Rampa, octombrie 1923 (Anul 7, nr. 1779-1804)

1923-10-14 / nr. 1790

RAM­PA Duminică 14 Oc­tombrie 1923 see i P­j­p ^ Q­j ^ n fi Cel mai mare MAGAZIN ^de^MOilLE dîn 3uîureîti nu din fabrice!« streine cu prețurile Cele mai eftine fina­le mobile „CAft^AT*" ltrada HaflfU Uoaă No-14 str­earo,) [TEATRUL CAROL CEL MARE (Eforie) Sâmbătă 13 OCTOMBRIE 1923 HAI! Revistă de mare spectacol de Nick & Keeps în principalele roluri MARILENA BODESCU erandina Grozâvescu, Uzi Mosol­iu, Renée Florescu, Sand, Muşi, etc. M. Fotino, I­orgu Iomescu, I. Bâjescu-Oardă, şi cu concursul d-nei Oldina Deneş,Târansi tenor­ul Agebar, şi d. Ionel Târanu 10 decoruri 800 de costume 60 de balerine Baletul aranjat de Maestrul George Constant Pentru prima oară Celebra balerină Elisabeta Makieva De la Opera imperială din Moscova Principalele tablouri: Foxtrot-Palace. — Primăvara-----Toamna. Palatul pie­trelor preţioase, de pictorul ŞTEFAN IOANID. Ferestrele vieţei. — Viciul. — Marilenica. — Atlantida de pictorul BARON DE LE W END­AL. Costumele executate în atelierele d-nei Florica Scârtan Orchestraţia Maestrului N. VERMONT Romanţa cireşilor, melodie originală de d. RAUL SCHILY. Biletele în tot cursul zilei la ca­sa teatrului Eforia. Gocofalajtimăm? 1 JScdtax 'Île­ tcu CEAMASFINA CEA MA! GUSTOASĂ SELECT Mî!L­ GEMAHL Cinema 4POLL0 Mare premiera Fantom 3 Admirabilă înscenare după cele­bra lucrare a lui HAUPTMANN In rolurile principale: LIA de PUT! ?i a. abel Pagi­ni da a to’» m Am văzut-o pentru prima dată acum câteva zile... In ru­moarea sgomtoasă a străzii, în mijlocul mu­lţimei ea se scur­gea a­lene ca un val multicolor, zăcea ghemuită într’un colţ de gang, ca o cerşetoare, vibra plângător în liniştea u­­nei seri de vară.. Şi ea stă acum ghemuită ca o cerşetoare într’un colţ de stradă flămândă, adrenţăroasă. Epava omenească aruncată de mare pe ţărmuri străine­ Pentru prima oară a ridicat acum capul şi mă priveşte... Bul­zele îi tremură... Ochii au o li­cărire ciudată— par’că au voi să vorbea­scâ... Şi în haosul străzii, care ne învălue, mă aplec asupra ei şi o întreb în englezeşte dacă cunoaște lim­ba... dacă mă pricepe... „parfumeria franceza NICU S. BEK ACM % Sir. Karaghao-­ghevici, 4 (fost Teatrul Modern) este unicul magazin care vinde cu preturile cele mai reduse următoarele: POUDRE: Coty Lei 200 Antea „ 90 Vera» Violette ., 100 Fleur d'amour „ 150 Arys „ 125 Flores de Tokio „ 75 Fleurs d íWesge r loo ViolettQdeParme,, 120 R^UGE DE BUZE: Guerlain Lei 150 E esíra „ 60 &oger-Gai!et N 22 Brunette Dorin „ so sendras Soso Lei 90 Mandarine „ 90 C«ßM2 DS FATA: Simon ?fi tu :» Lei 100 La Rein a , 135 Houbtgant „ 85 PASTS DE D1NTI: ör. Pierre tubul Lei 25 Cielle-Freres , ö entöl BotOt Paste Touring SavDn Seile . Botot in strada Sft. Vineri 17, la D-naSurnştai^j I se găseşte de vânzare linge- I rie de corp, de pat, de masă şi cuverturi calităţi sup^ri­­i­oare cu preturi convenabile.’ H­iga­­ Publicitate Transformaţi vechi. La Fabrica Mărgean,strada selari 28. Soi IQh l^ormă moderni pentru pâ- Lol ludi ros la Mărgean, Selari 23.­­ 5872 j Ziln’P forme noi de fetru găsimi La ’bel» Mărgean, Selari 28 Eau Goi Mer Lei 200 — Eau SaHaS Lei 400 Apâ de colonia parfumai Lei 70 litru! Parfumuri fine cu gramul Lei 3 Copii de școală sfix me) La Mărgean, str. Şelari 23, costumase Blute, Jachete, tv Saluri găsiţi la Mărgean Şelari 28. 5908 Puntabilă independents, cu cunos- UUIlIflU cu tinta limbei franceze, se caută la o casă de corner:. Salariul unar lei 3500. Oferte aefailate la a­­genţia de publicitate German Lazâr str. Sărindar 3 sub „3500“ 5893 pflH­­ Cecile se găsesc cele mai elegante pălării preţuri con­venabile. Comenzi, repara|ii dela 150 Iei. Negustori 35. 59^4 Bluze de lână şi mătase, Jachete, Saluri, io­nete, hi­oti, Ciorapi cel mai Iin, Rochite şi Costumaşe de copil, se găsesc la „PAUÎSUS, da »"IR“ Bucureşti, 6 Str. Carol. 6 (Vis-a-vis de Poştă) Precum şi lingerie bărbătească, Cravate fine, Fulare de Mătase, Mănuşi, Bastoane, Umbrele, Mantale de cauciuc, Articole de voiaj, Cărucioare de copil etc. Mai ieftin ca ori­unde 5833 ~C. TUDOR, AVOCAT str. Traian 979 Reclama e sufletul comerţului A Mica Japonezi In jurul ei câţiva copilaşi de şcoală cu degetul în gură, cu călimara în mână, rămăseseră pironiţi pe loc şi o priveau cu­rioşi, ca şi când o lighioană ne mai văzută le apăruse în cale-Tăcuţi şi uimiţi, cercetau cu privirea batjocoritoare parcă, lucruşoarele de hârtie colorată grămădite într’un coşuleţ, fizi­onomia ei urâtă şi respingă­toare, aspectul ei de mic ani­mal aruncat acolo de­ o mână brutală... Apoi întriun hohot de râs cri­­stcalin şi vioi stolul inconştient de omuleţi o luă la fugă, dispă­ru în mulţime... în vreme ce alt grupă de trecători ocupa la fel de ironic locul... Indiferentă, gânditoare, ca par­că,nici nu îi vedea, par’că nici nu se uita la ei... îşi ple­case capul în mâini, obosită... In lumina strălucitoare a ma­gazinelor de alături, obrazul ei ofilit şi trist, părea şi mai pa­lid şi mai slab- iar hainele murdare şi rupte rânjeau în ciudăţenia lor, de tot luxul, de toate frumuseţile care le atin­gea în treacăt... de parfumul care îl lăsau în urma lor... Şi căpuşoarele blonde şi far­date se strângeau cu dispreţ, cu repulziune şoptind parcă: «Oh! ce eroare!» Şi tu spectator indiferent, te întrebi par’că nedumerit, ce vânt a adus femeia aceea acolo? Ce soartă a putut s’o smulgă din ţara ei, din ţara ei îndepăr­tată şi frumoasă de basme şi imagini, de vise şi de poezie sălbatecă?!... Te întrebi cum de e atât de urâtă de desgraţioasă şi de po­cită, când imaginaţia-ţi înşelă­toare te-a hrănit o viaţă în­treagă cu iluzia unei ţări de năluci fermecătoare, seducă­toare.... Când ai vrea să ai în faţa ta o păpuşe fragilă cu obrajii de ceară, cu ochii şireţi şi negri, vioi şi pătrunzători, cu părul ca mătasea, cu flori bizare în şuviţele de abanos, cu tunica strimtă de muselin smălţuit ca un covor minunat, pe care pă­sările să-şi deschidă aripioare pictate, cu picioruşele de copii, în sandale minuscule de lemn colorat O mică japoneză din poveştile cari ţi-au legănat adesea nop­ţile de insomnie, pe care ai vă­zut-o iubind şi suferind, pe care ai simţito cu sufletul ei neîn­ţeles şi fantastic pe punţile sculptate ca nişte jucărioare de lac, în parcurile cu pomişori mărunţi încărcaţi cu flori roşii ca sângele, în parcurile cu lan de crisanteme galbene, n­lbe, mov— Ai văzut-o în căsuţa ei de carton, pe covoraşele ei verzi de papură, profilându-şi silueta delicată în umbra paravanelor de mătase, în mirosul călduţ şi dulce de crai parfumat.. I-ai as­cultat cântecele monotone şi du­ioase, i-ai urmărit degetele sub­ţiri pe coardele ghitarei care Dar ea, a tresărit deodată căpuşorul galben şi mohorât ca de maimuţă, pare că zâmbeşte, se înviorează... Fruntea se plea-* că de mai multe ori afirmativ, apoi în mijlocul curioşilor care fac roată şi se înghesue stupizi, îmi răspunde câteva fraze în­câlcite de englezească prinsă la întâmplare, din care totuşi înţeleg sensul. — De ce ai venit aci la noi? o întreb eu, şi cum reuşeşti să trăeşti? Ea s’a ridicat acum de jos, şi sprijinită de zid mă examinea­ză cu interes, apoi îmi răspun­de răspicat: — Am fugiti— La noi e mare nenorocire, mare sărăcie!... Am plecat mai mulţi dar ne-am ri­sipit la Constantinopole... Am ?i o soră aci... O ducem însă foarte greu, o să plecăm mai departe.— Și continuă să-m istorisească diferite lucruri, din care însă pricep cu greu cuvinte răsleţe, mai mult ghicite decât auzite.. — Vrei să te ajut cu ceva? Ni-ași putea fi de un mare fo­los? o întrerup eu­.. Ea mă fixează nedumerită... n'a înţeles... Trebue să-i repet de două ori fraza... şi îi întind discret câteva hârtii... Nenoro­cita însă nici nu le priveşte ea şi când nici nu le-ar cunoaşte valoarea, le-a strâns una peste alta în pumnul ei mic şi mur­dar şi îmi oferă coşuleţul să-mi aleg ceva... Eu o refuz, dar ea insistă... şi în timpul acesta câţiva cumpărători se i­vesc...­ Ii servesc de intermediar şi lu­mea râde şi se amuză... Dar ea sărmana pare mulţu­mită, va avea o zi mai bună ca celelalte şi-a găsit o mică prie­tenă... O prietenă necunoscută care în amintirea imagineori înşe­lătoare care i-au legănat nop­ţile de insomnie cu basme mi­nunate, în amintirea poeziei din parcurile ei cu crisanteme, a paravanelor de mătase şi a căsuţelor pe veci distruse, i-a acordat o clipă de afecţiune... Csdy

Next