Rampa, mai 1924 (Anul 7, nr. 1953-1976)

1924-05-01 / nr. 1953

L Joi X Mai 1994 NICK & KEOPS Casă fondată în 192? Cariera extraordinară a domnişoarei Antinea Eliodorescu, artistă dramatică Roman teatral Cap. XVIII In preajma marelui eveniment PERSONAGII: An­tinea Trimisul de la Berlin Interpretul Directorul teatrului | DIRECTORUL. — Poftiţi pe aici, domnilor/ D-na Eliodorescu este la cabina d-sale Doamnă Antineal ANTINEA.­­ EU DIRECTORUL. — Doi domni vor tute vadă, îmi daţi voe să vă pre­­tint• D Karl Geschleugerer dela Berlin. ANTINEA. — EtU dela Berlini BravoI DIRETORUL — Degeaba-i spui Că nu pricepe nici o vorbă româ­neşte/ ANTINEA.— Ce mi i-ai adus a­­tunci aici, dragii Dă­i dracului! INTERPRETUL. — Mă iertați, doamnă. Eu ştiu perfect româneşte; chiar de asta am venit­.. Dacă ’mi daţi voe să fiu interpret în propu­nerea pe care voeşte să v’o facă d. Geschleuperer..­ Doamnă dom­nul este directorul unei mari case de cinematografie din Berlin si are intenția să ia căte­va film aci cu fictori români. Dacă d-v.­afi voi.. ANTINEA.— Asal Bine, a­ dori eu, dacă nu știe românește­ INTERPRETUL. — Vă traduc eu tot ce vă va spune, si d-voastră dacă voifi să-l intrebafi ceva . ANTINEA. — Asal Intreăbă, căfi ani are! INTERPRETUL. — Doamna în­treabă dacă vă place ţara româ­nească TRIMISUL. — Dar Foarte mult, INTERPRETUL. — Zice că foarte mulţi. ANTINEA. — Io’te frate! şi pare om tânăr. TRIMISUL. — A mai jucat la Cinematograf. ANTINEA — Ce zicel INTERPRETUL— întreabă dacă aţi mai jucat la cinematografe ANTINEA. — Dar Păi în turnee. In toate orașele unde nu sunt teatre, jucam în cinematografe INTERPRETUL- — Zice că a mai jucat, dar numai în străină­tate TRIMISUL — E fotogenicii INTERPRETUL. - întreabă dacă euntefi fotogenică. ANTINEA — Cine. eul INTERPRETUL. — Dai ANTINEA. — Spune-i că asta nu-i treaba lui. INTERPRETUL — Doamna zice că dai TRIMISUL. — Care ar fi condi­ţiile doamnei? INTERPRETUL. — întreabă care sunt condiţiile d.v. ANTINEA. — Sunt de condiţie foarte bună, artistă din mamă în fiică. INTERPRETUL. — Cere cam mult, fiindcă acum e foarte ocu­pată. TRIMISUL. — Să precizezet INTERPRETUL. — Și ce sumă cereți d-v. doamnă! ANTINEA- — Păi cam cum se plăteștel Sari cer zece mii de lei. E mulți INTERPRETUL.—Doamna spune că fără o sută de mii de lei n’ar putea juca. TRIMISUL. — Spune d-nei că am referințe atât de bune, și eu o gă­sesc atât de admirabilă, încât suma nu mi se pare exagerată, nădăj­duind că filmul va esi bine. INTERPRETUL.­­ Zice că să se mai gândească. Lăsați că mai vor­besc eu cu el de asta. Poate vă scot eu și mai mult. ANTINEA—Faci un asta. Bravo dragă. Ești foarte drăguț INTERPRETUL. — Dar știți, în cazul acesta, ce obțin peste zece mii împărţim pe din două. ANTINEA. — Da, dragă! Cum să nul TRIMISUL — Ce spunel INTERPRETUL. — Vrea să-i plă­tifi și toaletele, și cât se montează filmul, câte 500 de lei pe zi, zice că să scot eu banii ăștia și împarte pe din două cu mine. Dar i-am spus că cu mine nu merge! TRIMISUL- — Și cum a rămas? INTERPRETUL - Primește cu o sută de mii. ANTINEA. — Ce tot vorbiţi, neică1­­INTERPRETUL. — L.am con­vins să vă dea 50.000, ANTINEA. — Bravo! Ești o bom­boană de băiat Joci şi tul INTERPRETUL. — Nu, ANTINEA.—Păcat! Dar Zigottol INTERPRETUL. — Nici el- Nu­mai actorii români ANTINEA. — Aşaaar INTERPRETUL. — D.v. însă sunteţi stea! Pe nimeni nu plăteşte atât de mult. Aţi putea chiar spu­ne că vă plăteşte o sută de mii... DIRECTORUL.—EH Îţi aranjaţi ANTINEA. — Da, dragă, m’a an­gajat primă stea cu 200­ 000 de lei. Inf­or­maţiuni Opera Română anunţă pentru mâine seara Joi «Manon» de Mas. fenet­on d-na Florica Cristoforeanu şi d-nii Arnold Georgewski şi Lu­­pusta­ Pe scena teatrului Regina Ma­ria, continuă zilnic repetiţiile su­perbei comedii «Sonnette d’Alarme» (Clopoţelul de alarmă) de Henne, Quin şi Coolus. Rolurile principale vor fi jucate dle d-nele Lucia Sturza-Bulandra, fantzi Cutava-Barozzi, Gina San, Sry, d-nii Tony Bulandra, V. Ma­ximilian, Petre Bulandra, etc. Teatrul Naţional va reprezinta astă seară „Shylock“ cu d-nii Brezeanu, Băl­­tăţeanu, M. Constantinescu, Baldovin şi d-nele Marioara Zimniceanu şi Cleo­pan Cernăţeanu. Mâine, joi, un matineu şi seara, la teatrul Mic ce­va reprezintă de­licioasa comedie «Când femeia vrea»... Astăseară, compania Bulandra reprzintă «Viteazul înotător» fla­­rianta comedie de Arnold şi Bach, în care d-nii V. Maximilian M. Enescu, I­ Anastasiad, I Constan­tinescu, I. Focşăneanu, G. Şerbă­­nescu, C. Botez, d-nele Renée An­nie, Cătuşă Elvass, Liana Constan­tinescu, au delicioase creaţiuni. DAMA cuCAMEUI CU NAZIMOVA 6715 Maestrul George Enescu va dirija cele două concerte ale «Filarmoni­cei» cu Thibaud, în zilele de 4 şi 5 Mai. D-sa va pleca la Paris la 6 Mai, în vederea concertelor ce vor avea loc cu prilejul jocurilor olimpice. Riscându-şi viaţa mult aprecia­tul comic HAROLD LLOYD­EL în una din cele mai extraordinare ale sale comedii „O călătorie în Rai” în 3 acte, va stârni cea mai mare adurare a spectatorilor la Cine­ma Bulevard Palace, unde cu în­cepere de mâine se reprezintă îm­preună cu senzaţionala dramă în 6 acte cu pasagii în culori Păca­tul unei fete din Highh Lire jucată cu multă artă de ansamblul regi­­sorului Grifith. Vineri 2 Mai are loc la Opera Română prima representaţie extra­ordinară cu basul Pirogoff şi so­prana Voronietz. Se va cânta «Faust». In matineul de mâine, Teatrul Naţional ne reprezintă «Lumină din lumină» de d. G. Vrenciu. „LILLY“ Calea victoriei 59 Intrare prin Pictor Grigorescu, Cel mai mare asortiment de PĂLĂRII modele ORIGINALE Compania Cărăbuş urmând a deschide stagiunea de vară, anga­jează corişti, coriste şi baletiste. înscrierile se fac la teatrul Că­răbuş între orele xo—x şi 3—6. La Teatrul Naţional se mai re­petă «Pescăruşul» de Cehov sub di­recţia de scenă a d-lui V Enescu, cu d-nele Maria Filotti şi Dida So­lomon-Vi­nea d-nii Soreanu, Băl­­tăţeanu, Pop Marţian, etc. E­A­M­P­A Ştiri mărunte de pretutindeni BURGTHEATER a primit spre reprezentare feeria „Der Kaiser im Wald” de Walter Eiditz. • EMIL ȘI ARNOLD GOLTZ auto­rii de comedii, au scris o nouă co­medie în trei acte, intitulată »Fra« Pick in Audienz”, a cărei premieră se va da La începutul lui Septem­brie la „Renaissancebühne” din Viena. *■ LA PORTE - SAINT - MARTIN” din Paris se va relua piesa „Mont­martre” a d-lui Pierrre Frou­daie. • FEMEIA ZILEI, ultimul succes al Teatrului Regina Maria din Bu­cureşti, se va juca zilele aces­tea şi la „Kammterspiele” din Viena, cu actriţa Erika Glaessner în rolul prin­cipal feminin. Piesa d-lor Paul Armont și Leo­pold Marchand se dă pentru pri­ma oară la Viena. • ELISABETHA BERGNER şi-a în­ceput la 24 cor. seria reprezenta­ţilor la „Raimund Theater” din Viena, cu comedia lui Sacha Qui­­rry „Je Faime” în traducerea germa­nă a scriitoarea Berta Zucker­­kandl. Principalul ei partener este actorul Anton Edthofer. • CENZURA VIENEZA a interzis reprezentarea piesei „P­arrhausko möd­e” în faţa unui public com­pus exclusiv din invitaţi, astfel că premiera anunţată pentru 2 Mai­ a trebuit să fie revocată. • -----YTTV­ Sezonul muzical la Londra „London Symphony Orchestra“ şi-a încheiat sezonul Lunea trecută cu un foarte frumos concert. Stagiunea actuală a fost dealtffel, foarte reuşită, dacă avem în vedere şi rezultatul reţetelor.. La pupitru s-au succedat diverşi di­rijori, între cari Koussevitzky, Albert Coates, Weingartner, Furtwangler, So­­koloff şi Goosens. • Deunăzi a avut loc la „Aeolian Hall“ un concert al compositorului Eugene Goosena, care a executat la pian trei din „Preludiile” sale pentru pian, cons­tituind un grup denumit „Ships“ și purtând numele: „The Tug“, „The Tramp“ și „The Liner“. La Teatrul Mic, se reprezintă astă­seară „Când femeia vrea“, ilarianta comedie în trei acte de Etienne Rey și Alfred Sava­ir, cu d-rele Dorina Heller, Anina Sandy, Cristinel Eliade, d-nii L Iancovescu, G. Chamel, L. Lefter, etc. Aflăm că d-na Paula Savu, proprietara elegantului salon de mode MAISON PAULETTE Str. Oteteleşeanu 5 a plecat din nou zilele acestea la Paris, în vederea unei mari expoziţii de pălării, pe care o va deschide la întoarcerea d-sale în Bucureşti. Vom avea prilejul de data a­­ceasta să admirăm nu numai frumoasele şi originalele mo­dele ale renumitelor case pari­­siene dar şi cele din urmă nou­tăţi ale sezonului de vară în pălării de cazino, curse, plaje şi sport. Expoziţia colaboratorului nos­tru,­­ caricaturistul Drăgulescu, rămâne deschisă la Craiova, până la 5 Mai. Pe scena Teatrului Naţional se repetă «O căsnicie», trei acte de d. general Ursachi. In primele roluri vor apare d-nele Fany Rebreanu, 8. Sonia, L Mann d-ra Boncin şi d-nii Pop-Martian, Melişanu, Bălţuţeanu, Săvulescu, Hociing, Conabie, etc­ Piesa e pusă în scenă de d. O. Pe­­trescu. Premiera va avea loc Luni 5 Mai. Concerte . CONCERTUL RELIGIOS DAT DE D-L A. L. IVELA Templul cel mare israelit-spa­­niol din strada Negru-Vodă a a­­dipostit, ori după amiaza primei zile de Paşti, un foarte mare nu­măr de oameni, veniţi să asculte concertul religios organizat de d. A.L. Ivela,dintr’un ciclu de compo­ziţii proprii. Era aceasta, simul­tan, o sărbătorire a valorosului compozitor, căci d. Ivela împlinea 25 de ani de funcţionare ca or­ganist şi maestru de cor al tem­plelor comunităţii israelite-spanio­­le. In încăperea largă şi sobră, sute de cucernici — transformaţi în reculeşi auditori — au ascultat două ore, într’o disciplină pe care am admirat-o din fundul sufletu­lui, diversele pagini muzicale ale d-lui Ivela.Muzică religioasă,parti­­ţiuni intrate mai de mult în patri­moniul slujbelor de tot soiul ale acestei biserici, pagini alcătuite din bogăţia de sentiment meridio­nal, pătimaş şi răscolitor, care caracterizează atât de elocvent ra­sa enoriaşilor bisericii israelite - spaniole. Am avut ocaziunea, recent, să asist şi la unele servicii divine ale bisericii acesteea. O atmosferă de mult optimism se degaja din ele. Credinţa nu părea apăsată de mus­trarea ameninţătoare a unui Dum­nezeu răzbunător. Legeritatea spe­cifică tuturor oamenilor de la sud e­si în practicile lor religioa­se, astfel că şi muzica ce înveşt­­mântă cultul, are o graţie şi o­­velteţă cuceritoare. Ea pare ast­fel aproape laică, şi d. Ivela, în cele mai multe din lucrările d-sale, atinge uneori chiar stilul operei i­­talieneşti. Reculegerea cucernică nu e prin urmare una de acorduri largi, ca aceea pe care o cunosc bisericile catolice, ci mult mai săltăreaţă : psalmul „Stăpân etern” are în pri­mele sale note exact structura me­lodiei „Plaisir d’amour” de Mar­tinii Remarc din ciclul bogat de com­poziţii ale d-lui Ivela, în deosebi, sfâşietor de evocativă „Cântată festivă", pe care inspiraţia gene­roasă o înalţă la rangul de muzi­că de concert, şi aşi dori chiar s’o reaud, într’o sală mare, cu tot a­­paratul orchestral şi coral nece­sar, în vrednica înfăţişare pe care o merită. Excelentele voci ale d-nelor Con­stanţa Dobrescu, Dora Gruens,şi ale d-lor Alberto della Pergola, dr. Ovidiu Alfandari şi Artur Wechsler, precum şi un ansamblu corect de instrumente şi cor, au slujit de minune, cu râvnă şi căl­dură, partiţiunile d-lui Ivela, pe care—de acord cu reprezentanţii co­munităţilor evreieşti, cari l’au săr­bătorit în biserică — îl felicităm la rândul nostru, din toată inima. E. L. Mann Astăseară, „lankata“ la Teatrul Central Cu toate că majoritatea forţelor artistice se retrag spre ţara unde teatrul evreesc este în plină des­­voltare, spre America, cu toate vre­murile anormale şi criza prin care trece teatrul evreesc în România, o stea nouă, puternică, a răsărit în teatrul evreesc din România, E. Dina Koenig. Cu cât pesimism s’a dus publi­cul s’o vadă în piesa, în care una din cele mai mari artiste ale teatrului evreesc,Maly Picon, a obţinut un succes enorm şi totuşi cu ce uimire i-a admirat talentul, arta şi gin­găşia! In „Zipke Faer” s’a putut vedea că Dina Koenig calcă pe urmele marei sale înaintaşe, Mary Picon După un şir de reviste în care s-a relevat, Dina Koenig a jucat în ope­retă şi a legat lanţul succeselor viitoare de acela al succeselor în trecut. Astă seară vom avea ocazia să vedem pe aceasta talentată artistă în a doua ei creaţie, în „lankale”. A. Sch. 3 „Opera Română“ Miercuri 30 Apriliie belache Joi 1 Mai 1924 MANÓN Vineri 2 Mai 1924 FAUST Sâmbătă 3 Mai 1924 MANÓN Duminică 4 Mai 1924 Paiaţa şi Coapelia Biletele la Agenţia Feder Teatru] „Regina Mana1" Compania Dramatici S301ANDHA Astăzi Miercuri 30 Aprilie Viteazul Înnortător Comedie în 3 acte de F. Arnold şi E- Bach Joi 1 Mai Cărăbuşii Comedie în 3 acte de Brieux şi Bébé e bolnav Comedie într’un act de Feydeau Vineri 2 Mai 1924. Vite­azul Innotător Sâmbătă 3 Mai 1924 Viteazul Inn­otâtor Duminică 4 Mai Matineu Viteazul innotător Seara Heidelbergul de anită dată A apărut: ALMANACHUL „RAMPA” Cu un foarte bogat in variat sumar literar şi artistic, din care des­prindem ! Teodor Dostoievsky: O repre­zentaţie teatrală în temniţă (Nuvelă). Artur Schnitzler: întrebând de­stinul (Scenetă). B. Nemţeanu: Cântecul lebedei­ Camera de hotel (Poezii). Anatole France şi teatrul. Victor Eftimiu: Fragment (Schiţă) Edward Gordon Craig: Fanto­mele în tragediile lui Shake­speare. Rabindranath Tagore: Paseri rătăcite (Cugetări) Pitigrilli: Pe căi greşite... (Nu­velă). Cons. Argeşan: Trecutul meu e o grădină moartă (Versuri). Ernst Stern: 24 de ore la Deu­tsches Theater (Desemnuri). Marcel Prévost: Noaptea Ray­­mondei (Nuvelă). E. Gomez Carillo: Salomeea. Tristan Bernard: Scrisoarea de dragoste (Schiţă). Destăinuirile artiştilor asupra debutului lor. Numeroase articole şi studii critice, precum şi clişee ,ors­­texiuni şi decenuri originale de Gruia,Altair, Pop,Ross Philips, Don,­­ Drăgulescu, Coperta in culori. Preţul: 30 Lei­ Se găseşte la toate libră­riile şi la toţi depozitarii şi vânzătorii ziarului «Rampa». “CT TUDORS AVOCAT str. Traian 79 Consult. 8—11 6—8 a. m.

Next