şi monoclul, mi-a replicat zâmbind... . —­­Ar fi chiar şi timpul să mă gândesc la aşa ceva­... — Ei, atunci ce mai aştepţi? Nu vezi cât îi pasionează pe Parizieni subiectul întinerirei... — Dar bine, eşti severă!... Nu spun că peste vre­­ o zece ani n'aşi dori şi eu ca minunile ştiinţei să ajungă la perfecţie.... — Cum, şi d-ta? — Şi de ce nu? Nu trebuie nici­odată să spui: „Fontaine, je ne boirai pas de ton eau” şi încă atunci când e vorba de o fântână oarecare, cu atât mai mult când aie în joc izvorul ti­nerelei...­­— Ia Seama, i-am răspuns eu ameninţându-l cu degetul, să nu începi cura prea târziu, şi să păţeşti ca bătrânul acela din legendă, care ,— voind cu orice chip să întinerească —, s'a ru­gat atâta de D-zeu să-i reali­zeze dorinţa, încât D-zeu, ca să scape de el, i-a indicat lo­cul unde izvora fântâna mira­­raculoasă. Dar bătrânul, în se­tea lui nebună, de tinereţe, a băut aşa de multă din apa a cărei fiecare înghiţitură îi scă­dea un an din viaţă, încât so­ţia lui, îngrijată,că nu se mai întorcea acasă, se duse să-l caute. Şi ce să vezi! Nenoro­cita găsi în locul lui un prunc de şease luni, pe care se văzu nevoită să-l dea la doică! Câ­teva picături mai mult... şi bietul om murea!­.. — Murea de tinereţe! Ei, dragă prietenă, asta nu-i ni­mic!... căci setea mea e şi mai mare! Am momente, crede-m­ă când sunt gelos pe broasca ţes­toasă, care se spune că tră­­eşte două sute de ani! Când citesc prin dările de seamă ale academiei ştiinţifice, că teore­­ticeşte omm ar putea să tră­iască aproape o sută cinzeci de ani, îmi şoptesc dezolat: ce mi­zerie! Până şi Mathusalem cînd a aflat că nu va trăi decât şase sute de ani s’a culcat şi n’a mai vrut să facă nimic. La ce zor să mai muncească când e­­xistenţa lui avea să fie atât de scurtă! De atunci , tot puter­nicul a hotărât să nu mai ves­tească oamenilor durata exis­ t !/ / Sâmbătă seară a avut loc în ele­­gantela saloane ale Cercului Militar balul do gală al Comitetului „Mo­numentul Aviatorilor“, in folosul fondului ce se strânge cu atâta sâr­­guinţă pentru cinstirea memoriei tu­turor ofiţerilor şi soldaţilor jertfiti pentru ţară la serviciul Aeroligei. M. Sa Regele a ţinut să onoreze cu înalta Sa prezentă festivitatea a­­viatorilor noştri, ascultând cu o vă­dită plăcere programul artistic, şi întreţinându-se cu mulţi din invita­ţi. Primirea ospitalieră şi plină de a­­tenţie a comitetului organizator şi buna dispoziţie a tinerilor dansato­ri a făcut ca petrecerea să continue până la ziuă. Orchestra maestrului Vlădescu, cât şi producţia artistică au fost la înălţime. Printre cei care şi-au dat binevoi­torul concurs, notăm pe d-nele Dră­­gulinescu-Stingh­e, Lăzărescu şi d-ra Nitzulescu, d. Niculescu-Basu de la Opera Română, d. I. Manu de la Tea­trul Naţional şi Quartetul Filarmo­nicei. In numeroasa şi eleganta asistentă remarc : d-na şi d. Gen. Mărdărăscu ministru de război, d-na şi d. Gen. Zottu, d-na şi d. Gen-' Cihoskr, d-na şi d. Gen. Hóiban, d-na şi d. Gen. Livezeanu, d-na şi d. Col. Rujinsky, ,d-na şi d. Col. Sturza, d-na şi d. Gen. Alovra, d-na şi d. dr. Skupiewsky, d-na şi d. Pomponiu, d-na şi d. Ing. Călinescu, d-na şi d. Col. Popovici Principele şi Principesa Bogdan, d-na şi d. Olănescu, d-na şi d. Col. Bunescu, d-na şi d. Col. Şoarec, d-­­a şi d. Economu, d-na şi d. maior Va­­siliu, d-na şi d-na Al. . Ştefănescu, d-na şi d-ra Coculescu, d-na Zaha­­rescu, d-na Alice Galbea, d-na şi d. Tănfăsescu, d-na şi d-ra Dimitriu, d-na şi d-ra Dumitrescu-Brăila, d-na şi d-ra Leopold Niculescu, d-na şi d Oroveanu, d-na Iuca, d-na şi d-ra Poenaru, etc. D-rele : Liliac , Magheru, Corne­lia Mandrin, Ritta Calomfirescu, De­galnes, I. Petrovici, Esther şi Alice luca, Hoban, Teodorescu, Pale­olo­gui, etc. D-nii Trăstiea-Greceanu, adj. corn. Coslinsky, Tr’•ne», consulul Argenti­nei, Gen. M-n.b­ru Col. Bariggi, Trancu-Iaşi, d-nii căp. Vigneres şi Rolland, ataşaţi militari francezi, d-nii com. Vieloglosky şi Compota ataşaţi­ militari polonezi, Achilla Menel, Finţesen, dr. Al. Costiniu, M. Lorintineanu, Freddy Ghenădescu, Goilav, ing. Al. Bunescu, Col. Fo­­tesen,­ Radu Calomfirescu, maiorii: •Sănătescu, Racovitză, dr. Lencuţa, Martixescu, P. Georgescu, Athana­sia, Ciupagea, Protopopescu, Peneş, ing. Zamfirescu, Denis de Dolesko, George Berea, Dintf Frumuşeanu, Radu Bally, Dutescu Dutu, Richard Bolton, Aprihăneanu, Bené Dimitriu căpitanii ad. : Gonta, Popa,­­Pantazi, Vitzu, Zăvoianu, Tomida, Platamo­­na, Toporanu, locot.­ Greceanu, E­­mil Angelescu, Paleologu, I. Plesni­­lă, Radu Matei, căp. G. Rădulescu, comand. Popovici, Al. Ștefănescu, Athanasescu, etc. — O mie de ani! Dumneze­ule! Ce ai face cu ei? — Câteva sute să învăț să trăiesc... şi câteva sute să iu­besc.... Și tot n'aşi muri plic­tisit! — Noroc că nu mori decât odată... Altfel... ^ — Da, tocmai! iată ce-mi pare rău, mă întrerupse el de­zolat... Nu mi-ar plăcea­ să mor definitiv... dar dacă sar pu­tea muri de mai multe ori, via­ţa ar fi cel mai fermecător din Vise. Uite,­dacă ai putea măcar, ca muzicanţii, înainte de a cân­ta, să baţi o măsură în tăcere, să trăieşti înainte de viaţa ade­vărată, o viaţă „de probă”... Dacă destinul ne-ar lăsa să fa­­cerri o ciornă1 pe care n'ai avea decât s'o recopiezi pe Curat. Dar nu! Nu ţi-e permis măcar să faci rectificări, ştersături, sau să reîncepi paragrafele de care nu eşti­ satisfăcut... De a­­ceea şi viaţa nu este decât o proastă improvizaţie... Ah! nici n’ai idee ce n’aşi da să mă tentei lor pe pământ. N’ai idee 'reîntorc în copilărie! cât mi-e de simpatic acest Ma­j — Nu desnâdăjdui!... i-am thusalem! O mie de ani și nu replicat eu serioasă... De ia o mi-ar ajunge viată! să mă satur de vârstă e lucrul cel mai simplu!.. Cady ViAJ/t Ba!«r efera Cercul Militar MON CALEPIN ­ansele de căsătorie ale femeilor culte Decanul catedralei St. Paul din Londra a declarat, într’o cuvântare, pe baza cifrelor, că perspectivele de căsătorie sunt mai mici pentru femeie culte decât pentru surorile lor fără cultură. A spus că a rămas foarte mirprins constatând că, din 1.607 femei care au studiat la Oxford, numai 657 erau măritate. Nu putea înţelege cum de era cu putinţă, aşa ceva, când experienţa a dove­dit că e greşită părerea că studiul ar fi vătămător pen­tru gratiile unei fete. -------xxxx-------

Next