Rampa, septembrie 1925 (Anul 8, nr. 2354-2378)
1925-09-02 / nr. 2354
TEATRUL „CARABIJS Csmpanite de reviste C* TANASE IN FIECARE SEARĂ LA ORELE 98^ar®8© succes • q „BONSOIR BUCUREȘTI“ Revistă în 2 acte și 6 tablouri de fffck A Keops ttttte la mUlii Parcul Cinema ASTORIA Premieră Astăzi şi în zilele următoare Premieră Hare de succes ŞAMPIONUL CIRCULUI Zguduitoare dramă de aventuri In 7 mari acte AVENTURILE LUI PIMPEII Comedie în 2 acte la pauză via debuta fenomenul DUO UNIC RâMNICEANU neîntrecutul gimnastic ORB care va executa grele figuri la inele si trapez Preturile obicinuite M vM0JA vJXv POUR IES V MtSSSE/ W grg PARJS 1y Adevăratul Lac „VJA“ este numai în cutii originale Fim Lăţimi NESTLÉ Originală din Elveţia Cel mai bun aliment pentru copii De vânzare la Drognerii, Farmacii Si principalele Magazine de Coloniale. Reclama este sufletul Comerţului o.m nABcuLEyoi 12 gra /acunoasta VT-r -A-N/l ✓ O i AOf VAffl U «. CiE nu - Pneu 0.I f * E ULTinELE CREATiuni REINTRE ÉTRANGER se reoommande â la noblesse pour l’éséecution de portrait. Priére de s’adresser T. 25 Agence „V E R A“ Sărindar 6. Cântecele lui Bilitis de PIERRE LOUIS LUNA CU OCHII ALBAŞTRI Noaptea, părul femeilorşi rama urilor sălciilor nai că nu se deosebesc! Mergeiamdevaiunkul apei... Deodată am auzit unu.cântec şi abia, atunci mi-am dat seama că erau glasuri de fecioare. * Le-am întrebat : ce cântaţi ?” şi elemi-au răspuns : „Cântăm pe cei ce se întorc ! ’ Una îşi aştepta părintele, alta fratele ; şi dintre toate, cea care îşi aştepta logodnicul părea mai nerăbdătoare. Întru ei împletiseră coroane şi ghirlande, tarasera frunze de palmieri şi culeseseră totuşi- 'Şi toate se ţineau de gât, şi fiecare cânta perând. Am pornit atunci maideparte,de-a lungul apei, singură şi teistă. Dar privind în urma mea, am zărit printre ramurile copacilor luna cu ochii albaştri care-mi luminacalea. CÂNTEC „Umbră pădureţi în care trebuia să vini, spune-mi încotro s'a dus iubita rl — A coborât în pre -câmpie. — ■Câmpie, încotro s’ia dus iubita ? — S’a dus de-alungul râului. i - - ■ - R- MiM * — Râu frumos, care -ai văzut-o trecând, spune-mi, e pe -aproape ? — A apucat-o pe cărare. — Cărare, spune-mi, o mai vezi ? — M’a lăsat, is-a luat-o pe drumul mare. _ -X X aici! | -— O, albă șosea, șosea ce șerpuești înspre cetate, spune-mi încotro s’iadus ? — Pe strada deaur ceduce spre Sarda.. — O stradă luminoasă, i-atingi tu oare acum picioarele-i goale ? — Nu, căcia intrat în palatul marelui rege. • — O, palat, splendoarea pământului, dă-mi iubita înapoi ! — Briveşrte-o, ea poartă acum salbe pe sâni, şi panglici prinse în păr, o sută ide mărgăritare dealungul picioarelor şi două braţe în jurulmijlocului. ÎNTÂLNIREA Am găsit-o ca o comoară îintr’o câmpie — m'b untufiş de mirt, înfăşuratădin cap până'n picioare într’o mantie galbenă brodată cu albastru. „N’am nici o prietenă,miia opus ea , caci orașul cel mai’ apropiat e la patruzeci de stadii de-aci ; trăesc singură cu mama care-i văduvă și pururea tristă. Dacă vrei, te voi urma. „Te voi urma până acasă la tine, chiar de-ai locui în cealaltă parte a insulei şi voii trăi lângă tine până ce mă vei goni. Mâna ta-icatifelată şi ochii îţi sunt albaştri1. * , Haitdom. Nu iau nimic cu mine, afară de-o Astartee goală, prinsă de salba mea. Vom aşeza-o alături de a ta, şi le vomdărui laamândouă flori de trandafiri, drept răsplată pentru, fiece noapte de iubire”. NEHOTARAREA Nu ştu pe cine voi alege de soţie, pe Glottis sau pe Kyse. Fiindcă nu seamănă ,între ele, o să-mi pară rău de fiecare, şi mi-e teamă că nu voi şti să aleg. * Ficare din ele îmi ţine câte-o mână, şi-mi mângâie un sân. Dar căreia dinele osă-idau gura ? Căreia să-i diau inima şi tot ce nu se poate împărţi ? Eruşinos să trăim câte şi trele laolaltă subt acelaş acoperiş. Lumea a şi început să vorbească de noi în Mytilene. Ieri, în faţa templiluil zeiţei Ares, o femeie, trecând pe lângă mine, nu mi-a dat . Bună ziua. * O prefer pe Glottis , totuși nicide Ryse nu mă îndur să mă dispart. Ce-o să se facă ea, singură ? Stau mai bine să le las pe amândouă cum emu la început, dar eu să-mi găsesc oaltă iubită. DORINȚA Ea intră pasionată, cu ochii pe jumătate, și lipindu-și buzele de buzele mele. Umble noastre se cunoscură Niciodată n’am simţit în v’iaţă un sărut -mai lung şi mai dulce.* Şedea în picioare,lipita de mine, plină de imibire şi gata sa mi sâdee. Genunchiul meuîşi făcea loc, încetîncet, printre pulpele e!-calde, şi pulpele ei cedau ca în unui amant! Mâna mea dibuia încet de alungul vestmântului, voind să-i ginească conturul trupului, care,rând perând, se mlădia unduios,sau se înălța rigid cu pielea înfiorată.* Atunci ochii ei în delirii mi -arătară patul , insă n aveam dreptulsă ne iubim înaintea ceremoniei de nuntă, şi ne-a în zmuls una din braţele «alteia. Pe INIMA Gâfâind, i-taim apucat mama, şi am apăsat-o pe trupul mutilav, deasupra ţâţei stângi. Capul mi se clătina intr’o parteşi în alta, şi mişcăm buzele fără să vorbesc. • Inima-mi, înebunită, bătea,şi pieptul a-mi svâcneca și cum un satir ar fi ciocănit,închis într’un burdu Iar ea îmi zise : „Ți-e inimabolnavă”... • Mnasidiko, i-aan răspuns, inima femeilor nu acu. Aci e o biata pasăre, un porumbel care fâlfâiearpele-i slabe. Inima femeilor e mult mai grozava. * „Ca își o boarbă de mirt ea arde cu flacără roşie şi spi ’■ egă toată. Vezi, simt c’am foist muşcată de lăcomia Afroditei”. CUVINTELE IN NOAPTE Ne odihnim cu ochii închişii ; tăcerea ’n jurul nostru nu profundă. O, nopţi divine de vară ! Dar ea, crezând că dorm, întinse mâma-icaldă pe braţul meu, ’Şi îmi şoptii: „Bilitis, domni ?” Inima-mi batea,dar nu i-am răspuns, şi răsuflăm regulat ca o femieeadormită în visurile ei. Atunci începusă vorbească : * „Findcă nu mă poţi auzi, rosti ea, ah ! de-aişti câtte iubesc !” şiîmi şopti numele : „Bilitis... Bilitis...” Iar vârful degetelor, ei tremurătoare mă pipăia ! « ..Gura_ asta e -a mea ! -numai -a mea ! Poate fi o alta mai frumoasă în lume ? Ah ! fericire mea, fericirea mea ! Ale mele sunt şi «braţele astea goale, şi gâtul, şi părul, toate...” . It« RAMPA Arta punerii in scenă in Franţa şi străinătate (Urmează citi pag. Ha AUTORII DIRECTORI DE scenă, mi - a SCENA — Nu poate fi si un autor bun, director de scenă ? — Știu) Victorien Sardou îşi monta minunat piesele, dar asta fiindcă era născut actor. Vorbea ca un actor. întrebuinţa termeni obişnuiţi pe scenă ceea ce nu prea fac astăzi autorii. Am asistat la dezastrul unei piese foarte interesante, pe care autorul de „mare talent’’ ambiţionase să-şi prezinte singur piesa. Lungile sale explicaţii, adevărate conferinţe, într’un limbagiu foarte puţin comprehensibil pentru bieţii actori, îi derutau în loc de a-i lumina şi a-i conduce... Un alt pericol este în faptul că autorul îşi iubeşte fiecare literă a textului. Autorul nu bagă de seamă primejdia şi rămâne ca hipnotizat atunci când un regisor cere să se facă oarecari tăieturi în text, o scenă sau chiar un act. Atunci când autorul şi regisorul lucrează mână ’n mână, au adesea ori certuri, tot pe chestia asta. Şi fatal dacă se indică oarecare suprimări, regisorul e totdeauna susţinut şi de actor sau de actriţe, cu vorbele : .Au vreau sa fac figuraţie”. Autorul îşi freacă mâinile. Abia după repetiţia generală, după certuri, râsete sau cârteli ale publicului, trebue în grabă sa tai dintr o parte sau din alta şi să împaci lucrurile. Câteodată aceasta e tut adevărat masacru Nu există deasemenea şi directori, de scenă cari omoară piesele ? — Cum sunt şi doctorii re-şi omoară bolnavii. — Sunteţi binevoitor faţă de autori. ? — Omul excelent care e d. Ar ih ales eu izbucneşte în râs. Bine hiteles că el n'a pus pic de răutate in comparaţia,ea. Decorul, luminatul, etc., sunt lucruri secundare să erarhizăm valorile. — N’am abordat totuşi obiectul principal al anchetei mele. Daca aţi avea la dispoziţie •o scenă mare ce principii de regie aţi aplica. r ^J Stie exact ce asi juca. Poate^că aşi juca clasici, desigur ca Moliere cu Bernard Shavv, Pirandello, Curei, Bernstein, etc.. Romani, de eri şi de astăzi, tinerii autori francezi, dar acuma n’am, şi desigur ca nu voiu avea niciodată ocazia sa nu, jireocup de această chet’une Aţi avut această ocazia la Bucureşti, când aţi dirijat Teatrul ffic, împreună cu d-na Elvira Popescu. — Această codirectiune n’a fost lunga. Ceea ce s’a reprezentat in special la Teatrul Mic a fost Robert de Piers, Sacha Guitry, Alfred Savoir, Louis Verneuil, Tristan Bernard... Publumul prefera să aplaude la teatrul delicioasei artiste, strălucirea, gratia, spiritul inimitabil aie comediilor dv. ușoare... In ce privește princi-piile mele de punere în scenă, dacă ipoteza d-tale se va realiza prin nu ştiu ce miracol, ele vor fi cele cari sunt şi acuma , cele mai simple din lume. Dacă presupun că voiu avea un material destul de abundent, decoruri bogate, aparate, de luminat, perfecţionate nu voiu fi foarte fericit.Sunt sigur că nu mă voiu lăsa ameţit de ceea ce, încă dela primii mei paşi pe părut, întotdeauna secundar. Desigur, că un decor adecvat acţiunii, încadrinde cu justeţe, e ceva: un luminat, cu dibăcie coneput, are valoarea sa. Vedeţi însă, nimic nu valorează ca o scena bine jucată, un gest, un strigăt sincer; atunci sala e cucerit. Jocul actorilor e esenţialul, înaintea mea însă, mai autorizaţi decât mine, „iluştri” maeştri, un Le Bargy, uni Gémier, un Lugné- Poe şi Jouvet v’au spus atât de bine, ce gândesc eu. Pentru ce ■să mai inzist ? Ne cunoaştem de aproape doi ani. Am putut din prima zi că apreciez modestia d-tate. — Procură-mi un proiector, doua tapete. Acestea vor ajunge dacă am actoriinteligenţi, pătrunşi de arta lor, ca aceia, de exemplu, cari au asigurat, sub direcţiunea mea de scenă, succesul piesei de debut a lui Steve Passern: „La Mouvette”. Am avut pentru montarea ei, doua paravane, un mic frunziș, și ca lumină,aceia a două tigăi galbene. Am lucrat însă cu Jeanne Lion, Jany Daizeneuve, Christiane Laurey, Francis Iaissac, Jean Wall. Ravenne. N -am avut nici o grije- N’am avut decât să le respect personalităţile, păzindu-i de orice rătăcire, având mereu înaintea mea imaginea precisă a intenţii ailor autorului, intenţiuni de care ni am pătruns studiind lucrarea cu toata grija pe care o pun in acest efort iniţial şi primordial. Când un director de scenă crede că a pătruns gândul scriitorului, principala lui datorie e să facă și pe actori, să fie pătrunși de el. Iată doctrina mea. — Ea poate să conducă la disprețul sistematic al celor mai interesante tentative de renovare decorativă. — Ea ierarhizează valorile dându-le adevăratul grad de importanți în prezentarea unei piese. calaison Scrisori către femei Răspunsuri întârziate Ancheta ..preferinţelor” a avut an neaşteptat răsunet Printre cititoarele noastre. Pentru că în timpul celeilalte mari anchete în chestia articolului „Acuz" am primit mai multe răspunsuri tardive la prima noastră anhetă, le publicăm astăzi pentru a ne îngădui să tragem concluziile peste câteva zile. Rog pe prietenele cititoare cari mai au răspunsuri de trimis, s o facă în cel mai scurt timp nefiind posibilă nici o revenire după întinderea anchetei. lată răspunsurile primite în urmă: SIMPATICA YVONNE. în primul rând te poate intra titlul până intra în subject. Dar este aşa, eşti simpatică numai dn scrisul rubricei tale. Şi acum să Intrăm în suvject. Ce fel de bărbaţi îmi plac? Pot spune că sunt de piatră, nu-mî plac nici blonzii nici bruni nici cei ambiţioşi nîcî cei molateci. Când vad un bărbat nu-mî fadic o împresie... Oare fac parte d'n secolul nostru când orice fata la vederea unui bărbat se simte mai mult sau mai puţin, electrizată? Dar dacă vreodată a reuşit să-mî placa cât de puţ'n un bărbat, este desigur cel brun, brunul este mai iute, mai adânc ca pSitoologie 31 mai ales mult mai inteligent decât cel blond. Prefer brunul cu ochii verzi pentru că sunt mai adâncfoc,a marea care dă impresia neantului în, care aşi dori să mă afund. Prunul melancolic şi serios prin excelenţă o prefer... dar pani acutu nu lam găsit... aştept REGINE ..Prefer oamenii care nu se cred ..preferaţi”. LULY N’am preferinţe decât nu. doremul bucatelor. Cu bărbaţii fac i-tperienţe continue, aşa că nu-mi pot stabili concluziile decât peste... cincizeci ce ani. CLEO Ziarele ne aduc ştirea că în Anglia s’a ’nvitat un nou m’jloc de imprîmerie. Arta lui Gutenberg a ajuns cu maximum de perfecte. In central se știe că actualul sistem ne imprimat uzitat de toate ziarele, tot stă în turnarea unui rînd întreg (la rinotyp) și apoi în Impimarea ..ciginele întregi pe un carton de asbest și de mătase- numit matriță. Acestui carton i se dă forma de sui și se toarnă pe el plumbin fierbinte care i, forma cartoru ui, păstrând „în relief^ lîterîle cari pe carton sunt în adâncitura. Cu pagina astfel turnată, notatîva iteuteste să scoată până R 70—Su! de mi, de foi inlr’o oră. Munca cea grea consta până acuta,, în tipărirea propriu z'să adică ia turnarea „rândului'' de tipar o dată pagina imprimată pe carton tot Produsul migălos al linotipului se retopeşte devine inutil. Or, noua invenţie înlătură munca lînotypului. S’a inventat un aparat oarecum asemenea maşinelor de scris, care imprimă litere nu în plumb, ci direct Pe matriţa. Două mari avantagii: se desfinţează linotipul (a cărui, întreţ nere costă cam trei sferturi din cheltuielile unei gazetei. Şi Se desfiinţează în acelaşi timp şi.. nigăleala paginaţiei. Greşele de tipar (care vor fi,negreşit, mai puţine’ lucrul ne mai necesitând atâta grabă.) se îndreaptă cu o soluţie de celuloză şi asii est-Civilizaţia dude către mai simplu, către tot mai simplu... Se ştie de asemenea că în Franţa şi Angiin reporterii nu maî scriu cî, cunoscând toţi linotypul îşi fac singur! „zaţul” reportajului. Noua invenţie suprimă deci Sic, redacţia Ziarul va avea doar o sală cumaşini de scris, în care fiecare redactor va veni să-şi imprime articolul direct pe matriţe. Turnarea în plumb a paginei necesită cinci minute, iar imprimarea un sfert de oră. Vor apare ziare după o oră de la consumarea evenimentului. .i cu această miraculoasă invenţie intrăm în era... ediţiilor speciale. . Când ar şti linotipul, care culege ceste rânduri ce cruntă lovitură , se pregăteşte!.. O mare invenţie în domeniul tiparului Moartealynotypului. — Desfiinţarea tipografiilor şi a redacţiilor şi totuş... epoca ediţiilor speciale a« isSSHWL m fi. UIU ti Miercuri 2 Septembrie 1925 Asemănarea in teatru Cu ocazia reprezentării piesei mis reprezen-tlrei ai acestor piese. „Vautrin” la Comedia France- Din contra. Papa Pius VI era rouză, s'a vorbit de unica re-prezen- prezentat în costum alb, cu trăsătaţie a piesei lui Balzac la „Porte-turi mai mult sau mai put® ase- Saînt-Martir”, in 1840, şi i s’a amănătoare, s, arătat publicului In tribut eşecul urmat de interzice piese mai mult ireverenţioase şi larea de a se mai reprezenta, fan-aitudini puţin pontificale dansând tenet, pe care 0 avusese Frederick împreună cu cardinalul Maury danLemaître, care îşi făcuse capul lui Lifdov,Kc-F lip. Ziarele dim timpul acela sunt foarte rezervate în ceea ce priveşte amănuntele. _ Ceea ce este sigur, e că, în toate timpurile actorilor le-a plăcut dăimite pe suri deşănţate şi cântând cuplete uşoare. In timpul Primului Imperiu, chiar la începutul lui, câţiva au încercat să aducă pe Napoleon pe scenă în piese de actualitate, arătând scenă personalităţile marcante din pe noul împărat încoronat de Vicepoca lor. Aristotel punea pe potentaţiidin timpul său pe scemă şi sîmbătea joc de ei. Ironizându-le obiceiurile. Satira sa contra lui Cleon a rămas celebră. Aceasta este o poveste destul de veche. Astfel, mai aproape de zilele noastre, în timpul revolbiţiei, Robesperre, Marat Suimanton au apărut pe scenă în aproposuri scurte, cari au dispărut odată cu epoca lor; autorii îi linguşeau foar,e mult, căci altfe® nu s’ar fi perterie. în apoteoze şi într’un cadru de focuri, bengale Aceste exibîţiuni dîsblăcuiră (însă, s; fură repede interzise. In timpul Restauraţîuniî era strict oprită apariţia fostului împărat pe sceină pentru a se evita aclamarea lui de către puiblic. Guvernul lui Ludovic Filip -ridică aceasta interdicţie şi se abuza de această permisiune, s’au jucat o sumedenie de piese, în care Napoleon I era reprezentat la toate vârstele şi în toate situaţiile. Un actor mediocru, anume dobert, ajunsese o asemănare complectă şi se indentificase atât de mult cu personajul său, încât consihiua chiar în oraş să imite atitudinile, ţfcturile şi manile împăratului. Ludovic Flip nu fu nici el crtrat şi aventura lui Vautrin, dovedeşte că respectul regal nu neliniştea de loc pe Frédérick Lemattre; e drept că aceasta nu î-a reușit In, 1872, actorul Grevier, care juca la „Variétes” rolul lui Rabagas în piesa lui, Victorien Sardou, își făcu lve capul lui Gambetta -lucru foarte ușor — ceea ce provocă mânia republicanilor, dar contribui la succesul piesei Viciirier Sardoni, dictând nişte notiţe pentru o povestire anecdotică a teatrului său, poveste din care aaipăruto foarte mică parte, as istira că ignorase această Particularitate, până în seara repetatei generale, că vizasem tot atât de mult pe Grenier este cel care a avut iniţiativaincidentului. — Mai ales, spunea Sardou, Emile Ouvier ca și pe Gambetta; acesta din urmă nu fusese ministru afaceria pe care îl combătuse. INFORMAŢIUNI La 7 miniie attorni continuă repetiţiile piespji „Nevestele vesele dhi Windsor’ de Shakesn’are, în regia d-lui V. Enescu. Rolurile principale simt interpretate de d-nii Gr. Marculescu, Vraca, Manu, Pop Martian, Corabie, d-nele M. Zrirniceanu, Fanny Bebhmann, V. Mierlescu, etc. etc. Astă-seară se repretită la Parcul Oteteleşanu opereta ,,M-zere Nitouche” de Hervé. Palatul Sindicatului Ziariştilor Bul, Claro!7, numaî pentru societatea aleasă are loc în fiecare Sâmbată şi Duminică 4—8 post mer. Matineu Dansant şi în fiecare Joi 9—1 noaptea serată dansantă cu celebrid Jazz-Band dela Chat-No’r. Hodeîge. Direcţiunea Prof. Willy I şi Simion. ţineri 4 Septembrie cor. vor avea loc la Teatrul Carabus o reprezentare extraordinară dată neutru mărirea fondului construire! Sanatoriului dela Tekîrghî-olj ai Soc. Scena a artiştilor din România cu marele succes al stagiuneî. BONSOIR BUCUREŞTI Revistă în 2 acte 6 tabl. d., iNiR ş’ Keops. Cu ocaziunea aceste, reprezentanta direcţiune, acestui teatru oferă 50 premii onor. public spectator. D-na BERFSPITZER proprietara SALONULUI DE MODE din calea Moşilor 124 (fost 132) se află actualmente la Paris de utidp va reveni cu ultîmile crearnî în pălării de damă pentru sezonul de toamnă D-l Ion Manolescu reia cursul clasei de dramă şi comedie dela Academia de Musică Si Artă Dramatică cu începere dela 15 Septembrie a. c. Înscrierile îr scep în ziua de 1 Septembrie la Cancelaria Academiei din Calea Călăraşi 22. ARTIŞTI DRAMATICI şi LIRICI ! Concepţia, studierea, şi interpretarea definitivă a rolelor, predă : MIME MIZU Hotel Continental Bucureşti embrie Spectacolul de deschidere va fi tragedia d-luî Victor Eftimîu „Thebaida”, pusă în scenă de d. Vlad Cuzinsky. La primele cinici reprezentaţii, rolul Antigonei va fi jucat de doamna Agepsina Macry.„ Interesul iubitelor noastre cititoare înregistrăm ştirea venită de lf. Paris că d-n®, Zuckerman proprietaria magazinului .Paris Criec” din str. Lipscan, nr. 42, care se află acolo, în oraşul luminei şi al modelor de mai bine de olună de zile, vizitând toate casele mari creatoare şi expoziţia de arte decorative, a avut o mână forcată în alegerea noutăţilor pentru apropiatul nou sezon şi că în curând, odată cu înapoierea d-sale va face obicinuita expozţie a modelelor criminale de Rochii, Mantouri şi Ţesături, care vor stârni numai senzaţie plăcută. „Antonia” celebra piesă a lui Melchior Lengyel va fi reprezentată în viitoarea stagiune a teatrului Regina Maria. La Teatrul Regina Maria au fost reluate repetiţiile comediei ,,Amedeu Stânjenel" de d-nii N Vlădiianu şi V. Rodan. D- Zaharia Bârsan -directorul Teatrul Naţional din Iaşi îşi Teatrului Naţional din Cluj var începe reprezentaţiile la 12 Sep interpreta rolul lui Creon, în tragedia „Thebaida” cu care își inaugurează stagiunea. Antigona va fi jucată de d-na Olimpia Bârsan, care a cunoscut numeroase succese în tragediile clasice. Cumpărăm Ho. 12 sau 14 în bună stare Ofertele la „Rampa“ București, Victoriei, 31