Rampa, martie 1924 (Anul 7, nr. 1903-1929)
1924-03-01 / nr. 1903
Sâmbătă 1 Martie 1924 EAMPX O vizită la ministerul Artelor !oi s'a întâmplat să am ceva treabă la ministerul Cultelor și Artelor. Asta ți se poate întâmpla oricui, mai ales că acest minister are o competință atât de vastă, încât se ocupă cu orice, de la Sfânta Scriptura până la cantionetele de varieteu. Un director din acest minister îmi lămurea ca primeşte zilnic vizite de pictori, lăutari, călugări, maici, artiste toţi omi câte la treabă la Arte sau Culte, daţi nu şi la amândouă deodată, ta, de pildă acele maici, care cereau autorizarea da a format un cor la mănăstire! A fost o lungă discuţie între factorii răspunzători, dacă ce* terea trebue adresată subdirectoratului muzicei corale din direcţia generala a Artelor, sau Inspectoratului mănăstirilor de •* maici din direcţia generală a cultelor. S'a hotărât — notăm a* teasta ca jurisprudenttă — trimiterea maicelor, cu cerere cu tot, la ministerul de finanţe, fiindcă se solicita şi subvenţie. De altfel aspectul acesta pasivil te iubeşte de indată ce ai intrat în sala mare, care serveşte de vestibul Ministerului, pe ai cărei pereţi se citesc Insfiinidri ca acestea: tNimeni nu are voie să staţioneze pe sălile ministerului», şi in care se află cel puțin 30 de inşi: popi de fată, cu fata necăjită: popi de oraş, rubiconzi şi gravi; delegaţia unui corp de balet, venită să protesteze la ministru împotriva reînfiinţărei centurilor de vastitate de către un director hain, un episcop senin, întorâtăşti de doi călugări cu ochii halucinati: cunnsnita subretă M. într'o rubicondă toaletă, oftând subvenţii pentru un turmet. fi voind să demonstreze ministrului, d-l Lăpedatu, că nu definitiv, nici ea nu e de lepădat. Apoi: pictori cu tablouri la sârbsnară: domni cu plete mariiţi cu viori sub braţe; doi rabini din Maramureş fn diset fie cu Un hoge din Cadrilater, o artistă dramatică, fn conferinţă cu un poet decadent; un sfârfit, trei călugări dela sfăntud Munte, pe cari o durdulie stagiară a unui teatru subvenţionat fi conducea in dedalurile artei fi cultelor organizate. Fiindcă Ministerul este un a'devărat dedal. . — întreb pe Unişier: *— Ce e aici? Imi răspunde: — Direcţia generală a teatrelor! Şi-mi crăpă Uşa, îngăduinidu-mi să zăresc pe d. Valicon, înconjurat de proconsuli, directorii teatrelor Nationale din provincie. Dar e fi d. Minule fetit Tot uşierul îmi explică: — Păi tot aici e fi direcţia generală a Artelor, ti inspectoratul muzicei, ti tubdirectia Contorvaloarelor. — Dar toată lumea asta ce e? — Aftenotă! E extraordinar cât se aşteaptă la Ministend Artelor. Un cetățean neurastenizat, îmi spunea că aşteaptă de trei zile să vorbească cu subdirectorul artelor plastice. După cum vedeți, ministerul este destul de bine împărţit al operetelor, un inspectorat al comediei de salon, un subdirectorat al tragediei clasice, un tub directorat al poemelor în proză. rea acestui teatru. Este, de asemenea, exact că d-na Simone a fost anealată de d. Simon Cert să ptt'e In scenă si să un subdirectorat al romanelor, face anumite piese. Insă directiuun inspectorat al aquarolelor, un Inspectorat al picturel expresioniste t. a. m. d. Nădăjduim că toate aceste servicii nu vor lipsi din proiectul de reorganizare a i ministerului, care — pare-se — se află în studiul „ Skanderbeg Chișinăul artistic $ cultural Ateneul Moldovei dela Nistru”. — Redeschiderea stagiune! teatrale. — Diverse Mercuri 12 Martie: «Ciuta». Joi 13 Martie Martie: «Avarul». Duminicii 24 Februarie 1924. Cerchez: membrii la comitet, în sala primăriei orașului, la d-nii N. N. Codreanu. N. Al* orele 11 a. m., a avut loc adubescu. Ludovic Dauș, senator; narea generalâ extraordinară Andrei Dumitrescu, colonel C, a membrilor cari au luat ini- Fim, medic; Heiban inspector tiativa înfiinţării unui Ateneu şcolar şi deputat; Iloriog. prom Chişînim. fesor şi publicist; Fiorica Niţu. La această adunare a luat profesoară; Gurman Panton, parte un public numeros, care deputat; T. T. Stoenescu, public căutat să dovedească atenţia cist; T. T. Stoica, avocat şi ce acordă acestui eveniment cui poet; Radu Urlăţeanu ziarist rural. Cenzori d-nii: C. Suhilţeanu, D. Andrei Dumitrescu, avo- doctor; Loderiu şi Leon T. Bocat, care fusree însărcinat cu rega profesori, supleant d. O. Ldnotarea statutelor, fiind rapor Obreja-Iaşi, directorul Teatrulor, a dat citire regulamentului National, lui şi statutelor, cari au fost a- La orele 1 p. m. adunarea aprobate de întreaga asistentă, luat sfârşit. Chişinăul având de După aceia, imdiat a luat cu acum înainte Ateneul lui. In ziua de 4 Martie, compania lirică N. Leonard, va veni în oraşul nostru şi va deschide stagiunea Teatrului Naţional. Prima reprezentaţie va avea loc Marţi 4 Martie, când se va juca «Mirnea», operetă originală în 3 note. Vor urma: Mercuri 4 Martie: «Fire de artist». I Joi 6 Martie: «O manevră de toamnă». Vineri 9 Martie: «Farmecul unui vals». Sâmbătă 8 Martie: «Dragoste de Țigan». Duminică 9 Martie: «Sânge Polonez». Luni 10 Martie: Bohema». Vineri 14 Martie: «Traviata». Sâmbătă 15 Martie: «Mas-vântul d. general V. Rudeanu, comandantul corpului 111 armată, care a expus părerea ca acest Ateneu, din moment ce nu-şi va limita activitatea culturală numai în Chişinău ei va lucra şi In restul provinciei .. » . Basarabiei, să fie numit «Ate- Dumincă 16 Martie: «Bobencul Moldovei dela Nistru»,mag* D. general V. Rudeanu a fost ales cu unanimitate do • r» t* *t ! cerea d-lui N. Soreanu, va da D. Andre. Dumiresen a ţinut , ^ , ntwgeBtllt||. să precizeze ca omagiu! acesta când vor juca ^umrele se adresează In primul rând omului de ştiinţă şi de cultură.! ! Martie urma propunerilor venite , In «Institutodin sânul adunării, biroul hotărăşte compleetarea comitetului prin vot secret, menţinându-şi lista propusă. La despuierea scrutinului şi după o şedinţă a comitetului se proclamă următorul rezultat, salutat cu îndelungi aplauze. Preşedinte al comitetului d. general V. Rudeanu; vicepreşedinţi: d-nii Ion Peret; profesor universitar şi senator L Sanie*lvici; dirictonul Băncii Marinorosch Blank şi Co.; secretar d. O. Popes cu; casier d. Cristofor Gh. Cheogh'v. ----xxxx— voturi' Trupa Teatrului Naţional dîn I Bucureşti, echipa de sub condu ♦ *■ * • *; ; • ~ După cum am anunţat, companie «Cărăbuş» de sub conducerea comicului Tănase, va da două reprezentaţii în sala cinematografului «Orfeum», cu cele două reviste jucate In Bucuraţi Luni 3 Martie: «Pă act». Iar Marţi 4 Martie: «Subţire Dulce»— D. Ion Peretz Direcţiunea teatrului „Renaissance" din Paris Versiunile cari au circulat în ultimul timp asupra cedărei direc unei teatrului „Renaissance“ din Paris, d-ne Simone, s-au acreditat cu toate că actualul director al teatrului, d-l Louis Verneuil, a dat o desmînjire la această privinţă. IVI Louis Verneul a anunţat de la Nisa, unde se află acum, că starea sănătăţi sale nepermităndu-l , . . . _ _ r,.., „d suporte smnssur sarcinile condupentru ca pPbflcfil să cer„ teatru ,ntc,cs cu d. nu ma, jwrdă vreme, ar trebui jacque$ R,dlicinic de acord ^ d. „d se înfiinţeze un directorat al Simon Cerl, sS Imparti,cu el. Ince muzicei de cameră, un serviciu pano de la , ianu tarie IMS, conduce-nea teatrului ..Renassance'' mâne d-lui Louis Verneuil va răs a Teatrele în Strânătata Premiera párisién® „Vieux Colo ii hier“: „Il faut qua chacum soi, à sa place”, comedie In trai acto de d-l Roné Benjamin» Eroul noii piese a d-lui Jicni Benjamin, omul de afaceri îmbogăţit, cinic şi canalie, este un nepot al lui Isidore Lethal. Şi lucrarea, însăşi, care pretinde a fi o satiră a moravurilor portive şi a scărilor sociale de azi, se apropie de „Rabagas" al lui Sardou. 11r René Benjamin n’are, însă, nici puterea, nici spiritul de pătrundere al lui Mirbeau şi are, şi mai puţin, abilitatea teatrală al lui Sardou. Prima calitate a autorului dramatic este de a interesa, de a captiva pubticul ior comedia d-lui Benjamin este mai mult bufonă decit adevărată, şi când spunem bufonă, nu spunem nici măcar: veselă. Este extrem de amară. Personagiile sale sunt fantoşe. Este imposibil să fie luate în serios. „Cel puţin să ne fi făcut să râdem din toată inima!" — exclamă critici francezi. D-l Benjamin prezintă pe un îmbogăţit, mare fican iar, care este pe punctul de a fi arestat pentru fals. El are Insă, la mână, ,pe ministrul de jstie, pe care-l ameninţi cu vestea să deţine anumite hârtii compromiţătoare pentru el. Pe de altă parte, este amicul judeţitorului de instrucţie, care — fără să ezite — clasează afacerea. Trei îndrăzneţi — corul antic — cari se indignează să vadă viţiul şi crima triumfând, se deghizează fn revoluţionari şi năvălesc cu mai mulţi tovarăşi In apartamentul lui Bourdedurg, anunţând că i-a înfăptuit revoluţia! El se constitue un comitet de salvare publică şi fac să apară în faţa lor toate personagiile presii: omul de afaceri, subprefectul, ministrul, savantul, avocatul, actriţa etc. Fiecare este pus la locul lui. Bancherul va fi poliţist, savantul va fi internat, etc. Toate acestea sunt foarte uşoare, dar am produs mare efect — efect de descordare şi de râs. Cu atât mai mult, cu cât actul este pus în scenă cu mare strălucire şi că scena loviturii şi a judeţii se excută foarte vesel, un sunet de viori. Actul a obţinut un succes strălucit, contribuind la aceasta şi interpretarea remarcabilă, mare greutate, să se sustragă justiţiei, se ridică în cele din urmă, triumfător, în raza societăţii. Sufletele noastre mor, deplâng victimele; ele mor din cauza spiritului distrugător care derivă din mahratsmul timpurilor de azi. Toate acelea îndreaptă spre satiră, însă Werheimer nu cunoaşte ce cât vaetul resemnaţi Mizerie; aceia i-a căzut victimă un medic cu familia sa. El devine un martir al conştiinţei sal, când, din cauza ipsei în care se sbate, se simt vinovat de a fi provocat avortul unei femei bogate, care a venit să-i ceară ajutor. In cele din urmă, şi omul acesta, tare de conştiinţă, cade victima corupţiei. El devine, în schibul unui salariu foarte apreciabil, medicul unui sanatoriu, înfiinţat de miliardarul Kanders, pentru însănătoşirea sufle elor aiurite şi a voinţelor slăbite. | i * ftW Efecte e pe care le scoate Wertheimer din drama aceasta derivă din situaţii exagerate. In toată piea, cel mai reuş ele acul al doiea, cu seimele sale în faţa jude dim ii şi caracterizarea di eritelor puri, cari rees ca licări de humor printre celelalte scene sumbre. Interpreţii au contribuit, de ademenea, prin jocul lor, la reuşita spectacolului. Freacura polifei a interzis accesul minorilor la reprezentaţiile acestei piese. / Premiere vlen aze „Qtutsthei Volks'hea« Ier” „Mensch 2 n von { heule”, drama «*e Paul' Wertheimer Săracii e te veşnicul molov al lui Werthemer, aât în poesie cât şi în teatru. Ea créiazâ, însă, numai eroi paivi, provocând un , tot nedramic. Hauptmann a găit în această privinţă o supapă, spre exemplu în ,T. sztori", tran pu ân:l dispunerea în i bucniri revo utoare, pe când Wertheimer vrea să facă din săricie un simbol al vremii. Suntem astăzi sub dominaţiiunea banului, iar sărăcia — spune el — corupe tot ce avem mai nobil in nou, fără să punem re i la arcs ei acum rai a'.oare. Oamenii din ziua de azi sunt dintre acea cari au căzut sub robi în vă’mângul de toate zlele, intelectuali cu conştiinţa delicată, cin con ratcazi cu cei robuşi cari se ridică din ce în ce mai sus in m seria de azi. Weinheimer vede în acesta din urmă firi demonice. • Miliardarul Kanders, care la începuturile sale a putut, su Premiere berlineze „Krimmerspier«”: „Der Ne» eh", comedie de Karl Sternheim In remedia aceasta, Sternhc:m ne prezintă ascensiunea şi căderea unui tânăr pe treptele sociale. El este amploiat intriun magazin şi face, Intr’o Duminecă, cu ocazia unei excursii, cunoştinţă cu o primadonă, care se amorezează de el şi fl lansează apoi. Rezultatul este că amploiatul ajunge în culmea splendorii: presa, filmul, d plom.t a concur azi spre spre i-i oferi screiciile lor. Când ajunge Insă sus de tot, Intriga 11 pândeşte. Un medic înfricoşează pe amantul divei, spunându-i că slnhaica sa se va sdruncina din cauza amorului prea consecvent. Speriat, el se reîntoarce în mansarda lui unde-şi sdbează revederea cu... îubta lui bucată de ceapă şi pâine de odinioară, desp’irţindu-se de primadonă, care-l părâse te, neglsnc nici un parfum deosebit In m.roşu! de ceai. Aşadar, povestea unui mic burghez, care se reîntoarce în mediul din care a eşit. Am putea spune că este o piesă populară, în genul celor ale lui L’Aronge, In opoziţie cu cele preise până acum de Sternheim, îmbibate cu oţel şi acid sulfuric Piesa începe cu două acte foarte vesele: Excursia de Duminecă a micilor burghezi și amicul amploiat in camera de culcare a divei, *— acesta din urmă, mai ales, este delicios. Rolul principal a fost jucat de Maz Pailenberg, care a făcut din-