Rampa, august 1923 (Anul 7, nr. 1727-1753)
1923-08-01 / nr. 1727
Miercuri 1 August 1923 RAMPA Trupa din VSlna stă seară: „Motke Ganev“ de Schalom Kisch, In grădina Lieblich Trupa din Vilna, anunţă pentru astă seară, în grădina Lieblich o nouă premieră. E vorba de puternica dramă „Motke Ganev" a marelui şi cunoscutuluiscriitor evreu Schalom Asch, a cărui piesă „Dumnezeul răzbunării” el a jucat şi la noi cu atâta succes de către marele tragedian Baratoff. SUBIECTUL V ■ / „Motke Ganev” este povestea unui copil sărac, fără creştere, persecutat de toată lumea, bătut de un tată, care nu-l înţelege Vicisitudinele vieţii îl împing pe panta răului şi astfel decade. Pornit pe cărările mocirloase ale vieţii, copilul cu sufletul curat, se întunecă şi aciuiat pe lângă o trupă de saltimbanci trece de la fur la crimă. După ce din dragoste pentru echilibrista Mary îl omoară pe amantul acesteia, Kanareck, şi îi ia paşaportul şi numele, Motke ajunge la Varşovia. Aici devine întreţinutul şi proteguitorul a două femei de stradă, neaua lui Rob Meilect, o cunoscută gazdă de hoţi. De fiica acestuia, Hanele, se îndrăgosteşte. Iubirea curată, îi purifică şi dornic după o viaţă nouă şi cinstită el caută să distrugă şi să-şi uite trecutuL Dumnezeul răzbunării însă nu iartă şi în clipa câjid e aproape fericit, când căsătoria lui cu Hanele e hotărîtă, când mamă lui, singura fiinţă pe care a iubit-o şi l-a iubit cu adevărat vine, poliţia e gata să-l aresteze şi'intr’o întâmplare, reuşeşte să scape şi fuge pentru a se pierde definitiv în mocirlă. . .■ . INTERPRETAREA _ r Rolul principal este jucat de d. A. Samberg, care a şi pus în scenă piesa. Am căutat să-l văd şi iată ce ne spune: — „Sunt un mare admirator, al teatrului realist ţi de aceea Schalom 'As'ch, îmi place mult. Motke Ganev este poate o bio- D-na H. Gotlieb ggrafie, minunat redată de un mare observator. Această piesă am jucat-o. In străinătate de sute de ori şi succesul ei e departe de a fi epuizat. Nucmai la Varşovia a ţinut afişul timp de aproape un an, şi aici, ceea ce fără îndoială constitue un record, mai ales pentru teatrul evreiasc. Sunt convins că, ia place şi publicului românesc, care după cât se vede e mare amator de teatru bun, D-na Gotlieb îi joacă pe mama lui Motke. — „E un rol secundar, cum de altfel sunt toate şi totuşi mi-e drag, căci autorul schiţează minunat un suflet de mamă care-şi iubeşte copilul, cu toate calităţile şi defectele IUL Restul interpretării e alcătuit din d-nele Braz, Mosel, Orleska, Lares, Kadison şi d-nii Kadison, Kamen, Bulow, Kon, ?■ a. Rep. C. D. A• Samberg D-ra Braz , D- L Kadison Un nou balet la Opera Mare din Paris [ . ■■ La Opera Mare din Paris se lucrează actualmente la executarea decorurilor și accesorilor unei noi lucrări care se va da în decursul stagiunii viitoare. Este vorba de un balet intitulat,,La Nuit ensorcelée“ de d-1 Léon Bakst, cu muzica adoptată după Chopin de d-l Emile Vuiljermoz și orchestrată de Louis Aubert. Reluarea unei piese de succes a lui Feydeau La teatrul ,,Antoine“ din Paris se va relua una din piesele de succes ale regretatului Feydeau scrisă de acesta în colaborare cu d-l René Péter, ,,Je ne trompe pas mon mari“. Rolul creat în această piesă de d-ra Passive va fi jucat de data aceasta d-ra Arietty- una din tinerele artiste de talent ale acestui teatru- Moartea unui nepot al compozitorului Lortzing La München a murit deunăzi Karl Krafft-Lortzing- un nepot al compozitorului Lortzing. Defunctul a compus o operă intitulată „Goldschuh“ și a fost director de muzică la Innsbruck, precum și dirijor la diferite teatre austriace și germane. ■ I Beyul Tunisului la Comedia Franceză Comedia Franceză a reluat deunăzi comedia lui Shakespeare „Femeia îndărătnică.“ Succesul a fost strălucit, relevându-se interpreţii in frunte cu d-ra Cheile Sorei şi d-1 Albert Lambert In această representtie a asistat şi Beyul Tunisului cu suita sa. Beyul era instalat în loja baignoire a administratorului general, iar suita s-a instalat în diferite loji din față, producând un contrast curios cu uniformele lor. — In ajunul plecărei mele spre țara pe care mândria unui popor o destinase să fie „neber alles“, am prezentat portarului hotelului în care le cittesc. Un pachet voluminos de hârtie monedă. Și i-am spis, intinzându-i-l. Ține-mi, te rog, până mâine dimineață aceste două milioane... — Mă ertafi, mă întrerupse cu imn gest de uluială portarul, dar, v-am mirai să ui în casa mea de bani două milioane. — De mărci germane, mi-am sfârșit eu fraza întreruptă. — Al mărci germane! răspunse cu un accent deziluzionat portarul. Și cu un gest de suprem dispreț, îl aruncă în fundul casei de bani., Am avut atunci dubla senzaţie de a fi milionari, dar Un milionar care nu poate impune nici măcar, Unui ported. Peste 3 zile, debarcam intr’Una din multiplele şi Uimitor, de bine organizate gări ale Berlinului. *’ De acolo bunăvoinţă UnUi prieten care m’aştepta în gară şi iuţeala „Untergrundului“ m’a condus în faţa unui hotel din faimosul Charlottenburg, foborgul aristocraţiei berlineze şi al studenţilor, de toate neamurile. * Portarul hotelului ne-a primit cu o răceală politicoasă şi la cererea mea mi-a pus la dispoziţie o cameră, al cărei preţ nol mi l-a fixat, Urmândca el să fie stabilit conform indexului zilnic. Fără să fie de primul rang, 0 cameră la acest hotelcostă 250 de mii de mărci, iar că „Steuer“io aplicat străinilor şi care e de 110 la sută, — preţul — camerei ajungea la vreo 500 şi ceva de mii de mărci. L-am acceptat se înţelege pentru motivul Că oboseala încercată cu trenul nui-mi îngăduia să încep o plimbare in Berlin în căutarea unui hotelconvenabil ca preţ — ceea ce de altfel e imposibil în acest moment - şi-apoi pentru că milioanele de mărci pe care le aveam în buzunar îmi permiteau luxul unor, preţuri care mergeau peste cifra unei jumătăţi de milion. r .a rs. Cu aceste aptitudini financiare, noţiunea banului a dispărut din spiritul meu şi dansul milioanelor, m'a găsit îndeajuns de bine pregătit. Evident milioane de mărci. Erau totuşi clipe în care achitând note, cari purtau în josul lor cifre fabuloase, aveam ciudata senzaţie de a fi devenit peste noapte un fatafi care-şi risipeşte bogăţiile nesfârşite. Intre cei 80—100 de lei ai Unei mese plătite la Bucureşti şi între Cele 2—300 de mii de mărci pentru o masă plătită la Berlin, mi se părea totuşi o distanţă atât de enormă, încât Uneori pierdeam noţiunea realitate. Pentru Un străin venit în vară să viziteze Berlinii, deziluziile sunt multiple. Oraşul e aşa cum îl cunoaşteţi cei care-l cunoaşteţi — pentrul ceilalţi recomand BaedeckerM parcă Un auxiliar foarte preţios — adică enorm, perfect administrat, bine întreţinut, dar. uniform. Nici pitoresc, nici variat, o stradă la fel cu cealaltă, exasperant de at semuitoare. ■ - -• 4%«,, i A .•* * J Pentm cine . 'caută în 'cadrul luxos al praf.ilor. restaurant graţia Unei siluete feminine, deziluzia e dublă. Iar, pentru Unobişnuit al Căei Victoriei Care poartă în ochi imaginea multiplă şi delicioasă a bucureştencei graţioase şi amuzante, nenoricirea e complectă. Intr-e seară totuşi, la Esplanade, o femeiuşcă sveltă, brună şi de-o eleganţă de cel mai bun gust, m’a surprins prin apariţia ei, în locuri Unde nu vedeam de cât siluete copioase şi coafuri de 0 nesfârşită blândeţă. ) M’am interesat fireşte asupra ei. Şi maîtreThotel mi-a spus: j — Das ist eine Rumaenerjn. * Fireşte! •*' J Un nou teatru fran cez în aer liber ! (M, Consiliul municipal al Parisului, a hotărât, în urma propunerii d-lui Paul Fleurot, să adopte creditele necesare amenajării arenelor din Lutéce şi transformării Io,lor într’un teatrumodern in aer liber. Intre altele puncte ale acestui proect se prevede şi luminarea părţii arenelor ce va fi transformată în grădină publică cu 12 candelabre prevăzute cu lămpi cu gaz. In acelaş timp s’au luat măsuri pentru luminatul necesar reprezentaţiilor. După ce vor fi complect amenajate, va fi repus în fiinţă faimosul teatru roman, organizându-se în- tr’ânsul representatii. • Reta de vilegiatură In tara milionarilor " Fantasio Cutreerând Cetatea Lumii Grand Café de grands Bulevards Note fugare In atmosfera quasi-sufocantă a fumului de tigare, în desacordul sunetelor sălbatice ale „Jazz Landului“, la mesaje de marmoră în jurat sau în fata unor banchete comode, un amalgam de pierde-vară sau de „je fais l’métier“ sub arome botezate în fel și chipuri... Mandarin- Cassis.. Amourette a Teau... fraîche... „Raspail“ sau „Tomny“. In jurul lor roieşte armate de „garconi“ într’un deml-frac de lustrin negru pe care se citește istoria tuturor celor ce l-am purtat cândva cu şorturi albe, lungi până la pământ, şervete de un alb dubios la subţioară se strecoară parcă neobservaţi la comandă, servesc, se închină, la cea mai infimă picătură de apa căzută pe marmora mesei, se apropie serviabil, curăţă, se scuză de... deranj şi., vine în galop după „pourboire-ul“ sacramental. O brună (blondă prin ocazie, sau oxigen) cu ochii injectaţi de patimi svârte priviri străpungătoare unui minor stângaciu, strâns la sufocaţie într’un guler tare şi prea înalt, înmă- * noşat, monoclu şi aerul de nobleţă atât de caracteristi celora născuţi pe malurile Tibrului... Alături o mititică plină de draci îşi etalează „a pleine vue" picioruşele nostime şi calitatea ultra fină a ciorapilor... Un militar al republicei Cehoslovace pare fascinat de graţiile unei perverse figuri de cocainomane din fundul sălii... Lângă orchestră o brună maquillată până în fundul orbitele şopteşte b, confidentă garconului.„ Jazz-bandul atacă aceeaşi romanţă, celebră în tavernele Americii de Sud; acompaniat de mişcări frivole, spectacolul e unic până în miezul nopţii, unic, permanent şi uniform.. „Une cerise a l’eau“, un vermouth-citron, sau ameţiţi de fum, de gălăgie şi de priviri bolnave... „versez pour un café“. Şi la miezul nopţii, la legendarele douăsprezece lovituri ale tocsinului de la Sacre-Coeur, clientela lui „Cafée de Boulevard“ lasă să cadă cortina. Bd. in. Negru ’——XXXI----- 3