Rampa, octombrie 1926 (Anul 11, nr. 2680-2705)
1926-10-14 / nr. 2691
Reumatism? Remediu excelent tablete (Bayo) de Aspirină Cumpăraţi numai ambalajul original (conţinând 6 sau 20 tablete) cu peceta albă-verde-roşie. «IHWIM. La agenţia teatrală JEAN FEDER s'au pus în vânzare biletele pentru spectacolele pe care le va da trupa teatrului Antoine din Paris, în frunte cu ELVIRAPOPESCU LOUISVERNEUIL gală Iată ordinea primelor spectacole: VISERI 5 NOEMBRIE. Reprezentaţie de eh „Ma consine de Varşovie“. Biletele seria l-a Sâmbătă 6 Noembrie: PREMIERA „Ma cousîne de Varșovie“ Biletele Seria 2-a Luni 8 Noembrie: PREMIERA „Pile ou face“. Rîlpiplp copia Miercuri 10 Noembrie: PREMIERA: „La joie „d’aimeer“. Biletele seria 4-a Vineri 12 Noembrie: PREMIERA: „Du sang sur l’her min si „Unieune menage“. Biletele seria 5-a Ghişeul de bilete este deschis zilnic dela ora 10-1 şi dela 4-7 seara Taky-ul este o minune! declară Melle Napierkowska Pentru a îndepărta părul şi puful de prisos, Taky-ul este o descoperire cea mai preţioasă din ultimul timp. Până acum femeile erau nevoite săîntrebuinţeze briciul periculos, provocator de com şuri, lăsând urâte puncte negre şi activând creşterea, sau depilatoarele comune, complicate şi urât mirositoare Acum n’aveţi decât să aplicaţi -i '7'' puţină cremă parfumată 'Iaky, aşa cum ese din tub şi în 5 minute după aceea părul şi puful de prisos au dispărut, lăsând pielea albă, lină şi netedă. ___ ____________Economic, inofensiv. Taky-ul dizolvă părul până la rădăcina care adesea sfârşeşte prin a dispare cu totul. Taky-ul este o minune, pe care toate femeile o vor întrebuinţa de acum înainte! 'v.■ NOTĂ. — Taky-ul (Brevetat S. G. D. G.) se găseşte spre vânzare toate Parmaciile. Drojeriile si magazinele de Parfumerii din tară. in Din pedagogia teatrului (URMARE DIN PAG. I-a) puiul de bronz, dacă le atrăsese luarea aminte). Se adaugă apoi şi altă împrejurare: pentru omul din popor, atâtea şi atâtea situaţii din marea dramă a vieţii, va găsi desigur ca ea spre succes — Oltenia, suntem siguri, se va mândri oda bronzul este din capul loculuită cu propaganda educativă, porcova ţigănesc; chipurile de mare, nita din acest colt străvechiu armură sunt „date cu făină, cu ochii iscoşi” etc. Doar partea arhitectonică a monumentelor dacă atrage atenţia ceva mai mult. In monumentele „eroilor” din ultimul răsboiu, privitorii caută în deosebi numărul regimentului şi al diviziei. Impresia estetică e aproape imponderabilă. Ţi-o aduci aminte. Era o dimineaţă frumoasă de vară, cu soare mult şi svonuri vesele, când ne-am cunoscut... Zorele multe, multicolore, râdeau în soare, agăţându-se de gardul şi de portiţa pe care ai Impins-o cu sfială şi-ai intrat... Veneai din provincie, aveai o croială de haine imposibilă, erai timid şi stângaciu, te-am primit cu un surâs ironic , dar m-ai desarmat imediat ce ai vorbit... Aveai o voce de bariton cu tonuri duioase şi penetrante... nu erai frumos, dar când vorbeai ştiai să exprimi, aşa clar şi simplu, ce aveai de spus, — o eloquenţă lipsită de pretenţii şi pedanterie, — încât am fost câştigată de la început. Prima impresie e hotărâtoare întotdeauna... inimile noastre au vorbit, şi cum rar se întâmplă, am fost prieteni numaidecât. Ce iubeam în tine, era muzica sufletului tău, transparent, aproape palpabil, care simţiam că-mi aparţine întreg... Şi ţi-ai desvelit toate aspiraţiile, toate ambiţiile, dintr-odată, spontan, îmi puneai la picioare întreaga comoară eterică ! «*• Mi-ai spus că ai venit tn Capitală, să-ţi continui studiile, erai tânăr şi plin de avânt, aveai gânduri mari şi entuziasm ce cucerea,... făceai versuri... sufletul ţi-era un cântec neasemuit de dulce, murmurat seara tntr’o grădină cu flori rare... când umbra albastră a nopţii naşte contururi imprecise— Şi cu aceste daruri, cu acest bagaj sensitiv... ai vrut să faci ingineria !... Cum să se împace versurile, — flori de aur, — cu cifrele reci, cari îţi sfredelesc mintea şi-o acaparează, nelăsându-i alte gânduri ! Ne simţeam atraşi unul către altul, fluidul dragostei se abătuse şi asupra noastră... natura ne cânta o simfonie plină de culori tari, de nuanţe dulci, de parfum greu şi tulburător de tei... şi visurile până mai eri fle copil, lipsite de vină... se transformau în visurile de noroc, pline de himere minunate..., — încet ca itr’o poveste nemaiauzită, şoptită dulce de cineva, care ţi-e drag, — clipe de neuitat, cum numai adolescenţa poate să-ţi dea... Ţi-aduci aminte de plimbările noastre afară din oraş, când de îndată ce ieşam la câmp, alergam ca nişte copii, scăpaţi de o supraveghere sujjâCfttftfU'S" Odată... îţi aminteşti.*, X pământului românesc. Cu totul altfel e teatrul. El are darul de a ne pune în faţă imaginea cea mai complectă a vieţii: oameni în came şi oase, care vorbesc, se mişcă, beau, mănâncă, se ceartă, se îmbrăţişează, se ucid... Dacă nici asta n’o mai da impresia directă a lumii văzute, care artă şi care artificiu s’ar putea apropia mai mult de natură? De aceea nu mai amintim rolul social al teatrului din anticitate şi până azi. Chiar omul mai refractar la impresiile externe — un filosof înclinat numai spre abstracţiuni, când se găseşte în faţa rampei, unde cuvântul, gestul, decorul şi alte elemente scenice reproduc un fragment tipic al lumii reale, nici el nu poate să rămână nepăsător. — Cutare scenă te urmăreşte toată viaţa... Timbrul unui mare tragedian îţi rămâne în ureche ca şi cum l’ai fi auzit ieri... Prin urmare, suveranitatea teatrului asupra tuturor artelor, în ce priveşte influenţa educativă, este incontestabilă. Evident, teatru este prin definiţie şcoala cea mai vastă a poporului. Ochiu pentru pictură sau sculptură şi ureche pentru muzică, nu poate avea ori şi cine. Dar nu e suflet omenesc, care să rămână nepăsător faţă de cuvintele, gesturile, formele, culorile şi acţiunea dramatică desfăşurată pe scenă. Repet: nici o artă nu are mai multe miloace spre a ridica un spectator în sfera unei lumi ideale, deslipindu-l de pro-ria sa viaţă şi sădindu-i în suet idei şi sentimente nouă. De acea, încercarea de a duce ide astă dată în chip serios teatrul în mijlocul satelor, e un mare pas înainte şi suntem siguri că va şterge total impresia falsă pro- 1 dusă de iniţiativa superficială de altădată. Cel care porneşte acum fă lucru, find un scriitor (şi încă im analist meşter al sufletului os--------) care l’a înfăţişat. w I Scrisori pentru Pârbaja Reminiscenţe... când ne întorceam veseli ?1 obosiţine-a apucat o ploaie, cum n’a mai plouat da atunci,... liniştită, caldă şi fără sgomot... picături ce ne mângâiau obrajii ca nişte lacrimi de fericire... Dar, se vede, că Mefisto, râdea sarcastic pe urma noastră, — abil regisor al vieţii, — care ştie să lase cortina, când momentul e încă frumos şi sincer, pentru ca regretul să fie întotdeauna mare, pentru ca imaginea să rămână veşnic insesisabilă şi, poate ca să nu sfârşim prozaic sau banal de tragic, cum sfârşeşte orice dragoste ! Totul se înţelesese tacit ca să ne despartă, ai noştri s'au împotrivit linei uniri deplorabile (ziceau el)..., erai sărac, — motiv, capital, — atât de sărac, cum numai sufletele mari pot să fie !. Şi ai plecat... te-ai luat la luptă cu viaţa care te-a îngenunchiat adesea, — dar, în cele din urmă, ai biruit-o, — norocul forţat de o mână viguroasă, — cum se Întâmplă adeseori, ţi-a surâs ademenitor. ...Dar nu mai eşti acelaş, ţi s'au ars aripele sufletului, la flacăra mistuitoare a vieţii. Ţi-ai dat seama că incursiunile In ţara visului au durată efemeră.... Iluziile s’au sfărâmat, entuziasmul a sburat, te-a luat valul— ai văzut că viaţa trebue s’o trăieşti „plat" ca toţi semenii tăi, altfel te impui „ridicolului"... şi ai dat ascultare pozitivistului care dormea In tine (care doarme în fiecare bărbat). Nisipul fin al uitărei acoperise in parte, aceste triste și dulci aduceri aminte, dar visurile lui Verlaine, pe cari le-am citit de atâtea ori împreună, mi le-a redeșteptat mai triste ca oricând !... „Qu’il était bleu, le ciel, et grand l’Espoir 1 „L’espoir a fui. vaîncu, vers le clei noir”... 8 Partidele cu combinata Oradiei - Un match de o factură superioară Sâmbătă după amiază învingătorii, campionilor Austriei si ai României au debutat in Capitală, printr’un match uşor contra „Olympiei”. Rezervându-şi firtele pentru a doua zi, şi jucând cu patru jucători de rezervă combinaţi de la Oradea, depus prea mari eforturi pentru a învinge pe tinerii alhi-nevri, cari. loftnd lucrurile în serios, au periclitat la un moment dat poarta lui Strok I. De la Olympia, Bechtold, şi înaintarea au jucat frumos, în schimb linia de halfi, lipsiţi de serviciile lui Robe, —rănit — a fost sub orice critică. încă odată : Beri nu e half. Iar Crutescu a fost tot ce vreţi, numai half nu. Despre cei de la Oradea nu ne-am putut da seama în prima zi. COMBINAŢIA ORADEA-JUVENTUS de pedeapsă al Oradiei. Morcovii« face o ..mână”. Lovita®* ,îo pedeapsă, puternic bătută de Dobo,e prinsă de Stroke. Repriza ia sfârşit: 1—1. La reîncepere, se desfăşoară de ambele părţi un joc admirabil: faze frumoase abundă, echipele joacă într’un tempo extraordinar, şi fiecare vrea să-şi impună jocul. Ocazii de a marca sunt din nou scăpate. Mieotti e rănit şi trece în locul lui Dobo. Acesta ia locul lui Czeh care trece centru. Migotti are o ieşire pe dreapta, contrează frumos, şi Braucher interceptează trimiţând de la zece metri în poarta lui Strok. Derutaţi un moment, oaspeţii se reculeg şi atacă, însă fără rezultat. Timp de 15 minute Juventus domină în careul lui Strok, însă fără folos. Şapte minute înainte de sfârşit. Laky, prost plasat, bolnav, scapă balonul din mână şi Albii egalează. Jocul a fost de o factură cu totul superioară. Cei de la Oradea au arătat că au învins pe drept pe Amateure şi Chinezul. Joc maestru, combinaţii savante, technics, tot ce avreţi. Sunt formidabili. Cei mai buni — care a fost rău ? — s’au dovedit Bartha, Marcovitz, Strok I şi II. Rónay — cât a jucat — şi Berbessi. Egali cu forţele Juventusului, cei dela Oradea au lăsat o impresie excelentă. Juventus rămâne acelaş club glorios : şi-a revenit la forma bună şi a desfăşurat un joc ca în zilele sale bune. Handicapat de boala lui Laky care n’a putut apăra ca în zilele sale bune şi de rănirea lui Mitroţu, clubul roşalbastru a luptat eroic. Rezultatul este oglinda fidelă a jocului şi pentru Juventus el nu poate fi decât încă un titlu de glorie. Maxetti îşi revine încetul cu încetul Plann. Bamberger, Popovici, Iaky şi Brauchler au fost cei mai buni de la ! In schimb a doua zi Oradea a păşit în arenă cu garnitura complectă. D-lui Bolton i s’au aliniat următoarele formaţii: Combinata : Strok I. Bartha, Marcovitz. Szilagi, Körösi. Berbesssi, Plesch, Sfcrok, Semere. Rónay (Roth) Csomag. Juventus : Laky. Bamberger. Popovici. Pfann. Migotti, Czeh. Dobo, Melchiori, Moretti, Brauchler. Deutch S. In primele momente de joc, Oradea scapă o ocazie de a marca ei mintea se plimbă dela un teren la altul. Se părea, la început, că Oradea se va impune, şi va deschide scorul. Dar, în minutul al treisprezecelea, o combinaţie fericită între Deutche şi Brauchlett dă prilej lui Moretti să înşele cei doi fundaşi adverşi şi să deschidă scorul printr’o lovitură frumoasă trasă în colțul drept. Combinata încearcă de câteva ori egalar ea, dar tandemul Popovici-Bamberger prnește ieșiri periculoase. Cu minutul 35, un faul de la 30 metri, dă prilej lui Strik Albi să bată una din cele mai formidabile lovituri, și să egaleze. Juventus are ofensiva din careul bucuresteni. CONSIDERAȚII Cuvinte despre jucătorii de la Oradea Strok I OPERA ROMANA .. ! Piaţa Valter Mărăcineanu. Telef. 34/17 Orele 8.30 Carmen Ovtră în 4 acte de Georges Bazet DISTRIBUŢIA Don Jose, d. N. Apostolescu ; Escamillo, d. Gr. Petrovicescu ; Doncairo, u. a. Machedon ; Remendado, d. O. Cristescu; Zuniga, d. R. Steiner; Morales, d. Al. Alger; Garmen, d-na M. Snegine ; Miraela, doamna Babici; Frasquitta, d-ra Guţianu; Mercedes, d-ra A. ElefterescU ; Conducerea muzicală, d. E. Massîni; Director da scenă, d. Const. Pavel. SUBIECTUL Timpul a început să devină din ce In ce mai rece. Odată cu venirea zilelor reci de toamnă, sesiunea sportivă se scurtează. Sub-comisia a luat hotărârea de a juca, separat, match-urile categorilor de campionat şi cele de formaţie. Pentru a preveni un anotimp ce ar putea împiedica match-urile, n'ar fi mai bine ca să se joace la un loc, în două Duminici consecutive matchurile ambelor diviziuni? Ar fi un câştig pentru tur, şi ar fi mai puţine critici în ce priveşte mărirea zilelor necesare disputelor. Ce crede sub comisia de F. A.T „SPARTA” LA NEW-YORK Echipa cehoslovacă, imitând exemplul clubului „Hakoach”, a înterprins un lung turneu prin oraşele principale ale Statelor Unite. In mai toate părţile a învins echipele ce i s-au opus cu diferenţe minime de scor. La New-York însă, cei dela Praga au păţit-o rău de tot. Au jucat contra echipei SK care se află cei ce au dezertat dela Hakoach-Viena. La pauză, Sparta conducea cu 2—0 Se pare Insă că se aflau în situaţiuni foarte critice, deoarece au fost ne-Brigadierul Don José Navarro se Îndrăgosteşte la Sevilla de frumoasa gitanelă Carmen. Dezertează din armată şi începe o viaţă plină deaventuri şi peripeţii numai ca să-și păstreze iubita. Intrat într’o bandă de contrabandiști, Don José comite crime în timp ce Carmen preferă pe toreadorul Escamillo. Intr’un moment de gelozie nebună, José ucide cu un pumnal pe fosta-i amantă, și se dă pe mâna Justiției. _______________ ----- - . , TEATRUL NATIONAU voiţi, la un moment dat să uzeze de __i„s Toi h/iă „„ w ovtvom ri. rtm r.pntrui Half al piața Teatrului National. Tei. 3/ld un joc extrem de dur. Centrul Half al echipei din New-York, Neufeld, a fost scos pe targă. Galeria a intervenit, şi la un moment dat, tot publicul se afla pe arenă. Jucătorii cehoslovaci au fost bănuți îl match-ul a trebuit suspendat. Ceeace înseamnă, că americanii nu sunt chiar așa de răi... Piesă In patru acte de August Strindberg' DISTRIBUȚIA Bartha A dominat team-urile, in amândouă, zilele si s’a dovedit cel mai bun jucător în fostul său, din țară. Calm, technician desăvârșit, a făcut adevărate minuni. Un vienez, care se afla Duminica în tribuna de la ..Romeo,mit”, a declarat . — Dacă, Bartha a venit la Viena, ar figura printre cei mai buni jucători din Austria. E formidabil. Noi am face sacrificii să-l luăm la noi. Faima portarului de la Oradea, e pe deplin meritată. Are plasament sigur, plonjează frumos si e calm. E unul dintre cei mai buni din tară, si cu mult superior lui Kiss. Cele două goluri mu i se pot imputa. Ronnay A jucat numai Sâmbătă ei o singură repriză Duminică. S’a dovedit un technician extraordinar. Posedă un dribbling frumos, viteză, lovituri extrem de periculoase. Nu s-a desminţit renumele. Grünhaum A fost o rezervă la match-ul de Sâmbătă. Dar ce fel de rezervă ! A . CHINEZUL VINE ? Deşi anunţaţi oficial pentru ziua de Duminică, încă nu e sigur dacă, campionii vor veni, din cauza reducerilor pe c. f. r. cari au fost suprimate. Se aşteaptă un ultim răspuns de la Timişoara. CAMPIONATUL PROMOŢIEI Matchurile pentru campionatul diviziei de promoţie au dat câteva rezultate neaşteptate. Astfel, Sparta a învins pe Macabi cu 1-0, iar Tricolorul-Ploeşti pe Belvedere cu severul scor de 0-0. In urma acestor matchuri Tricolorul-Ploeşti se află în capul clasamentului, iar Macabi şi Sparta la locul al doilea la egalitate de puncte. Val-Vârtej continuă să ţină lanterna roşie fiind învinsă de Colţea, după o iujită aprigă (1 - 0), ^ ___Pentru subcomisia de RA. Jocurile pentru campionat continuă producând surprize din ce în ce mai mari. Echipe cu renume, cari în trecut figurau în capul clasamentului, sunt astăzi în coadă, bătute de echipe de curând trecute la categoria primă, sau în cel mai rău caz, de echipe până acum neglijate, care e novit să dea în corner. Aragon Dela era 10*1 şi de la ora 4*7 e deschisă agenţia Jean Feder, pentru vânzarea biletelor spectacolelor date de Elvira Popescu, Itouis Verneuil şi trupa lor de la Teatrul Antoine din Paris. Nu veni nici înainte, — dar nici după aceste ore. Iia Teatrul Regina Maria continuă să se joace alternativ piesele „Negustorii de glorie” şi „Povestea lupului”. fi STOFE MODERNE In toate culorile găsiţi le magazina „CARMIN SYIVA" Lipscani 80 CU PREŢURI CONVENABILE Premiera piesei „Micul lord” are loc Luni 18 Octombrie la Teatrul Fantasio. Teatrul Naţional va relua la 1 Octombrie „Patima roşie” de Sorbul sub direcţia de scenă a d-lui V. Enescu. Mâine seară joi are loc deschiderea staguriei teatrului Central cu piesa „Sabetay zwy”. La Teatrul Popular se pregăteşte actualmente reprezentarea comediei lui Ackard: „Vrei să te joci cu mine!” . • DACA TOT AŢI încercat şi n’aţi reuşit luaţi contra tusei SIRAMIN VASILIU efect sigur. De găsit la farmacii şi drognerii. D-na Ana Luca şi d. A. Atanasescu vor face un turneu cu piesa „Puterea întunericului” de Tolstoi Teatrul Naţional va reprezenta astă seară „Regina Cristina” de Strindberg cu d-na Agepsina Maori în rolul titular. CRÉPE de”cHINE KOPROLPH SPECTACOLE CONFERINŢE Concerte ŞEZĂTORI Miercuri 13 Octombrie 1926. AZI Orele R30 Regina Cristina A apărut DYONISTA roman de voluptate şi durere de Lucrezzia Karnabatt-D. G.Tănase cu întregul său ansamblu va juca Joi si Vineri la Oradea Mare re viatele . .JUw. e viata!” . ..Nostimă şi cu picăţele”. La teatrul Reuina Maria a’a pus In repetiţie. ..Şarlatanul” 3 acte de Emerich Földes. Vor juca d-nele Maria Manolescu, Marietta Sadoveanu, Maria Mohor, Cătuşă Elvass, Nora Piacentini, Jeny Irimeseu, Paula, Anastasiu, şi d-nii Storin Del Vechio, Enescu, Finţi, Acterian, Giugariu, Hociung, Botez, Vojen, Georgescu, etc. ŞTIRI DIVERSE d-na Eug. Zaharescu d-na Florica Lupescu d-na I. Ulmeni d. Crețoiu 4. S. Podescu 4. D. Sireteanu d. P. Ştefănescu d. D. Ene 8. V. Crețoiu4. N. Atanasiu d. I. Marinescu d. V. Rădulescu d. I. Georgian d. N. Atanasiu d na "Agepsina Macry t* Eugenia "" Blucurescu II R. Bulfinsky "5. A. Pop Marțian I d. G. Vraca! 'd. V. Antonescu d. A. Athanasescu d. C. Duţulescu Regina Cristina Regina Mamă Oxenstjerna De La Gardie Klaus Toot Carol Gustav Holm Baronul Steinberg Ebba Brahe Ebba Sparta Withelock Pirrantelly Bourdelot Allerts Negustorul Lacheul Călcătorul la calfă A II-a calfă' fiul coupeur Al n-lea coupeur Curierul A VIENA * TEATRUL MIC Piața Palatului Regal (Telef. rom) COMPANIA DRAMATICĂ TANTZI CUTAVA BAROZIMISU FOTÎNQ - orele 9 seara Fracul Comedie !n 3 acte de Gabor Dresel# DISTRIBUŢIA TCormond Misu Fotinn’ Revmer ? 5f,onel Tăranu; Sebeș: d. Mbruzan; Gelenti: d-nul G. Chamel: Sontae : d. Alexandru Esonoma: Suc: DL Mircea E. Balaban: Tarno: d Victor Protopopescu: Zineo: d. 8©rban Sidery: David : d. George Lasen: Al-Amoday: d. Alex: Jeles: Varéra : d. N. Velculescu: Havelia : d. St. Crutescu: Ministru : d. I. Focseneanu: Dnarana Revner: d-ra Renáe Annie: Ema: d-ra Elvira Godeanu: Irina : d-ra! Nutz? Stănescu: Doamna Almodav; d-ra_ Sanda I. Tăranu: Lîiv : d-ra Sylvia Dumîtrescu: Taban : d. Ton Arineescu; losef: d. A. Andronache; Kraas: I. Gen-- eresen. SUBTECTUE Kormos, o calfă de croitor, dornic și parvie. furi un frac dat la călcat eî izbuteşte astfel să se întroducă in lumea bună, unde-si câştigă simnatîe si protectie. In scurt timp devine ministru ei se insoarS cu fata unu! banchet de care se amorezase TEATRUL FANTASIO 4 (fost Alhambra, Strada Sărindar 11) COMPANIA IANCOVESCU Orele s seara Maimuţa care vorbeşte Comedie în 3 acte de Rene Fauchois DISTRIBUŢIA Sam Wick Falco Firmin' Lorenzo Dardar Zizi Bergerin Vicontele D-l Mata Fir de plumb Bont de Zsn In Vino Miss Zors Nelly Goldsmith Mrs Strugers Dorotea d. I. Iancovescu d. Em. Rosen d. Matei T. Protopopescu B. Lăzărescu V. Necroescu d. Basarab L. Lefter Roland de Tassy N. Stroe Stefanie Ponescu N- Stroe Leny Caler Tucky Eremis V. Soiu Zolea Manoliu La Teatrul Fantasio se repetă zilnic „Ofiţerul de gardă” de Molnar cu d-ra Leny Caler şi d-nii Iancovescu şi Protopopescu. » Premiera comediei „S’a găsit o Teatral Fantasio va represinta in tot femeie goală’ a fost amânată penn cursul săiptămânei comedia lui Fautru Luni 18 Octombrie, , I choi5 :»«toata w vorbeste”. ~ CIOR7.PI „Orali matre EN FILLE singurii depozitari Magazinele „LUVRU" Calea Victorie 30 şi Calea Griviţei 121 Pe scena teatrului Naţional se repetă „Ludovic al XI-lea” de Casimir Delavigne. Intoagerele teatrului National sa repetă „Societatea atleţilor spirituali” de Duhamel în vesiia d-lui Paul Gusty. Astă seară Miercuri are loc la Arad a treia şi ultima reprezentaţie a companiei de reviste D. Tănase cu „Este dar s’a isprăvit”.____ SUBIECTUL Intre culisele unui circ. se înfiripează o idilă între dresorul de maimuţe Sam Wich şi echilibrista Dora Faho”. Omul maimuţă’’ o iubeşte de armeni ne Dora. Prietenia frăţească dintre dresor sî Faho, îndeamnă ne primul să se sacrifice pentru ca Dora n’ar fi Putut iubi nici odată ne Faho. (deo. nne oare nici nu tsia că • om), iar Sam Wick n’ar fî Putut să-ș i radă prietenul nenorocit. TEATRUL POPULAR B-dul Elisabeta — Telefon 47 17 ora 9 seara Funcţionarul dela Domenii Comedie In trei acte de P. Locuetsapu DISTRIBUȚIA P. Popescu Pisciflinff d. I. Mânu Cocârtău d. Lică Rădulescu Flabauc. poet Serpiu Dumitresctf Jorj Râmniceanu. ziarist d. O. Theldorn Ritter 8. O. Barcarola Carâmb G. Damian' Un domn serios d. M. Emilia®' Un servitor _ d. Em. Ciacor»: D-na Cocârţăn 'd-na Maria Wauvrin*. Aspasia d-na Nellv Cars-íoní Zambilica <3 na Elena Roda D-na Somnola 'd-na Maria Stoenescu Beatrice d-na Spirescu Slăniceanu Hélène d-na Valeria Pleşoianu şi Nina Alger SUBIECTUL Cocârtău, un cîşmar îmbogăţit vrea să-şi mărite fata numai cu un funcţionar de la domenii Pentru aceasta se adresează unei agenţii. Plaiurile sale sunt zădărnicite de un ziarist amorezat de fii-sa. TEATRUL CAROL CEL MARE Bulevardul Elisabeta Tel»*nn 39/2| Dunărea albastră cu Harry Lledtke »I Lya Mara 7 CINEMATOGRAFE^ CU: „Umbrele Capitalei'’ cu Ellen Richter și „Un repat pentru o femeie” cu Raymod Griffth. CINEMA LIPSCANI . PALACE. -« ..Văduva veselă” cu Mae Murray. INEMA CAPITOL.—Tragedie: .Les Amants Touraientes. CINEMA FRASCATI. „Fedora” după Sardou. CINEM SELECT. — „Dunărea albastra”. CINEMA VLAICU. — „Ultimele zile ale orașului Pompei”. t-A CINEMA GLORIA. — ..Jack”, dramă in 8 acte după romanul lui Alphonse Daudet ci Jean Porest și o comedie. CINEMA LUX. — Legea amorului. CINFMa BULEVARD PALACE. — Niţeii© wo**» CINEMA GLORIA. — Cobra cu Rurdolph Valentino. CLitilA JUPITâRa .Spada**JiV, purgează minunat luat Viitoare premiera a Teatrului Regina Maria va fi: „Cântecul dragostei” (Le Rosalie) cu d-nele Lucia Sturza Bulandra, Maria Manolescu, Sadoveanu şi d-nii Tony Bulandra, Manolescu, Maximilian Storin etc. La Teatrul Naţional se repetă zilnic „Mioara” 3 acte de d. Cării Petrescu. Opera Română roia Vineri seara .vRigoletto’ eu LuitouuJ. Juan A‘velain. Cerând agenţiei Jean Feder relaţiuni asupra situaţiunei vânzarei biletelor pentru MA COUSINE DE VARSOVIE am primit CINEMA MARIOARA VOICULES-următorul comunicat: Pentru spectacolul de gală de Vineri 5 Noembrie, mai sunt puţine locuri. Pentru premiera de Sâmbătă 6 Noembrie, nu mai e nici un fotoliu, mai sunt câteva lojii, rezervate şi staruri. Pentru spectacolul de Duminică 7 Noembrie, vânzarea continuă cu însufleţire şi peste câteva zile biletele se vor epuiza■ Casa Jean Feder a telegrafiat d-lui Verneuil cerându-i să accepte a da şi un matineu cu MACOUSINE DE VARŞOVIE, cu preţuri reduse. Se aşteaptă pentru azi răspunsul celebrului autor dramatic- Ultimele Noutăţi pentru Mantouri şi Cape STOFE ŞI MĂTĂSURI precum şi „Zibela“şi „Duvetina“ Ţesăturile cele mai noi la Paris au sosit un mare asortiment la magazinul „A LA SAMARITAINE" Str. Lipscani No. 30. Bucureşti care vinde cel mai eftin din toată ţara EN GROS EN DETAIL SUBIECTUL In Regina Cristina, Strindberg prezintă patru episoade dramatice din viaţa suveranei Suediei, Cristina fiica lui Gustav Adolf. SPECTACOL@ CONFERINŢE CONCERTS şezători TEATRUL REGINA MARIA! Pasagiul Comedia. Telefon 52/48 Compania dramatici Bulandra-Mano,letca- Maximflini. Sterie orele 9 teara Negustorii de glorie Piesă in 4 acte d un prolog de Marcel Pagnol și paul Nivoh DISTRIBUȚIA: 7 Bachelet d. V. Masimirat Berbureau d L Taliann Henry Bachelet <L Tony Bulandra Grandei <L I. Anastaslaa 'Antele de Lieville d. Marcel Enescu Rlchebon d. C. Hociung Maiorul Blancard d. G. Grone* D-na Bachelet d-na L. Sturza Bulandra Yvonne Bachelet "d-na Liana Constantnescu Germaine Bachelet Un funcţionar le prefectura Un secretar Un aprod SUBIECTUL „Negustorii de glorie" oglindeşte moravurile de după război. Se tratează exploatarea eroilor morţi de către speculanţi cinici. ‘ Piesa e scrisă ca o vervă Bathica și bufă, care atenuează tot ce un asmenea subiect ar putea avea odios. d-ra M. Mohor ,(-f d. V. Bulandra d. Acteriana. Georgescu a plăcut mult: termică, dribbling, deschideri admirabile. JOI 14 OMBRIE 1926 .