Rampa, ianuarie 1925 (Anul 8, nr. 2155-2178)
1925-01-01 / nr. 2155
a Cu ocazia sărbătorilor numai reputatele și cele mai fine produse IDE II-A. BONBONEMA CONFISERIA GERBEAUD Bulevardul ELisabeta, 19 (lângă «a devon) Str. Iarij- 3 VjJ orcelanurtmJr€j v r-e y oCinto ge.s Jófi&n-k- a- cj,cl— Al t, i f r A/ytîţjukcîv bwrg Tiutschenr-cuJier íFraurcu-íí TiZ-ect^ IV O O <JDe.in Marca, dU-St-tufcu* Cri. ~j3accara-Á Ud, St <Zanierl Al*. oI/O H-i* J* Al o fer* Q a- /1 e> D e Atz. ArgyZRoiuftau. V& rrc-fjy-aruatsatei Sima STRADA OITUZ (fost Covaci) No. II SOSONI Sl GALOSI MARCA TF8ETORII CADOURI si JUCARH 3-5 BUL ACADEMIEI 3-5 ARTICOLE DE VOIAJ STATUETE CRISTALE 1 1 argintărie MAROCHINARIEI SBESiSB KHKHKSISXQSBSSB SEBSMaUHDSHaB «.-•.•I I_ al. t'rocurați-vâ și faceji !"r?ri’*^ ■ CSntași la psan Brro prietenior U-v. cu un din vioara flaut clarinet mandolină?„Album Moravetz” | Cel mai frumos cadou de Crăciunl „Albumul Moravela" este senzaţia sărbătorilor de Crăciun. De vânzare la oricare magazin de muzică, librărie şi papetărie tinde vi se va arăta la cerere. Prospect gratis din partea editorului. Editura HOfiAVETZ, Timişoara* e*!S3B9rSB®BBB15SBaSWB»«3*B*Wtîll»BSBSS:ia2.aB adS&SS GRAM. JOANE IN RATE „SICUL AMERICAN“ STR. SF. VINERI 12, BUCUREȘTI Gramofoane. Patefoane. Gramfeioane cu piedestale. Gramele tormă de dulap toate cu mecanică elvețiană Asortat în plăci $1 la a«kcesorii. Vânzara $1 en gros. R0£ Cf;rsD ':r’n ri-"**«r!. Parfüméria & Drogueria C. P. IORDANOVICI - 11 CALEA VĂCĂREȘTI 11 - Cu ocazia Anului Nou toate articolele se vând cu preferi ce întrec orice concurentă SOUTIEN-GORGE de tul, mare asortiment, bucata lei 60.— GIOCONDA Calea Victoriei. 39 [Anunţă Onor. Public că pentru seara REVELIONULUI [prepari mari $1 frumoase I surprizef plus un program splendid familiar. Locuri se pot reţine dupe acum. Străinii la Comedia Frenceză La „Comedia Franceză“, două artiste, numai două, sunt de naţionalitate străină: d-rele Ventura şi Bovy ; prima ne e întru cinste şi mândrie, conaţională, ceialaltă Belgiană. Noul decret însă e formal : „Nici un străin la Comedia Franceză !“ Dar mai e ceva : „Artista, societară, străină, va putea, căsătorindu-se cu un francez şi dobândind astfel naţionalitatea franceză, să rămână societară“. Iată dar pe d-ra Ventura obligată să-şi caute un soţ. Frumoasa A. Ventura !... D-ra Bovy, belgiană prin naştere, a devenit de naţionalitate franceză, căsătorindu-se cu un artist francez. Dar s’a căsătorit a doua oară, (de data aceasta cu un Român), pierde odată cu naţionalitatea şi secretaratul. — Je suis Roumaine, hálas, puisque (Horace est Roumain !... Şi asta fiindcă pe soţ îl cheamă Horaţiu... Curentul de „purificarea“ Comediei Franceze va trebui să meargă, — nu de altceva, dar ca să fie consequent — mult mai departe. Decretul va trebui să excludă din repertoriu toate personagiile de provenienţă streină. Va suprima deci, zidul lui Corneille (Don Diego e străin !)• Pe Scapin îl va trimite la Neapole . Pe Figaro (care se grăbeşte să râdă de toate, pentru a nu fi forţat să plângă) îl va trimite cu Sud-Expresul la Madrid sau la Sevilla. Pe Petruccio îl va trimite în ţara lui Mussolini şi pentru ca xenofobia administratorilor Casei lui Moliére să fie fără părtinire, însuși teatrul lui Moliére va fi suprimat. (Și el a admis pe străini pe scenă)“. Rândurile de mai sus sunt un comentariu făcut de d-l Jean Bastia în Les Anales. III» RAMP . .Vârsta cea mai frumoasă a femeii O interesantă revistă de literatură femenină a publicat de curând la New-York o serie de studii asupra vieţii femeilor actuale. Cele mai cunoscute scriitoare fi ziariste americane fi-au exprimat rând pe rând părerile, definind fiecare după propria-i fantezie fi concepţie rolul moral fi intelectual al Erei moderne In existenta noastră. Totul e o zugrăvire admirabilă de moravuri fi portrete, care merg până acolo In cât schiţează fi natura femeei europene, atât de diferita de femeia americană. Lillian Herworth Gordon vorbeşte insă special de schimbarea tipului femeii la fiecare vârstă. „Care este deci vârsta cea mai frumoasă ?" se întreabă ea. „La prima vedere, spune tânăra publicistă, eu cred că depinde mai mult de caracterul fiecăreia. Firile melancolice şi nostalgice vor regreta întotdeauna vârsta pe care nu o mai au... Optimistele din contră, vor fi veşnic mulţumite de vârsta pe care o au. „Cât de proastă eram altă dată?“ „Nu ştiam să mă amuz". Să profit de viaţă, să mă îmbrac! Dar nu definitiv, ce constitue într-adevăr vârsta cea mai frumoasă a femeii? Fericirea la această epocă a vieţii ? Există oare o vârstă anumită pentru a fi fericit? Căci o biată fată bătrână şi nenorocita, a fost odinioară un copilaş răsfăţat şi iubit. Care este pentru ea vârsta cea mai frumoasă? Copilăria. Pentru alta care a fost o femee cu o existenţă dureroasă şi pe care astăzi copii şi nepoţeii o înconjoară de afecţiune vârsta bunicei este cea mai frumoasă. Iată dar, două imagini care oglindesc viaţa noastră de toate zilele. Dar sunt existenţe în care fericirea şi nenorocirea alternează atât de capricios la voia intemplarei, încât e cu neputinţă să corespundă unei vârste! Sunt în viaţă femei întotdeauna mulţumite, şi altele întotdeauna nenorocite. Ce devine atunci vârsta cea mai frumoasă în asemenea împrejurări ? 3 Eu cred că se strecoară şi ea oricât de mică şi de sfioasă în calea fiecăruia. Este desigur epoca în care visăm şi idealizăm viaţa pe care nu o cunoaşte ai, încă şi am pus atât de fragile năzuinţi în ea. Dar speranţa acestei fericiri ? Nu este ea mai dulce, mai rângâietoare decât fericirea însăşi ? Această himeră aparţine tuturor şi acelora cari îi gustă realizarea şi acelora, care nu o vor stăpâni niciodată. Vârsta speranţelor nu se bucură şi ea de cele mai frumoase privilegii? „Micuţe prietene, închee Lillian Gordon, voi care sunteţi, încă atât de tinere, voi care întrevedeţi viitorul ca un soare ce se ridică strălucitor, şi vă zâmbeşte, voi aveţi vârsta cea mai frumoasă a femeii! Vă jucaţi încă cu păpuşa şi puţin cu dragostea... Vă făuriţi din iluzii, din colţişoare albastre, din flori parfumate, din priviri senine, cele mai frumoase vise! Râdeţi de viaţă? Ii cunoaşteţi drumul atât de puţin! Cea mai frumoasă vârstă a femeei? Ei bine ! Este la cincisprezece ani ! Cade însemnări mondene Clubul Sfatului negustoresc din Capitală pregăteşte o splendidă serbare de reveillon, în saloanele elegante din pasagiul Imobiliara. Peste patru sute de persoane vor lua parte la această petrecere, care se anunţă ca una din cele mai reuşite, grafie pregătirilor formidabile ce s'au făcut. Numeroase surprize şi atracfiuni sunt rezervate azistenței * Luni după amiază amatorii de dans s’au reunit din nou în jurul cochetelor măsuţe de ceai şi şocolată la Tea-Room-ul din str. Romană. Printre obişnuiţii elegantului salon notez: d-nele Aslan, Rudeanu, Gambara, Clony, Tomon Dudescu, Herdan, Olănescu, Lahovary, d-na şi d-l Mavroianu, d-rele M. Greceanu, Filotti, Enescu, Poenaru, Deşliu, Sidery, Copping, etc. D-nii Flondor, I. Florescu, Gigi Elefterescu, Radu Lăzărescu, Mircea Cristescu, Wyss, Geanny, Sacha Răducanu, Șerban Grand, Delaître, J. Rabet, Vrioni, M. Philipps, P. Dillan, Puiu Capriel, Athanasiu, C. Mihăiescu, Paul Dimopol, Tell, Harry Weintraub, Maurvant, G. Miculescu, G. Roncea, Jean Mitrany, G. Vercescu, locot. Busuioceanu, etc. Duminica după amiază de la 5 la 10 va avea loc în saloanele Tea-Room-ului din str. Romană 44 bis ceaiul dansant organizat în folosul Societăţii şi bazarului de caritate Taina. Jazz-band cu negri. Sâmbătă 27 Decembrie 1924, a avut loc in orfelinatul „Căminul Copiilor”, str. Sapienţei , o serbare de Hanuca organizată de Cercul Cultural „Căminul Copiilor "care a obţinut un succes frumos. fAŢAMONDENĂ !- cauZalax^ Citat TEATRUL NATIONAL: „CANDIDA” de Bernard Shaw Una dintre cele mai frumoase lucrări teatrale ale lui B. Shaw „Candida“ a fost reprezentată în seara de 16 Decembrie pe scena Teatrului Naţional. Autoritatea de care se bucură B. Shaw în literatura dramatică modernă, ne face să găsim de prisos aprecierile ce am aveat asupra modului savant, cu care Îşi construeşte piesele de teatru. Rafinamentul artistic însă, ne entuziazmează şi, nu ştii ce trebue admirat mai mult, originalitatea concepţiei, sau naturalul acţiunei. B. Shaw ne arată oamenii în realitatea lor dar, de o latură deosebită de cum suntem obişnuiţi a-i cunoaşte. El ni-i arată văzuţi de partea lor cea mai intimă şi cea mai interesantă totodată. Cu o încredere ce a fost luată la început de îndrăzneală, doboară tot ce a clădit pe prejudecată dar, cu o putere uriaşă revine pentru a reînălţa pe ruine un templu de credinţă matură şi atot înţelegătoare. Poezia înaripată e la largul ei. Fâlfâirile uşoare pătrund toate ungherele şi umbra prozaică e gonită ca prin minune. Sunt enunţări de adevăruri scormonite cu o admirabilă intuiţie a frumosului. Spectacolul a fost primit de public cu o vădită satisfacţie. De la ridicarea cortinei am fost impresionaţi de cadrul elegant şi sobru al decorului în care acţiunea se petrece. Interpretarea artistică a dat cuvenitul relief acţiunei şi fără excepţie merită toată lauda. D-l Şt. Braborescu in poetul „Marchbanks“ a fost la înălţimea talentului său. Găsim însă că a exagerat întru câtva nota de nevropat a omului, ce trăind in afară de realitate, cu suferinţele şi singurătatea lui, e bine înţeles oarecum degenerat. D. D. Psatta in „Morell“ a redat liniştea şi demnitatea omului încredinţat că-şi face datoria, găsind ac în ŢARA cente juste şi potrivite situaţiei. D-ra N. Cronwald în „Candida“ a realizat o frumoasă creaţie întărindu-ne credinţa că, studiind serios, poate face teatru bun cu însuşirile ce posedă. D-1 N. Vasilescu în „Burghess“ foarte bine ca totdeauna. D-l Şerban Al. (Mill) şi d-na L. Bănuţiu (Proserpina) au contribuit prin jocul inteligent la armonizarea totului şi la reuşita spectacolului. Doamna Olympia Z. Bârsan, societara teatrului Naţional din Bucureşti trece pe ziua de 1 ianuarie 1925 la Teatrul Naţional din Cluj. Astfel activitatea valoroasei noastre artiste, atât de iubită de tot publicul românesc, va continua în acest centru cultural, contribuind cu marele său talent la desăvârşirea operei începută şi continuată cu atâta suflet de d-l Z. Bârsan, directorul Teatrului Național din Cluj. * Bacău REPREZENTAŢIE TEATRALA DATA DE ŞCOALA MILITARĂ DE INF. CU COMEDIA LUI LD. ROSTAND „ROMANŢIOŞII“, IN TRADUCEREA D-LUI MIRCEA RADULESCU Duminică seara amatorii de teatru au avut ocazia să asiste în sala Ateneului la un spectacol deosebit. In adevăr şcoala militară de infanterie a reprezentat — în folosul coloniilor şcolare — comedia în trei acte de Ed. Rostand „Romanţioşii” Rolul femenin a fost ţinut de d-na Nuşa K. Cososcky — fostă artistă a Teatrului Naţional din Iaşi. D-na Cososky a entuziasmat sala şi a încântat pe spectatori. Ceilalţi interpreţi şi anume d-nii: Potoroacă, Lapteş, Sarambey, Mardare şi Chevan foşti artişti ai Teatrului Naţional din Cluj şi-au jucat rolurile cu pasiune. Costumele şi rechizite au fost aduse de la Teatrul Naţional din Iaşi. Intr’un cuvânt: spectacolul frumos, corespunzător cerinţelor artiste care spre lauda organizatorilor şi interpreţilor, a plăcut şi celor mai intenţioşi, LEQNJB Joi I Ianuarie 1925 Informativn I Teatrul Talional din Craiova va juca, în cursul acestei săptămâni, sub titlul Otto cel viteaz, comedia Viteazul înotător care a făcut, după cum se știe, o frumoasă serie la teatrul Regina Maria din Capitală. Premiera are loc Vineri 2 ianuarie. Celebra primadonă Lydia Lipkovska va mai da la opera Română două reprezentaţii extraordinare cu „Butterfly“ şi „Boema“. ROCHIILE PERLATE ŞI PAIETATE aduse de Magasinul „VILLE DE PARIS'S Bucureşti, strada Lipscani 47, (fără nici o sucursală), STRĂLUCESC PRIN SPLENDOAREA LOR. Drama lui Schiller „Maria Stuart1’ va fi reluată Sâmbătă seara la teatrul Regina Maria cu d-nele Lucia Sturza_Bulandra, Maria Filotti si d-nii Toav Blandra, Storin si Petre Bulandra în rolurile principale. DOMNIȘOARELE VALERIAN Strada Toamnei No. 48 LENGERIE FIN* de pat şi corn în mătase, imons î pânză românească, cu materialul propriu şi al clientelei. D. Ion Brezeanu cu întregul ansamblu al teatrului Naţional va da ultimele reprezentaţuni în oraşele Giurgiu şi Rusciuk. E prima oară când un ansamblu românesc joacă în Bulgaria. In foyerele teatrului Naţional se repetă „Ludovic al XI“ de Casimir Delavigne cu d. C. Nottara în rolul titular. Duminică 4 ianuarie, la orele 5 d. a. va avea loc în saloanele pod dimitriei „Iubirea de oameni" din strada Sfinţilor 65, cel de al treilea ceai dansant, organizat de această instituţie de binefacere. Drama istorică a lui Strindberg, „Gustavi al IlI-lea" se va da în această stagiuune, pentru prima oară în Viena, pe scena lui „Lustspieltheater“. In ziarul ,,La Nazione“ care apare la Florența, G. Lombrozo acuză pe Giovanni Papiui că apără catolicizmul tot atât de rău cum a atacat pe Voltaire, inamicul catolicizmului. „Lustpieltheater" din Viena a obţinut spre reprezentarea una din ultimile piese ale lui Pirandello: „Masca vie", a cărei premieră în capitala Austriei se va da în cursul actualei stagiuni. Opera Română va da în Februarie câteva reprezentațiuni cu concursul tenorului Grusinski de la Cipera din Varşovia. Cunosctul autor dramatic vienei Armin Friedman a terminat o nouă comedie intitulată „Einsame Likie 777“ care se va reprezenta în cursul viitoarei stagiuni la Viena. Atragem atenţiunea asupra REVELIONULUI în saloanele RESTAURANTULUI „MODERN“ STRADA SĂRINDAR, No. 4 Se anunţă tămbălău artistic şi surprize splendide. Consumaţiunile a la carte. Mesele trebuesc reţinute din vreme. La „Deutsches Walkstheater“ din Viena s-a dat premiera în capitala Austriei a comediei „Năzdrăvaniile vinului“ de Robert de Flers și Francis de Croisset. Benigne Valera, directorul ziarului „La Monarchia“ a provocat la duel pe scriitorul Blasen Ibanez. Motivul ar fi atacurile acestuia din urmă contra regelui Aliens XIII. Vitrina MAGASINULUI „VILLE DE PARIS“, București, strada Lipscani 47 (fără sucursale), TE OPREŞTE PRIN SPLENDOAREA MATASURILOR ŞI STOFELOR, noutăţi importate zilnic direct de la cele mai mari case din Paris. Teatrul Sarah Bernard din Paris a reluat „L'Aiglon“ cu d-ra Marcelle Serviere în rolul ducelui de Reichstädt Mont I. IM-Plodi De la Facultatea de Medicină din Viena Specializat la Berlin Buh de Copîi şi Interne Tratamentul Sifilisului la Copii şi Adulţi Consult. 10—11 a. m., 2—1 şi 7—8 p m. Bucureşti, str. Sărindar. No. 12 Poetul Louis Payen, autorul poemelor „A l'ombre du Partique, Les Voiles blanches. Le Collier de heures şi Les Saisons rouges, a fost numit secretar general al rasei lui Moliére. Piesa lui Ibsen ..Peer Gynt’’ a fost reluată la teatrul Porto St Martin din Paris. In foyerele teatrului Naţional se repetă „Bărbierul din Sevilla“ de Beaumarchais sub direcţia de scenă a d-lui Soare Z. Soara Campionatele regionale de patinaj Miercuri 81 Decembrie 1924, vor avea loc, la ora 9 a. m. probele preliminare de figuri pe ghiaţă, pentru selecţionarea elementelor demne de a lua parte la campionatele de patinaj ale regiunei Bucureşti. In acest scop d-nul Rudy Schmetau, virtuosul patinator şi în acelaş timp preşedintele sub comisiunea de patinaj a instituit un program care conţine câteva probe aşa cum se cer la concursurile internaţionale, despărţind in mod distinct clasele între ele. Ideia, d-sale este una dintre cele mai fericite şi prezenţa în capul sub-comisiunei a unui element de talia şi competenţă d-lui Schmetau nu poate decât să bucure pe cei ce nu şi-au precupeţit serviciile pe cari şi le-au pus în slujba sportului. Mulţumită acestui valoros om de sport vom avea ocazie să asistăm la înflorirea patinajului aşa cum în decursul anilor, datorită aceluia? Schmetau am văzut prosperând şi alte categorii de sporturi. In tot cazul anul ce vine ne va găsi pe o calebună şi cu ajutorul celor ce ne înconjoară şi ne ajută, să sperăm că progresul vei fi dacă nu din ce în ce mai superior cel puţin constant. Probele examenului rezumativ ce va avea loc Miercuri 31 Decembrie în vederea campionatului regional sunt următoarele: DOMNI. Figura 3. Optul in afară înapoi pe ambele picioare. Coeficientul = 1. Figura 7. Treiul pe ambele picioare înainte și înapoi, înăuntru și în afară. Coeficientul — 1. Figura 6. Schimbarea de muchie pe ambele picioare înainte şi înapoi şi în afară şi înăuntru. Coeficientul — 2. Figura 14. Bucle în afară înainte pe dreptul şi pe stângul. Coeficientul — 2. Figura 24 a şi 6. Optul pe fiecare picior înainte şi in afară şi înăuntru. Coeficient — 8. Figura 36 a și b. Paragraful cu dublu trei în toate sensurile înainte si înapoi. Coeficient — g. DOAMNE. Figura 1. Optul înainte in afară pe ambele picioare. Coeficient — 1. Figura 2. Optul înainte în afară pe fiecare din picioare. Coeficientul. Figura 5 a și b Schimbarea da muchie. Aceeaș ca la d-ni cu singura deosebire că se face înainte. Coeficient — 1. Figura 7. Treiul. (Vezi d-ni.) Coeficient =3 1. Figura 22. Schimbarea de muchie pe fiecare din picioare și numai înainte. Coeficient = 1. La campionatele regiunei București ce probabil vor avea loc în ziua de 15 Ianuarie 1925, nu vor putea concura decât acei patinatori cari au trecut aceste examene obţinând la 2/3 din figuri, note superioare lui 4. Pentru ceilalţi, se vor institui conform regulamentului internaţional de patinaj, examene prevăzute ale cărora probe le anunţăm mai jos începând cu acelea de ultimă clasă. Clasa IV Figura 1. Optul pe ambele picioare. Figura 2. Optul simplu. Figura 3. Optul pe câte un picior. Figura 10. Dublu trei pe ambele picioare. Figura 11. Dublu trei pe câte un picior. Figura 12. Dublu trei cu schimbarea de muchie. Figura 5 a și 6. Schimbarea de muchie. Figura 7. Treiul pe ambele picioare. Figura 9 a şi 6. Treiul pe câte un picior. Figura 28 a şi b. Schimbarea de muchie cu dublu trei. .............................................. Spalla nu va boxa cu DEMPSEY Membrii comitetului de urgenţă al Internaţional Boting Union consultând defiul trimis de firmiaio Spalla lui Jack Demmel pentru titlul de campion al lume! de greutate mare, s'au pronunţat negativ, deci defiul a fost refund