Rampa, mai 1924 (Anul 7, nr. 1953-1976)
1924-05-01 / nr. 1953
L Joi X Mai 1994 NICK & KEOPS Casă fondată în 192? Cariera extraordinară a domnişoarei Antinea Eliodorescu, artistă dramatică Roman teatral Cap. XVIII In preajma marelui eveniment PERSONAGII: Antinea Trimisul de la Berlin Interpretul Directorul teatrului | DIRECTORUL. — Poftiţi pe aici, domnilor/ D-na Eliodorescu este la cabina d-sale Doamnă Antineal ANTINEA. EU DIRECTORUL. — Doi domni vor tute vadă, îmi daţi voe să vă pretint• D Karl Geschleugerer dela Berlin. ANTINEA. — EtU dela Berlini BravoI DIRETORUL — Degeaba-i spui Că nu pricepe nici o vorbă româneşte/ ANTINEA.— Ce mi i-ai adus atunci aici, dragii Dăi dracului! INTERPRETUL. — Mă iertați, doamnă. Eu ştiu perfect româneşte; chiar de asta am venit.. Dacă ’mi daţi voe să fiu interpret în propunerea pe care voeşte să v’o facă d. Geschleuperer.. Doamnă domnul este directorul unei mari case de cinematografie din Berlin si are intenția să ia căteva film aci cu fictori români. Dacă d-v.afi voi.. ANTINEA.— Asal Bine, a dori eu, dacă nu știe românește INTERPRETUL. — Vă traduc eu tot ce vă va spune, si d-voastră dacă voifi să-l intrebafi ceva . ANTINEA. — Asal Intreăbă, căfi ani are! INTERPRETUL. — Doamna întreabă dacă vă place ţara românească TRIMISUL. — Dar Foarte mult, INTERPRETUL. — Zice că foarte mulţi. ANTINEA. — Io’te frate! şi pare om tânăr. TRIMISUL. — A mai jucat la Cinematograf. ANTINEA — Ce zicel INTERPRETUL— întreabă dacă aţi mai jucat la cinematografe ANTINEA. — Dar Păi în turnee. In toate orașele unde nu sunt teatre, jucam în cinematografe INTERPRETUL- — Zice că a mai jucat, dar numai în străinătate TRIMISUL — E fotogenicii INTERPRETUL. - întreabă dacă euntefi fotogenică. ANTINEA — Cine. eul INTERPRETUL. — Dai ANTINEA. — Spune-i că asta nu-i treaba lui. INTERPRETUL — Doamna zice că dai TRIMISUL. — Care ar fi condiţiile doamnei? INTERPRETUL. — întreabă care sunt condiţiile d.v. ANTINEA. — Sunt de condiţie foarte bună, artistă din mamă în fiică. INTERPRETUL. — Cere cam mult, fiindcă acum e foarte ocupată. TRIMISUL. — Să precizezet INTERPRETUL. — Și ce sumă cereți d-v. doamnă! ANTINEA- — Păi cam cum se plăteștel Sari cer zece mii de lei. E mulți INTERPRETUL.—Doamna spune că fără o sută de mii de lei n’ar putea juca. TRIMISUL. — Spune d-nei că am referințe atât de bune, și eu o găsesc atât de admirabilă, încât suma nu mi se pare exagerată, nădăjduind că filmul va esi bine. INTERPRETUL. Zice că să se mai gândească. Lăsați că mai vorbesc eu cu el de asta. Poate vă scot eu și mai mult. ANTINEA—Faci un asta. Bravo dragă. Ești foarte drăguț INTERPRETUL. — Dar știți, în cazul acesta, ce obțin peste zece mii împărţim pe din două. ANTINEA. — Da, dragă! Cum să nul TRIMISUL — Ce spunel INTERPRETUL. — Vrea să-i plătifi și toaletele, și cât se montează filmul, câte 500 de lei pe zi, zice că să scot eu banii ăștia și împarte pe din două cu mine. Dar i-am spus că cu mine nu merge! TRIMISUL- — Și cum a rămas? INTERPRETUL - Primește cu o sută de mii. ANTINEA. — Ce tot vorbiţi, neică1INTERPRETUL. — L.am convins să vă dea 50.000, ANTINEA. — Bravo! Ești o bomboană de băiat Joci şi tul INTERPRETUL. — Nu, ANTINEA.—Păcat! Dar Zigottol INTERPRETUL. — Nici el- Numai actorii români ANTINEA. — Aşaaar INTERPRETUL. — D.v. însă sunteţi stea! Pe nimeni nu plăteşte atât de mult. Aţi putea chiar spune că vă plăteşte o sută de mii... DIRECTORUL.—EH Îţi aranjaţi ANTINEA. — Da, dragă, m’a angajat primă stea cu 200 000 de lei. Informaţiuni Opera Română anunţă pentru mâine seara Joi «Manon» de Mas. feneton d-na Florica Cristoforeanu şi d-nii Arnold Georgewski şi Lupusta Pe scena teatrului Regina Maria, continuă zilnic repetiţiile superbei comedii «Sonnette d’Alarme» (Clopoţelul de alarmă) de Henne, Quin şi Coolus. Rolurile principale vor fi jucate dle d-nele Lucia Sturza-Bulandra, fantzi Cutava-Barozzi, Gina San, Sry, d-nii Tony Bulandra, V. Maximilian, Petre Bulandra, etc. Teatrul Naţional va reprezinta astă seară „Shylock“ cu d-nii Brezeanu, Băltăţeanu, M. Constantinescu, Baldovin şi d-nele Marioara Zimniceanu şi Cleopan Cernăţeanu. Mâine, joi, un matineu şi seara, la teatrul Mic ceva reprezintă delicioasa comedie «Când femeia vrea»... Astăseară, compania Bulandra reprzintă «Viteazul înotător» flarianta comedie de Arnold şi Bach, în care d-nii V. Maximilian M. Enescu, I Anastasiad, I Constantinescu, I. Focşăneanu, G. Şerbănescu, C. Botez, d-nele Renée Annie, Cătuşă Elvass, Liana Constantinescu, au delicioase creaţiuni. DAMA cuCAMEUI CU NAZIMOVA 6715 Maestrul George Enescu va dirija cele două concerte ale «Filarmonicei» cu Thibaud, în zilele de 4 şi 5 Mai. D-sa va pleca la Paris la 6 Mai, în vederea concertelor ce vor avea loc cu prilejul jocurilor olimpice. Riscându-şi viaţa mult apreciatul comic HAROLD LLOYDEL în una din cele mai extraordinare ale sale comedii „O călătorie în Rai” în 3 acte, va stârni cea mai mare adurare a spectatorilor la Cinema Bulevard Palace, unde cu începere de mâine se reprezintă împreună cu senzaţionala dramă în 6 acte cu pasagii în culori Păcatul unei fete din Highh Lire jucată cu multă artă de ansamblul regisorului Grifith. Vineri 2 Mai are loc la Opera Română prima representaţie extraordinară cu basul Pirogoff şi soprana Voronietz. Se va cânta «Faust». In matineul de mâine, Teatrul Naţional ne reprezintă «Lumină din lumină» de d. G. Vrenciu. „LILLY“ Calea victoriei 59 Intrare prin Pictor Grigorescu, Cel mai mare asortiment de PĂLĂRII modele ORIGINALE Compania Cărăbuş urmând a deschide stagiunea de vară, angajează corişti, coriste şi baletiste. înscrierile se fac la teatrul Cărăbuş între orele xo—x şi 3—6. La Teatrul Naţional se mai repetă «Pescăruşul» de Cehov sub direcţia de scenă a d-lui V Enescu, cu d-nele Maria Filotti şi Dida Solomon-Vinea d-nii Soreanu, Băltăţeanu, Pop Marţian, etc. EAMPA Ştiri mărunte de pretutindeni BURGTHEATER a primit spre reprezentare feeria „Der Kaiser im Wald” de Walter Eiditz. • EMIL ȘI ARNOLD GOLTZ autorii de comedii, au scris o nouă comedie în trei acte, intitulată »Fra« Pick in Audienz”, a cărei premieră se va da La începutul lui Septembrie la „Renaissancebühne” din Viena. *■ LA PORTE - SAINT - MARTIN” din Paris se va relua piesa „Montmartre” a d-lui Pierrre Froudaie. • FEMEIA ZILEI, ultimul succes al Teatrului Regina Maria din Bucureşti, se va juca zilele acestea şi la „Kammterspiele” din Viena, cu actriţa Erika Glaessner în rolul principal feminin. Piesa d-lor Paul Armont și Leopold Marchand se dă pentru prima oară la Viena. • ELISABETHA BERGNER şi-a început la 24 cor. seria reprezentaţilor la „Raimund Theater” din Viena, cu comedia lui Sacha Quirry „Je Faime” în traducerea germană a scriitoarea Berta Zuckerkandl. Principalul ei partener este actorul Anton Edthofer. • CENZURA VIENEZA a interzis reprezentarea piesei „Parrhausko möde” în faţa unui public compus exclusiv din invitaţi, astfel că premiera anunţată pentru 2 Mai a trebuit să fie revocată. • -----YTTV Sezonul muzical la Londra „London Symphony Orchestra“ şi-a încheiat sezonul Lunea trecută cu un foarte frumos concert. Stagiunea actuală a fost dealtffel, foarte reuşită, dacă avem în vedere şi rezultatul reţetelor.. La pupitru s-au succedat diverşi dirijori, între cari Koussevitzky, Albert Coates, Weingartner, Furtwangler, Sokoloff şi Goosens. • Deunăzi a avut loc la „Aeolian Hall“ un concert al compositorului Eugene Goosena, care a executat la pian trei din „Preludiile” sale pentru pian, constituind un grup denumit „Ships“ și purtând numele: „The Tug“, „The Tramp“ și „The Liner“. La Teatrul Mic, se reprezintă astăseară „Când femeia vrea“, ilarianta comedie în trei acte de Etienne Rey și Alfred Savair, cu d-rele Dorina Heller, Anina Sandy, Cristinel Eliade, d-nii L Iancovescu, G. Chamel, L. Lefter, etc. Aflăm că d-na Paula Savu, proprietara elegantului salon de mode MAISON PAULETTE Str. Oteteleşeanu 5 a plecat din nou zilele acestea la Paris, în vederea unei mari expoziţii de pălării, pe care o va deschide la întoarcerea d-sale în Bucureşti. Vom avea prilejul de data aceasta să admirăm nu numai frumoasele şi originalele modele ale renumitelor case parisiene dar şi cele din urmă noutăţi ale sezonului de vară în pălării de cazino, curse, plaje şi sport. Expoziţia colaboratorului nostru, caricaturistul Drăgulescu, rămâne deschisă la Craiova, până la 5 Mai. Pe scena Teatrului Naţional se repetă «O căsnicie», trei acte de d. general Ursachi. In primele roluri vor apare d-nele Fany Rebreanu, 8. Sonia, L Mann d-ra Boncin şi d-nii Pop-Martian, Melişanu, Bălţuţeanu, Săvulescu, Hociing, Conabie, etc Piesa e pusă în scenă de d. O. Petrescu. Premiera va avea loc Luni 5 Mai. Concerte . CONCERTUL RELIGIOS DAT DE D-L A. L. IVELA Templul cel mare israelit-spaniol din strada Negru-Vodă a adipostit, ori după amiaza primei zile de Paşti, un foarte mare număr de oameni, veniţi să asculte concertul religios organizat de d. A.L. Ivela,dintr’un ciclu de compoziţii proprii. Era aceasta, simultan, o sărbătorire a valorosului compozitor, căci d. Ivela împlinea 25 de ani de funcţionare ca organist şi maestru de cor al templelor comunităţii israelite-spaniole. In încăperea largă şi sobră, sute de cucernici — transformaţi în reculeşi auditori — au ascultat două ore, într’o disciplină pe care am admirat-o din fundul sufletului, diversele pagini muzicale ale d-lui Ivela.Muzică religioasă,partiţiuni intrate mai de mult în patrimoniul slujbelor de tot soiul ale acestei biserici, pagini alcătuite din bogăţia de sentiment meridional, pătimaş şi răscolitor, care caracterizează atât de elocvent rasa enoriaşilor bisericii israelite - spaniole. Am avut ocaziunea, recent, să asist şi la unele servicii divine ale bisericii acesteea. O atmosferă de mult optimism se degaja din ele. Credinţa nu părea apăsată de mustrarea ameninţătoare a unui Dumnezeu răzbunător. Legeritatea specifică tuturor oamenilor de la sud esi în practicile lor religioase, astfel că şi muzica ce înveştmântă cultul, are o graţie şi ovelteţă cuceritoare. Ea pare astfel aproape laică, şi d. Ivela, în cele mai multe din lucrările d-sale, atinge uneori chiar stilul operei italieneşti. Reculegerea cucernică nu e prin urmare una de acorduri largi, ca aceea pe care o cunosc bisericile catolice, ci mult mai săltăreaţă : psalmul „Stăpân etern” are în primele sale note exact structura melodiei „Plaisir d’amour” de Martinii Remarc din ciclul bogat de compoziţii ale d-lui Ivela, în deosebi, sfâşietor de evocativă „Cântată festivă", pe care inspiraţia generoasă o înalţă la rangul de muzică de concert, şi aşi dori chiar s’o reaud, într’o sală mare, cu tot aparatul orchestral şi coral necesar, în vrednica înfăţişare pe care o merită. Excelentele voci ale d-nelor Constanţa Dobrescu, Dora Gruens,şi ale d-lor Alberto della Pergola, dr. Ovidiu Alfandari şi Artur Wechsler, precum şi un ansamblu corect de instrumente şi cor, au slujit de minune, cu râvnă şi căldură, partiţiunile d-lui Ivela, pe care—de acord cu reprezentanţii comunităţilor evreieşti, cari l’au sărbătorit în biserică — îl felicităm la rândul nostru, din toată inima. E. L. Mann Astăseară, „lankata“ la Teatrul Central Cu toate că majoritatea forţelor artistice se retrag spre ţara unde teatrul evreesc este în plină desvoltare, spre America, cu toate vremurile anormale şi criza prin care trece teatrul evreesc în România, o stea nouă, puternică, a răsărit în teatrul evreesc din România, E. Dina Koenig. Cu cât pesimism s’a dus publicul s’o vadă în piesa, în care una din cele mai mari artiste ale teatrului evreesc,Maly Picon, a obţinut un succes enorm şi totuşi cu ce uimire i-a admirat talentul, arta şi gingăşia! In „Zipke Faer” s’a putut vedea că Dina Koenig calcă pe urmele marei sale înaintaşe, Mary Picon După un şir de reviste în care s-a relevat, Dina Koenig a jucat în operetă şi a legat lanţul succeselor viitoare de acela al succeselor în trecut. Astă seară vom avea ocazia să vedem pe aceasta talentată artistă în a doua ei creaţie, în „lankale”. A. Sch. 3 „Opera Română“ Miercuri 30 Apriliie belache Joi 1 Mai 1924 MANÓN Vineri 2 Mai 1924 FAUST Sâmbătă 3 Mai 1924 MANÓN Duminică 4 Mai 1924 Paiaţa şi Coapelia Biletele la Agenţia Feder Teatru] „Regina Mana1" Compania Dramatici S301ANDHA Astăzi Miercuri 30 Aprilie Viteazul Înnortător Comedie în 3 acte de F. Arnold şi E- Bach Joi 1 Mai Cărăbuşii Comedie în 3 acte de Brieux şi Bébé e bolnav Comedie într’un act de Feydeau Vineri 2 Mai 1924. Viteazul Innotător Sâmbătă 3 Mai 1924 Viteazul Innotâtor Duminică 4 Mai Matineu Viteazul innotător Seara Heidelbergul de anită dată A apărut: ALMANACHUL „RAMPA” Cu un foarte bogat in variat sumar literar şi artistic, din care desprindem ! Teodor Dostoievsky: O reprezentaţie teatrală în temniţă (Nuvelă). Artur Schnitzler: întrebând destinul (Scenetă). B. Nemţeanu: Cântecul lebedei Camera de hotel (Poezii). Anatole France şi teatrul. Victor Eftimiu: Fragment (Schiţă) Edward Gordon Craig: Fantomele în tragediile lui Shakespeare. Rabindranath Tagore: Paseri rătăcite (Cugetări) Pitigrilli: Pe căi greşite... (Nuvelă). Cons. Argeşan: Trecutul meu e o grădină moartă (Versuri). Ernst Stern: 24 de ore la Deutsches Theater (Desemnuri). Marcel Prévost: Noaptea Raymondei (Nuvelă). E. Gomez Carillo: Salomeea. Tristan Bernard: Scrisoarea de dragoste (Schiţă). Destăinuirile artiştilor asupra debutului lor. Numeroase articole şi studii critice, precum şi clişee ,orstexiuni şi decenuri originale de Gruia,Altair, Pop,Ross Philips, Don, Drăgulescu, Coperta in culori. Preţul: 30 Lei Se găseşte la toate librăriile şi la toţi depozitarii şi vânzătorii ziarului «Rampa». “CT TUDORS AVOCAT str. Traian 79 Consult. 8—11 6—8 a. m.