Rampa, octombrie 1923 (Anul 7, nr. 1779-1804)
1923-10-01 / nr. 1779
see eco D M® care a condus Rayonul de Mode -nu mai mulţi ani la Magasinul „Ascot“, a redeschis secţia de Mode la ^assabinul tl¥Solela‘ I calea Victoriei 56 (Vis-a-vis de Teatrul National) leu ultimele noutăţi parisiene. r..'v ■ mitimummmmmmmtmHmmumnm Turneul teatrului Cărăbuş Direcţiunea C. Tănase cu revistele4 Teatrul Central (Tomis) Calea Călăraşilor 11. Telet 36/52 Direcţiunea D. GELMEISTER Astăzi Duminică 30 Septembrie 1923 cu celebra operetă care a fost jucată cu mare succes la Londra şi Paris in frunte cu celebrii artişti: VERA KANIEVSKA jmftfidria scenei evreesfti *1 regina subretelor PAUL BREITHAM Se va reprezenta CE IUBESC BANIŢII ? Operetă comică în 3 acte Biletele se găsesc de vânzare la Gassa Teatralul de la 169 1 şi de la 5 în sus. mmm-Una şi buni Dur-Stoy Caiac paste pupizi Mir. Rădulescu şi AL Moşoiu CinedimaimuSt A. de Herz şi D. Tănase Cu d-nii C. Tănase, Titu Protopopescu, Pizone, Jan De- tre-“ demnă de marea ei persometrescu, P. Codruţ, I. Şerbă- .naiviste artistică», reritorm a teatrul Carol cel ara (EFORIA) Asi Duminică 30 Septembrie 1923 ora 9.15 seara Reprezentaţie dată de d-na şi d-l Petra I. Sturdza cu concursul artistic al MICSI LOL* Se vor juca piesele TELEFONUL Dramă în 2 acte de André de Orde și Charles Foley * Un drăcutor de fail Piesă în 2 acte de D-na Alice Sturdza cu '* Mica Lola in rolurile principale d-na Alice P. Sturdza și d-l Petre Sturdza în celelalte roluri vor apare d-na V. Teodoru şi d-nii Al. Economu, I. Teodoru, Sasvaa, I. Marinescu, Sion, Eniad şi Ionescu CENTURI CORSETE „LiGNON" PENTRU DOAMNE ŞI DOMNI Cele mai uşoare şi flexibile centuri din elastic Aranjează şi dau un contur de perfectă eleganţă, chiar la cele mai forte persoane de vânzare la singurul magazin: CAROL BÜNGER Calea Victoriei 59. — Telefon 4721 CASA FONDATA IN 1894 nescu, I. Gheorghiu, Al. Giovani, Băicoianu, Ionescu, Aristide Ionescu, D-nele Tuchi Eremia, Ecaterina Vasiliu, Violeta Ionescu, Lizica Petrescu, Puica Perieteanu, Eliza Dobrescu. Maestru concertator AI. O. Bărcănescu. Balet 30 persoane, orchestra proprie, costume şi decoruri noui 12 şi 3 Octombrie Ploeşti. 4, 5, 6 şi 7 Oct. Brăila. 8, 9 şi 10 Octombrie Buzău. 11,12, 13 şi 14 Octomb.Galaţi rele ei, ca semn al amintiri-15 şi 16 Oct Tecuci. 17 şi 18 Octomb. Vaslui. 19, 20 şi 21 Octomb. Iaşi. 22, 23 şi 24 Octombr. Kişinau 25 Octombrie Iaşi 26, 27 şi 28 Oct Botoşani. 29, 30 şi 31 Octomb. Cernăuţi feginei CELE MAI BUNE Hene Vopsim PARUL în orice culoare fie chiar stricat de alte vopsele. Consulta|II cratinite INCHIRIEM VOAL, BETEALA, COROFSITEHENE (Cana) se vinde cu gramul în orice culoare. Lei 2 gramul Instantaneu cea mai bună vopsea de păr. Flaconul Lei 20: £»®sbsch start ’pafat de specialist.—Spălat capul cu electricitate.— Nanicura și Pedicure, masaj, Rog, Brunete, Frasnbois, Mandarin, Se poate încerca gratuit S. BARASCH, str. Regali 9 . Telefon 2681. Notaţi bine adresa 5401 H4 Casa Constantin fost în Lipscani Str. Sfântu Ion Nou No. 33 Pe lângă alte NOUTATI a mai primit un mare siss de Stofe ş! Dubluri pentru Mantouri si Takeurside$l le vinde cm preturile cele mai convenabile Gruian Păunescu Avocat S’a mutat in Str. Speranta!âp. 44 RAMPĂ 1 T/ffnT, 1 OdrtrroVrTe T9« Un cetitor ne adresează o scrisoare, destul de interesanlft pentru a fi publicată, dar căreia, din pricina lung-.mei, nu-i putem da loc în coloanele ziarului. Punctul de vedere al corespondentului nostru ocazional este însă unul care trebue cunoscut, cu atât mai mult cu cât unele precizări sunt deosebit de preţioase. Vom spicui de aceea părţi caracteristice. Aşadar, referindu-se la spectacolele pe care celebra tragediană Agaitha Bârsescu, căreia — nu mă iudoesc — publicul va şti să-i facă o primilor frumoase pe cari i le păstrăm din trecut şi ca o recunoştinţă pentru generozitatea pe care o manifestă, revenind să ne împărtăşească clipe de artă.Decât — scrie mai departecetitorul — lucrurile s’au schimbat după răboiu. Ceea ce odinioară făceau numai Italenii, firi expansive exuberante, fac oni până şi Nemţii cei duri şi supra-stilaţi, pe scenele nemţeşti nu se mai aruncă flori, ci... ouă, sau legume, sau pâine- E un semnal vremea, şi în Germania actora! care poate să adune de pe scenă o recoltă cât mai bogată de alimente, se poate considera cel mai iubit». Am reprodus din scrisoarea cetitorului nostru fragmentele cari au putut să închege ideea: să nu se mai ofere flori actorilor. Florile au o viaţă efemeră. Citim în «Ori de Paris»: La Théâtr des Arts se repetă «Pigmalion» de Bernard Shaw- Primul act al acestei foarte curioase piese se petrece sub un perictil- La Londra, decorul reprezenta peristilul Covent Garden-ului. La Paris va reprezenta peristilul Compediiei Franceze. Aceasta nu e tot. In tot timpul actului trebuie să plouă. Şi va ploua realmente, graţie unui dispozitiv special, care constă într-un rezervor de 3000 de litri de apă, terminat prin 45 de tuburi de alamă, cari vor revărsa în tot timpul actului o ploaie fină pe un parchet zmncuit, acoperit cu o pânză cauciucată Parchetul, uşor înclinat, va revărsa la rândul său apa într-un canal amenajat Impresia va fi cu siguranţă extrem de curioasă. Pentru odată am luat-o şi noi înaintea Parisului. Se ştie într’adevăr că Pîgramlion a fost montat acum doi ani la Teatrul Regina Maria, în condiţiile tehnice care i se trecătesc la Paris. Scrisori de la ce’Hori Legăturile dintre actori şi spectatori În jurul spectacolelor mar®! tragedienei Agatha Birsescu O propunere şi un punct de vedere interesant — La ce bun deci să oferiţi florii am continuat să le spun. De ce nu ati prefera ca darul vostru să fie unul care, in colturile româneşti ale palatului din New-York, să se simtă bine şi să fie în ochii actriţei icoana totdeauna vie, care să-i amintească zilele puţine petrecute în ţară1? Cetitorul îşi închei astfel scrisoarea: «Am avut plăcerea să constat că vorbele mele au influenţat. Amicii, în mijlocul cărora mă aflam, au renunţat să ticluiască buchete — şi discuţia a lunecat pe alt tărâm. — Eu cred că e bine să-i cumpărăm un vas vechi — Ba o icoană. — Nu- Un covor naţional. — Sau un costum românesc-Şi am plecat de acolo cu satisfacţia că îi asigurasem Bârseştii o bucurie adevărată: bucuria darului care rămâne»junge la modul prin care spectatorul de pretutindeni şi de la noi îşi manifestă admiraţia faţă de actori,înainte de război, florile nau graiul sentimentelor de iubire şi admiraţie ale spectatorului. Prin flori, care cădeau pe scenă ca ploaia, marii interpreţi au avut putinţa să vadă cât de iubiţi sunt, — şi fiindcă de curând Agatha Bârsescu va juca din nou în ţară, mă întreb, câtă puzderie de flori va cădea la picioar şi gingăşia lor de o clipă nu are darul de a păstra în suflet o imagine-Darurile au un rost — şi cei cari fac daruri actorilor, tebue să se gândească că acestora li se cuvine satisfaciia de a-şi aminti oricând de cei cari îi iubesc. ,, *,^lgmalîon“ la The- Mai departe cetitorul ajunâtre dOS Af5S din ge cn șirul ideilor până la noi. Pa^ic Și se întreabă dacă — nefiind fin fei-rcire în nenorosită stare economică a Germaniei—spectatorul român n’ar putea găsi altfel de a-și manifesta sentimentele față de actorii pe cari îi iubeşte. «•5, pentru că tot pildele sunt cele mai bine în asemenea împrejurări, să revenim la Agatha Bârsescu: «Am avut personal prilejul la ali«t la o convorbire, într’o foarte bună familie bucureşteană, ai cărei membrii se şi gândeau cum să alcătuiască mai bine enormul buchet pe care vor să-l ofere Bârseştii pe care o admiră. «Şi mi-am permis ammei să intervin în discuţie: — De ce să-i daţi flori? Nu vă gândiţi că a doua zi a treia zi, florile se vor ofili « Bârseasca nu va avea nimic din parte-vă, care să-i amintească gestul vostru frumos». «Şi am mai accentuat admiratorilor Agathei Bârsescu că marea artistă e posesoarea unui superb «borne» în New- York şi că în palatul acesta «colţurile româneşti» abundă şi fac admiraţia vizitatorilor- G. T. R.