Rampa, decembrie 1925 (Anul 8, nr. 2431-2452)
1925-12-02 / nr. 2431
•» Viaţa culturală in provincie Două expoziţii de pictură la Ploeşti PLOEŞTI. — Deşi la început se credea că sezonul de toicţtină va fi lipsit de vre-o expoziţie artistică, totuş acum, la sfârşitul lui, două tinere talente îl îmbogăţesc de ajuns cu pânzele lor. Tiriferii sunt : Kira Marx, Barzon si d. Vasia Pavlov ambii elevi în ultimul an la Şcoala le Belle Arte din Bucureşti. Cu toate că tinerele talente sum în curs de desvoltare, totuşi recolta lor juvenilă merită toartă lauda cuvenită. Pânze de d-rei Barzon Marguerite — cunoscută de localnicii dornici de artă, de acum doi ani — te isbeste iprti coloritul natural, prin armonia de linii, prin estetica, lor. Vezi, de exemplu, un ..Amurg” leneș, impunător prin coloritul lui vioi; o „Zare” cum se contopeşte cu câmpul de smarald; o .lectură” etc.... şi.o ..toamnă” tristă, învăluită in linţoliu galben, ca şi toate la un loc pun în faţa vizitatorului, din păcate cam rar, talentul plin de mari speranţe al artistei. Cel de-al doilea expozant se impune mai mult. E de ajuns să cităm câteva tablouri cari pun în relief realul talent al d-lui Vasia. Ca şi d-ra Barzon un înfocat admirator al naturii, Al-sa a ştiut să redea tăcerea ei bizară şi luminile ei albastre. ..Pe malul Dunării”, „Zatre”, „Amurg” farmecă ochiul. Trebue să menţionăm şi cele câteva pânze ale d-rei Silvia lenesie, absolventă a Aatelor Frumoase. Se anunţă deschiderea, altor două expoziţii : Expoziţia d-lor Goruneanu, Voinea, Ioniţă şisculptorul Vidali. şi 2. Expoziţia d-lor Popescu Cicerone, Menzopo Misa, Haş Aug Vărgineanu. — Dorys, festival artistic la GIURGIU GIURGIU. Joi a avut loc un festival artistic, dat în beneficiul societăţii naţionale de Cruce Roşie filiala Giurgiu. La aces festival şi-au dat binevoitorul lor concurs : d-ra Olimpia Vlădescu, profesoară de muzică, contabilă soprană; d-na Henriette Kusekowski, o controlată de gen; d. Virgil Bărcăamcu, despre a cărui frumoasă voce e inutil :să mai vorbesc , d. locotenent Iordănescu, din Reg. 5 Vlaşca, care posedă o foarte plăcută şi cultivată voce. Dacă succesul moral n’a lăsat nimic de dorit, în schimb cel material n’a fost la înălţimea sforţărilor făcute de d-na general Sütesen, prezidenta societăţei, secundată de d-nele din comitet precum şi de d. G. Gara pane ea, prefectuljudețului. — Gr. MIERCURI 2 Decembrie IMS Cluj. — Opera rromână din Cluj își continuă activitatea cu multă râvnă. După d-na Turay Emuca, din Budapesta, care a făcut publicului de aici o frumoasă stir ventm Opera românească Scrisoare din Cluj dacă — din curiositate mergi să asiști la premieră — nu va fi ,vchicM, elegant, monden, să lauzi muzica care nu a răsunat încă dincolo de graniţa ţării. Minunea totuşi s’a produs, priză cântând unul din roluri . Apriorismul inferiorităţii aromâneşte, ni se anunţă veni- perei „Făt-Frumos” a fost rea d-nei Lidia Lipkowska, spulberat de aplauzele însufle- Dar în afară de aceste „a-l ţine, şi mai ales de enorma atracţii” direcţia şi ansamblul fluenţă de public realizată de se pregătesc pentru întâia pre- spectacolele ce au urmat, mieră a stagiunii : „Leon- Am asistat la a 14-a repregleur de Notre Dame”, care va tentaţie a acestei opere, şi măr avea loc la 2 Decembrie. Jurisesc, că încă în această Ziarul „Rampa” a vorbit la timp despre opera „Făt-Frumos” a d-lui Herman Klee, mae ■strai de cor al Operei clujene. Am relevat succesul ce l-a obţinut această încercare de a da publicului de aici o operă românească. Interesant este că succesul acestei opere merge crescând. La premieră, sala nu era plină. Lumea premierelor, stăpânită de o nenorocită prejudecată luată de la bucureşteni, nu a avut încredere în „Făt- Frumos” precum nu are încredere în nimic românesc. Vedeţi cuconiţe elegante, cari detestă pudra, parfumul sau mătasa fabricată în ţară, cred că au dreptate aplicând acelaş principiu... muzicei. „Ceea ce nu merită să fie văzut”. Sau, chiar A. B. stagiune nu am văzut sala Operei aşa de plină, la reprezentaţiile obişnuite, şi nici chiar la cele cu protagonişti streini. Ceea ce la început părea chiar pentru direcţie o încercare, o împlinire a datoriei faţă de un compozitor român, s’a dovedit ulterior a fi chiar o... bună afacere, în sensul reţetelor bune. Direcţia operei din Cluj, dacă n’ar avea nici un alt merit, ar trebui felicitată pentru că în scurt timp de existenţă al acestei instituţii a scos trei opere de compozitori români : „Luceafărul” de N. Bretan, „Făt-Frumos” de TL Klee şi „Seara mare” de T. Brediceanu. a „THEBAIDA” LA GIURGIU GIURGIU. — In urma stârnitoarelor intervenţii făcute pe lângă d-na Agepsina Macry, marea noastră tragediană a binevoit a-şi anunţa sosirea în oraşul nostru pentru ziua de Joi 3 Decembrie a. c.,■and va debuta în rolul Antigonei din piesa „Thebaida” a d-lui Victor Eftimiu. Cunoscut fiind marele succes ce d-na Macry a obţinut în acest rol, atât pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cât şi în toate oraşele pe unde a trecut cu ocazia turneului în care se află. Giurgiuvenii amatori de adevărat teatru au si reţinut cea mai mare parte din locuri pentru acest spectacol. Se asigură că reprezentația se va da sub deosebita supraveghere a autorului, d. Victor Eftimiu, Gr. Premiere parisiene Teatrel „Otféee“: „Le iRosalie" în André Olston Noua piesă a Odeonului e luată după un romaja, puțin cunoscut de FlorencelL. Barclay. Subiectul e următorul: La o ■ serbare dată de Ducassa de Modium, pictorul edLebra Génard Dalmim întâlnite pe Jane Campbell nepoata amfitrioanei. Pictorul e tânăr încă deşi celebru. Jane e aproape, fată bătrână. Din programul anunţat pentru serbarea Ducesseu lipseşte o cântăreaţă şi Jane acceptă să cânte în locu-i celebra ,arie „La Rosalie”. Surpriza execuţiei e oîncântare generală, iar Gerard se îndrăgosteşte de ea. Vocea ei, i-a relevat un suflet de elită, sufletul pe care-1 căuta. Jean îşi dă însă seama că va fi o piedică în viaţa care i se deschide atât de glorioasă lui Gerard şi îi respinge dragostea. In fond şi ea îl iubeşte pe Gerarnd şi amândoi pleacă să ude clipa care i-a apropiat atât de brusc. Un accident îl face pe Gérard infirm şi starea lui necesitând o lungă îngrijire, familia anunţă că e în căutarea miei infirmiere. Jane se oferă infirmierăi lângă el îi mărturiseşte dragostea şi motivul car© a făcut-o să se îndepărteze de el. De astă dată va rămâne lângă ei. Actul ultim, printr’o condensare a sentimentului uite un itailog sobru, e de un dramatism, şi de o frumuseţe morală remarcabilă. Jane se prezentase sub un alt nume, căci Gerard în urma accidentului a rămas orb. La tunetul glasului ei, Gerard rămâne profund impresionat și îi mărturiseşte amintirea care i-o evoacă timbrul vesel Băile. Revelatia acestui puternic sentiment şi a constanţei lui, răpeşte Janei mărturisirea. Critica franceză găseşte, că pasa e străbătută de un romanesc, care lasă piesei numai un vag interes psichologic. Numai în ultimele două tablouri interesul se precizează ,şi autorul aduce o preţioasă contribuţe în rezolvirea problemei diferenţei de vârstă în dragoste. Piesa câştiga mult prin, interpretare. D-na Andree Mégard după o lungă lipsă de pe scenă a apărut în rolul Jane. Cu fineţă, cu o subtilă detaşare a nuanţelor a întrupat sufletul tandru şi impresionant al Janei. Nu maipuţin remarcabil a fost d. Yennel în Gerard. Cu un joc disciplinat, totuşi străbătut de un cald lirism, cu o masca fericită, care redia în special dibism fără un vulgar machiaj, rolul său ,a fost primit cu deosebită căldură de publicul premierei. 3 octaafe M. S. ) | Cronica dramatică TEATRUL POPULAR : Reprezentaţiile Teatrului Maghiar din Cluj , Antonia, comedie in 4 acte de Melchior Lengyel. Nu trebuie să cunoşti limba ungară ca să-ţi daiseama că Lili Poor,Steaua trupei si interpreta rolului Antonia este o excelentă artistă, dotată cu o voce melodioasă cu instinct ,scenic. Și figura, expresivă. Sentimentele pe care le exprimă dela cele mai delicate până la cele mai tumultue.Dae--sânt decrainate cu nuanţă, cu Ştiinţă şi mai ales culoare, ca într’un tablou expresiv. Merită s’o vedeţipe Lili Poor — ca şi pe Gizi Marsi şi Ludovic Caelle — pentru ceia ce aduc nou ca temperament, joc de scenă şi amănunt. Mai ales pentru profesionişti şi amatorii de teatru, artiştiistrăini, când au calităţi ne ,i pot învăţa multe. Nu atât, ce trebuie să facem, cât mai ales ce trebue evitat. Pentru publicul maghiar, care umplea sala Teatrului Popular, spectacolele au fost prilejul unor spontane manifestaţii de simpatie, deoarece interpreţii principali au fost Pe rând aplaudaţi Cum intrau pe scenă. Ne-am datseama însă, ce succes ar constitui pentru o trupă românească piesa Antonia’ cu o bună interpretă în rolul principal. Fără să fie o capodoperă, lucrarea lui Lengyel e admirabil construită teatraliceşte. .te prinde,_ interesează şi emoţionează. Subiectul e interesant, dialogul viu si in special actul al doilea, la Ilotet Rietz, într’o montare elegantă, cu un ansamblu şi o distribuţie bine făcută ar constitui un maresucces. Trupa Maghiară, in condiţiunile ■le montare extrem de modeste ale Teatrului Popular a reuşit totuşi datorită, calităţilor piesei şi interpreţilor să biruie lipsurile cadrului. Aplauze numeroase în timpul spectacolului și după fiecare act. s. f. ---------xox-------- Expoziţie de broderii artistice BAZARUL SOCIETĂŢII „ASISTENŢA PUBLICA” DIN CONSTANTA Societatea „Asistenţa Publică” din Constanţa, de sub preşidenţia d-lui Dr. Pilescu, a deschis în saloanele „Casei Artei” din strada Câmpineanu, o admirabilă expoziţie de broderii artistice şi rufărie fină, de o execuţie ireproşabilă. Modelele cu totul noui şi interpretate cu o artă desăvârşită, fac admiraţia amatorilor de lucruri frumoase, care rămân încântaţi de frumuseţea şi originalitatea obiectelor expuse. Garniturile derufărie, de o fineţa aproape ireală, brodate timp de trei ani cu omunvize delicate şi sugestiva Cele mai calde culori, variind între ochaii şi rose, aşteaptă să îmbrace stăpânele cari vor şti să le aprecieze. Intr’un salon, alăturat sunt expuse perne albe brodate cu o artă desăvârşita, precum şi altele colorate, cari sunt adevărate tablouri, cu se de nostime și evocative. Doamnele din comitet între jig„ri despre care car© citez pe d-nele Radovici, pe e neieseu, Isăcescu, Vasilescu, Stoicescu, Bârsan, care au arătat un gust artistic mai presus de orice laudă, sunt acelea care au desenat și aranjat toate obiectele, rămânând în sarcina lucrătoarelor, numai munca aproape mecanică a brodatului. Aceleaşi doamne fac acum cu multă drăgălăşie oficiul de vîn- I zătoare în bazarul de la „Casa Artei”. Vânzarea se face în plenul celor două dispensare ce acepe astă societate întreţine în Constanţa şi unde sunt îngrijiţi 250 de copii până la vârsta de doi ani. Dispensarele funcţionează sub conducerea d-lui doctor Isăcescu, ajutat de două infirmiere şi de doamnele din comitet, precum şi de două moaşe angajate special pentru asistenţa lehuzelor la domiciliu. În afară de alimentele şi medicamentele ce se oferă gratuit acestor copii în fiecare săptămână la vizitele de la dispensar, societatea îngrijeşte şi de familiile lor, acordându-le ajutoare la cele mai sărace. La un buget anual de aproape un milion de lei, societatea nu primeşte decât o subvenţie de 50.000 de lei. Restul urmează să se strângă de la calitatea publică. Sperăm că Bucureştenii vor şti să-şi dea obolul lor pentru micii Constăneni. A. V. -exo- Shakespears in Ymha cehi A apărut la Praga, prima colecție a sonetelor lui Shakespeare. Traducerea cehă a operei integrale este datorită colaborării regretatului J. V. Sladek cu Anton Klaster’ky. I mperirea uimi inou te Ian Hike la Humpelet Din Paris se anunţă : Arhivarul departamentului .Herault cu ocazia unor săpături la bisepoate !.A ca spitalului din Montpellier descoperit un tablou de Van susţine cu precizie că este originalul copiei purtând numele „Crucifixul”, păstrată la Academia venețiană. Documente găsite dinicolaș timp indentifică tabloul , ca fiind opera marelui maestru flamand. | AMI A «■JL1 ."1 Expoziţia magazinului d© porcelanuri-cristalui fine JEAN BARAS 3 Str. Paris 3 nu suferă comparaţie * Campionatul „Prahova“--„Sparta“ (Isvor-Sportul) 3 -0 (2-0) PLOEŞTI. .— Iată că „Prahova"’ şi-a clasat definitiv situaţia.. în turul de toamnă, rămânând s’o vedem şi în turul primăverei 192b, colţ, pe care Neaişor îl expediază cu capul în afară. Verzii-negri, surprinşi de desele şarje ale galbenilor, incearcă sa revie şi obţin la colţ pe Scorul cu care a învins pe tioare nu-l pot exploata nerii „caanpioni”, a fost praa. O ieşire existentă a j.rahovemic, faţă de locul lui naos penilor, care le creiază una din ai în gălăgia care galbenii iau desfăşurat pe cele mai frumoase ocazii, o pro-ud^,,.;,inr terenul lor din B. P. Hasdeu. Arbitrului Voge, unul din răsfăţaţii arbitri ai ploesteardor sportiv;, mic..- 1 s’au rezet tat în Cir mV'arel io.-...a;,' . PR AUD .1 J onie ei: ,\utoneacu și Nicuie-.-i — Zamfjropol Subit. ’'imiJeec.i și litoicescu Subit, ’'mn ile Eremia Epure, Nicuşor, Ambrosz şi ing. Kiki Dumitresen. „SPARTa’’ , Zaubert_Popescu şi Iliescu — Constantinescu, Oţeleanu şi Constantâiescu A. Trifu, Popa, Pacim, Garbis şi Aegoescu. Lovitura de începere o au galbenii şi se termină prin colţul, neprofitat, ia pum oaspeţilor. Spartanii facilitează situaţia şi degajează frumos prin Oţeleanu, însă fără rezultat. Galbenii reiau conducerea jocului, în care timp nu pot profita al doilea fita Epure, centrat de lon’şor. Incercările pasiveţilor ,le au. Jocul se schimba brusc s, «par-l^^fe cu toată în câmp!țl tam, iau conduc-rai lu. pentru 1W râmân zadamnice. cateva minute, neputand promul Galbeniil bazat, ipe mode*nl un coț, iu R.auia s a el J gcor revin mat |n vizită în um a echipei P mm ams din | imde N cauza ceruri or a,e par . I! ^ întrebuințează frumos. pe ^010^- 11 alv'â, ‘“*J 11.]. O excelentă ieşire a spartanlor profit de cearta adversarilor şi gogdumicitul Ambrosz. avantii democreaza frumos, insa , fluieră sfârşitul. Eremia nu se poate irrrerminta \ ^ \ .. • 11 . Prahovenii au avut una din seripe. • cele mai frumoase zidle. Epurea V mi-leseu reţine balon al care £OSit eroul zilei. Ambrosz ne-a s potab ^.r^?e pe la postul de îmanuntaș Tr*in poarta lui Zauber^ ^ | jocul luji signa’ și repede. N 'e Spartanii vor să lise nntrebuîn-, Tomeseul promite a face cinste teze-serios» însă zadarnic, căci ploiageoanele Iar» riscate vanţid din gruparea galbenă re-i mult# Ceilalţi s’iau cornţin balonul pe care Epure il tri- bine emite impeeaibxl pentru a lena oară în plasa lui Dauber. i, Marni, ce mai mult și, după câteva şar-ji, —oxo---------je vehemente, aduc un al 3-lea: Galbenii se impun din ce in goal pe care Vogel refuză să-l recunoască, şi după care acelaşi Ambrosz nu poate profita un colţ. O excelentă ieşire a lui Kiki e zădărnicită de Constantinesscu I., care-l bruschează pe la spate, însă Vogel nu vede. Prahovenii scapă una din cele mai frumoase ocazii în fluorul de sfârşit al mitemps-ului I. Oaspeţii, cu forţe reînoite, se impun maimult şi vizitează des câmpul galben, însă nu poate sparge zidul apărărei. Sublocot. Vinti lesen alimentează aripa Epure-Eremia, care, la rându-i, alimentează pe Nenişor, care scapă o nouă ocazie, neputând shoota dela 4 m. 1. n hends e profitart impecabil de Norișor, în ropotul de aplauze ad EU MĂ SERVESC NUMAI DE1 ROUGE BRUNEJPUDRA GRASÂI FARDURI,CREIOANE,ROUGE DEBUTE: GOLDCREAM PATTI JI TOATE PRODUSELE PARFUMERIEI L.LEICHNER BERLIN DE VÂNZARE LA TOATE DROGUERIILE îi PARFUMERIILE DIN ȚARĂ. REFUZAȚI PREPARATE SIMILAREI DEPOZIT GENERAL DROG.GLASNER & SACHTER* ---- CERNAUTI ____ m — 'i i'1*'' few I:-:; Hasans*? jEliQfOMTES I i& P B i Cl S E S 99 •?» ,«■. ,w.( 'rt ■ei.Aiva'te» fii ii „4-",insă terminalul Clădirea din Str. Biserica Ddricaru Nr. 8, pune la dispoziţia persoanelor amatoare cele două săli mari încălzite şi luminări pentru nunţi, baluri, banchete şi orice festivităţi familiare. Doritorii se vor adresa ,până la instalarea directiaftei la d-nul JAQUES COHEN Smârdan 14 între orele 10—12 a. m. şi 3—7 a. m. m orice zi de lucru. Le quatrain Pastă de dinţi „DENTOSAN este renumită ca ştiinţificeşte antiseptică fiind creată după lucrările ştiinţifice ale Prof. Dr. Achard (de la Academia de medicină) Kritschewski de la Şcoala franceză de Stomatologie) Seguin (de la Inst. Pasteur Paris). Prin mirosul ei persistent şi culoare de violete ea parfumează gura şi dă emailului dentar o nuanţă alb,albăstrie Repr. AGENGE GENERALE FRANQAISE PARIS, 104 Rue Pelleport Bucureşti, IStr. Homalus la orăseule la Broguerli şi farmacii. IU GUSTATI MUSTARULJavora se serveste ~rrr' ■ ” RESTAURANTELE DE PRIMUL RANG DE VÂNZARE IN TOATE MAGASINELE DE DELICATESE PRODUS ORIGINAL AL FIRMEI J.&J.COLMAN LTD.LONDRA Frumuseţea fermecătoare a oncineior unui păr mătăsos este succesul unoi întrebuinţări a "Shampoo-Blida". Fără urma unui adaus vătămător "Shampoo- Blida" curăţă cu uşurinţă, prin săpunul lui special, părul şi porii capului în mod sigur şi temeinic. Săpunul, cu faimoasa sa spumă, distruge prin milioanele de Salonaşe orice necurticate, întrebuinţând "Shampoo fUidaf, părul capătă un parfum durabil, menţinând şi îmbogăţind onciklinele sale naturale. S HAMPOO ELI DA fără sodă. ▼ v V T LA PRIN CI P E/A ELI/ABETA L. /MILOVICI LI P^CANI ^4 CONFECTIUNE FINA. BLANURI./TOFE PRETURI EXC EE PT ONALE du „DENTOSAN“ Plus que Monsieur Jonnard, le farneux „DENTOSAN” A des qualités infimies. II sera, comme LAVE... DAN De 1’Academie. ----------xox---------