Rampa, martie 1923 (Anul 7, nr. 1601-1627)
1923-03-23 / nr. 1620
NUMĂR IN 8 PAGINI, IEI 2 ANUL VII No. 1620Vineri 23 Martie 1923 M I H I H T © ABONAMENTELE Un an Sase luni Trei luni IN TOATA TARA Lei 500 Lei 300 Lei 150 IN STRAINATATE Lei 700 Lei 400 Lei 200 Abonamentele se plătesc Înainte d cse Manuscrisele nepublicate se distrug u t: Anunciurile se primesc la administraţia ziarului şi la toate agenţiile de publicitate Biurourile, Redacţia şi Administraţia, Bucureşti, Str. Sărindar No. 7, parter — Telefon 1/59 $/ore, Mătăsupi'şii oriceNoufăfi Párisiénél i »e|-uri convenabile vr.fkademie/l (lângă Cinema Lux) jurul liberului schimb teatral Am arătat într’un articol precedent, discuţia ivită in franţa în jurul chestiunei dacă teatrele pariziene trebue sau nu să reprezinte lucrări dramatice străine. Subliniam cu acest prilej excelenta argumentare a d-lui H. Lenormand care arătă la ce pericol s’ar expune Franţa, dacă excluzând operile străine de pe scenele ei, străinătatea ar procedă la feL Chestiunea aceasta merită o deosebită importanţă şi de aceia îmi voi îngădui s’o dezbat în coloanele ziarului nostru. • Tradiţia ziarului nostru mă împiedecă să cred măcar o singură clipă în posibilitatea aplicărei principiului protecţionismului teatra. Totuşi, unele sugerări venite din afară, îngăduie ca această eventualitate să fie discutată şi chiar întrezărită. Este în afară de orice discuţiune că România constituie pentru literatura dramatică franceză un excelent debuşeu. De ani de zile, de foarte mulţi ani de zile, repertoriile teatrelor noastre sunt alimentate cu piese datorite autorilor francezi. Trebuie demenea să recunoaştem că aceste piese au fost acelea cari au făcut posibilă intensificarea vieţii noastre teatrale. Situaţia aceasta a fost deci folositoare pentru mişcarea dramatică a ambelor ţări. • Marea ospitalitate pe care teatrul franţuzesc l-a găsit la noi, ne îndreptăţeşte însă să sperăm la un schimb de politeţe din partea prietenilor noştri francezi. Nu ne indoim că amabilitatea caracteristică a nobilului popor, nu se va desminţi nici de data aceasta. De altfel suntem convinşi că dacă până azi teatrele pariziene n’au solicitat încă piese româneşti spre reprezentare, este că n’au avut încă organul oficial căruia să se adreseze. Astăzi insă dificultatea aceasta a fost înlăturată. Autorii dramatici români uniţi vor putea solicita introducerea teatrului românesc pe scenele străine. In acest sens s’ar putea intra in tratative cu societateaautorilor dramatici francezi, pentru ca , prin intermediul ei, teatrele franceze să accepte reprezentarea unor piese româneşti. Asupra valoarei artistice a literaturei noastre dramatice, oricât am fi de modeşti, trebuie totuşi să recunoaştem că sunt piese româneşti, cari pot figură cu cinste in repertoriul oicărui teatru străin. De altfel societatea autorilor Ioaniei, a căror literatură diarmatica e foarte valoroasă, a cerut pe vremuri să i se recomande piese româneşti spre reprezintare. Lipsa unui organ oficial cu care să se poată trata, a făcut inposibilă atunci realizarea acestui proect. Astăzi, situaţia schimbându-se mult in favoarea noastră, avem piese originale bune, şi posibilitatea ca literatura dramatica românească să pătrundă pe scenele străine e din ce in ce mai mare. Rămâne să se ia iniţiativa. Şi cu bunăvoinţă din ambele părţi, s’ar putea face lucruri frumoase. H. G. ■-----XX XX---- DIRECTIA SANITARA D. Colonel Dona Desen de A. Petrescu Romanţe pentru Thea Când gândul tău aleargă purtat de vagi himere Spre-o lume mincinoasă, clădită pe-un abis, Alăturea de tine, cu sufletul mut— Thea In ochii tăi, minune de vis şi ‘de Te simt tot mai streină de sarbădul meu vis. Eu îmi topesc nădejdii şii visuri şi dorinţi, Şi-alăturea de tine eu simt prăpastia care Cufundă’n ea întregul sărmanei mele minţi. O mi-este teamă, Thea, când sunt de tine-aproape Şi mă’nfioară gândul c’odată ai să pleci... Şi’n fiecare seară duc dorurile-mi mute Că mi le ’ngheţi pe buze cu zâmbetele-ţi reci. Sinaia. Const. Argeşan _' t ^...^„_t___ ^^ ■ |y Pe stradă — Dă-mi voie, te rog... — Unde vrei să te duci ! — Vreau să trec înainte... — Degeaba te înghesui, domnule, că nu te lasă...— Sunt persoană oficială! — Mă rog... — Stai ! Nu-i voie ! Circulați ! — Păi și eu vreau să circul. Vreau să circul însă înainte, nu înapoi. — Hai, domnule, umblă, nu înțelegi... — Ce-i jandarm ! — Uite, domnul nu vrea să se dea înapoi... -- Hai, cetățene, înapoi.. 300 — Domnule locotenent, vreau să trec drumul la Național... — Nu-i voie... — Vedeți că eu... — Fără discuție, dacă nu vrei să dormi astă noapte la beciu ! » • » •• • • « • a — C-i acolo, nene, arde la Elysée .- Nu, e o întrunire a opoziţiei ! • Păi eu ştiam că la întrunire se bea vin, nu se stropeşte cu apă.. — Da, dar întrunirea asta e prea înflăcărată, şi autorităţile temăndu se să nu ia foc casa, au adus pompierii. — Dar guzganii aceia ce sunt... — Un fel de stindard... cum umblau cei vechi cu o blană de lup in prăjină, drept drapel. — Nu-i voie ! — Qu’est-ce Qu’il dit ! — Bine, dar pentru ce “! (In fund se aude : Huooo ! Jos so*’ bolanii !). — Tu sais, droles de gens, ces Rou mains... — Non I — I f... —■ A bas les rats t Cest une révolte contre les rats 1 Figure-toi, heint Camera — Hofi de urne ! Bandiţi ! Tâlhari I — Huideo ! Afară I — Dobitocule I — Canalie ! — Lichea I — Huideo ! Afară ! Afară I (Opoziţia pleacă. După câteva t minute). — Ce-i mirosul ăsta ! — Hidrogen sulfurat ! — Domnule preşedinte, domnilor deputaţi... — Valeu . Mă înăbuş.« — Deschideţi ferestrele ! — Aer ! Aer ! — Uite o fiolă ! — E sulfură de carbon... — Asta-i obstrucţie sulfuroasă (Şedinţa se ridică. După o oră sa redeschide. Guvernul face declaraţii). — Domnilor deputaţi, în şedinţe de astăzi, opoziţia, încercând mereu să ne oprească în opera de consolidare a ţărei, a răspândit în incintă gaze diavoleşti, care ne-au silit să întrerupem desbaterile Adunărilor, Naţionale. Guvernul este însă gata la orice, şi-şi ia toată răspunderea sitaţiei. In consecinţă, timpul suspendărei de şedinţă, s-a şi constituit în biroul alăturat, o societate pe acţiuni prin îngrijirea căreia, începând de mâine, se vor furniza deputaţilor măşti contra gazelor asfixiante... Discuţiile vor putea urma astfel... (Restul discursului se pierde în ovaţiile majorităţii, care aplaudă în picioare). Skanderbeg ^ldlflbuhL Scvja Wavux& ------xxxx— — ...în cursul stagiune! actuale nu se va mai monta nici o piesă originală pe scenele nesubvenţionate, contrar celor afirmate până acum. ...că odată cu schimbarea directo- rului Teatrului National, se va schimba din nou aranjamentul busturilor din flayer. ...că In urma înaintărilor recente, au început să dea înapoi mulţi din cei ce susţinuseră anumite candidaturi. ...că la vară, vom avea o nouă grădină de spectacole în centrul Capitalei. ...că, In cursul stagiunei ide vară, se va juca și la un teatru, care până acum, rămânea de obiceiu închis. * rm ^ vcjpe. , \ • ^ Eco Nu s’a scumpit ! Un savant american, doctorul J. W. Evans, a descoperit de curând că, din cauza valurilor cari rod coasta americană, aceasta a dat înapoi cu doi centimetri în cursul ultimului an. Companiile de navigaţie merită să fie felicitate pentru faptul că... n’au scumpit încă preţul călătoriei. O cucoană din înalta societate bucureşteană a cumpărat acum câtva timp o pisică albă, frumoasă, care ii fusese recomandată ca pisică de Angora. Un cunoscător îi demonstră însă, peste câteva zile de la fericita achiziţie, că pisica în chestie nu avea nimic comun cu Kemal-Pașa și că era, în realitate, o pisică albă, frumoasă, și atâta tot. Furioasă, cucoana se duse la vânzătoarea de pisici și-i ceru cont: —Mi-ai spus că pisica asta e de Angora. Nu-i adevărat. Nu-i veritabilă... — Ce te superi, cucoană? replică vânzătoarea. Parcă d-ta nu știi că pisicile sunt false ?. Tutankhamon face astăzi subiectul discuţiilor din toate saloanele şi toate cercurile. Chiar medicii, care nu arareori sunt gaffeuri, au început să-l întrebuinţeze, în consultaţii. Aşa de pildă, unul din cei mai simpatici doctori ai Capitalei, cam zaharisit, fu chemat acum câteva zile să examineze starea generală a unei doamne între două vârste. Rezultatul consultației fu dezastruos. După terminarea ei, începu natural vorba despre Tutankhamon. La plecare, doctorul sărută mina cucoanei, și-i spuse galant: — In orice caz, pe vremuri, sănătatea publică era mai bună ca astăzi. Dovada o face regele Tutankhamon. După aproape patru mii de ani, e infinit mai bine conservat decât dv. ------xxxx----- Din rubrica faptelor diverse au unui cotidian de seară: „Pe strada Calomfirescu, o di-nă a fost rănită cu un glonţ de revolver, care a pătruns în spatele şi în interiorul apartamentului său“. E de prevăzut că în curând vom putea citi astfel de informaţii: „Ala necânderi pe strada Calomfirescu, un domn şi-a fracturat piciorul deasupra genunchiului şi-a etajului al treilea.“ II Din ziarul parizian le Journalt „Neliniştiţi că de două zile d-na X, în vârstă de 56 de ani, n’a fost văzută eşind din casă, vecinii au forţat uşa casei şi-au găsit pe septuagenară moartă în pat“. Septuagenara asta de 56 de ani, trecuse se vede pe la doctorul LVpronoff. III Citit la „Mica publicitate“: „Domn în vârstă de 30 de ani, 25 de ani practică, liber imediat, caută postanteun magazin“, 30 ani vârstă și 25 de ani practică ? Numai Ludovic al XlV-lea, se poate lăuda că in meseria lui, și-a început practica de la o vârstă atât de fragedă. vir. P-în£re răi