Rampa, decembrie 1927 (Anul 12, nr. 2957-2981)
1927-12-01 / nr. 2957
a 5.090 lei. lunar Cereţi I pretutindeni numai; [ »inchude in rate lunare, ultimele mesele perfecţionate in pianele si pianinele produse ale marilor uzine cu reunire mondial la B Berger & Gloss Depozitul General pentru România Mare Bucureşti, Calea Victoriei Et. 77 Cel mai CIORAP fill DE MATASE este VERITABILUL ADESGO' 1 guaranteeing (45) Garantat durabil şi lavabil. %V'#fVX INfOIMHIUNI Joi, 1 Decembrie, va avea ioc| Astăseară va avea loc la Ale la Liedertafel, concerni de „Boneul Român concerul de pian al note‘, dat de d. Al. Theodorescu, d-rei Anişoara Mariae, cu un inconcert maestrul Operii Române teresant program cuprinzând cornşi al Filarmonicii, cu concursul poziţii de Mozart, Schumann, d-nei Manya Botez (pan), Glaznnow, Paderewsky, etc. Membrii Ligei Culturale, Secţiunea Bucureşti, neintrunindu-se la prima convocare in numărul cerut de art. 2 din Statute avem onoare a vă convoca din nou în adunare generală la v. minted 4 Decembrie 1917 orele 16 dimn localul Ligei Culturale. Bd. Schitu Măgureanu 1, colt cu Calpa Plevnei (noul local) la ordinea zilei fiind : 1) Darea de seamă a Secretarului din activitatea Ligei pe 1026—1927 I 2) Darea de seamă a Cassleruhii şi descărcarea de gestiunea financiară. 3) Propuneri din partea membrilor. Aceasta fiind a doua convocare. Adulrea se va ţine cu ori câţi membrii vor îi prezenţi. Un ansamblu de cincizeci persoane, sub conduceri de lui Sertz« Dinghilev, va începe și 9 Decembrie un ciclu de spectacole coreografice la Opera de stat din Viena. ■ Vineri va avea loc la Ateneu primul concert al celebrului violonist american Fritz Kreisler, în program: ■ Beethoven: Sonata în „La maior“, op. 47. (Sonatei Kreutzer); Bach: Partita în „Sol 1 minor*’, pentru violină solo, (cinci părţi); Corcii’: La Folia; Pugnani: Prleudiu şi Allegro; Seubert-Friedberg: Rondo; Tartini; *ifrTlini SOX: Salon artistic pentru tueuri de mână s’a mutat în Calea Victoriei 168, (în faţa Minist. de Finnte). Telefon 218/89. Comedia franceză a reluat Păpuşile” de Wolf. Dttmînecă la orele If dim, are Ioc in sala de conferinţe a revistei „Propilee literare” Calea Victoriei 33 (Casa Frascati) vernisajul expoziţiei pictorului C. Vlădescu. Guvernul german, alarmat de datoria de „erzalzuri” artistice a decis să închidă toate conservatoarele particulare al căror scop e mai mult comercial decât artistic. Variaţiuni pe o temă de Corelli; Debussy: La fineaux eboveux de fonsfrüffPa Pf’llW'llî lm; de Falai-Kreisler: Dans «pa . . . , _ nio! din „La vita breve“; Rimskv. Iguifii URCSSC 13 HnSCr3 Korsakow: Chant hindou din l„Sadko‘£; Kreisler: Caprice vien-I In capitala Turcia! actuale. Angora nois; Kreisler; Tambourin chi« care *ttn so mil locuitori cât a avu* B3is, , ; ( 1 mal deunăzi are tn prezent 70 mH In« ge află tnca nici un teatru Acest Foştii elevi profesori dî ofiţeri fapt a atras atenţia cercurilor din An de la Liceul Militar „Mănăstirea pora. Iar un membru a! adunării na Denlu” sunt îtrsiinţiti că Mărfi ţlonale a luat Iniţiativa de a se consta Decembrie. Sf.Nicolae, va avea j trul on mare teatru turcesc tn aces' • loc la liceul (Târgoviște) aduna- ora^ pentru realizarea acestui proect jrea general pentru pierea balg.a constitu!t 0 Metct,te cu un capitaff verien.’ MenSa, anic4 « mtn0a. lirei Dealu , fiind rugaţi a lua . . r * perle. Toi alunei va avea foc si un parastas pentru Nicolae Filipescu. Plecarea din Bucureşti, cu trenul, in ziua de 6 Decembrie, ora 6.45. hnf Inapoerea la Bucureşti, în aeaa aceleaşi zile. Ansamblul german dein Burg-T. O. B. B. In saloanele Hotelului Bulevard. Invitaţiunile sunt strict personale şi se pot reţine In săptămâna aceasta doua d.nil: M. I. Steinberg, Str. Regală No. 11, Steinbach, Str. Lipscani No. 5. ifon pe soţia directorului şi «1 Packer la Banca Packer, Str. Sinăr. ■ dan No. 11. Miercuri 30 Noembrie va avea loc a l.a şezătoare a raselor Naţionale, la Fundaţiunea Universitară Carol I. întreg programul, va fi susţinut fie către Casa Naţională, care va prezenta obiceiuri şi credinţe din popor Ludwig Fulda lucrează actualmente la o prelucrare a celebrei opere comice „Frumoasa Elena” de Offenbach. Premiera va avea loc în preajma Crăciunului la Metropoltheater din Berlin, , «f st La „Theater an der Wien" coninuă cu succes strălucit opere la Măeastra de aur” de Edmond Isler. „Cazacii” dein Don concertează finalmente sub conducerea lui Kiroff la Viena. B-na Ing. Erdész ne lei, , A. Dansul loial SSSÎWr /Urmare din pagina l.a) ■...Şi alunei, juriu prima oară, toji bikilienii se duseră la teatru... pentru ca să se convingă că porţile sunt încuiate! Până în ziua dezi, nimeni nu ştie ce a fost cu „Densul falai”, fiindcă s-a jucat fie douăzeci de ori fără niciun spectator... „.După spusele unora, acea companie de actori avea în frunte pe de Max; după părerea altora, aceeași companie de actori, avea în frunte pe CalionL. ...Chi Io sa ?... „.De atunci însă, teatrul din Brikila na mai fost deschis decât zilele trecute, când în sala lui, s’a inaugurat un „Magazin de automobile”«. „.Și toți hribilienii vor muri, fără să vadă nici un spectacol de teatru, findcă odată, de mult, pe un cronicar teatral îl strânsese gheata, iar celălalt cronicar teatral, făcuse amor e’o batista !... N. CONSTANTINESCU Dongur Dabeschi unul din cei mai mari milionari (Un Ircuts) îşi avea toată averea în liani de aur briliante şi smaragde dar suferea de darul bepei. Zilnic chefuia cu prietenii bând câte un inel sau o broşe cu briliante, sau mărgăritare _ bineînţeles preţul acestor bijuterii _ dar speriat de sfârşitul tragic care îl ameninţa în ziua când văzu că tatăl său are delirium tremens şi că toată familia sa piere de alcoolism, tri aşeză lada de fier cu averile intr’o luntre şi porni pe fluviul Ircutsk până într’un loc necunoscut unde şi-a aruncat bogăţiile pentru ca nimeni să nu le mai găsească, aşa cum in fundul apelor au ascuns odinioară Nibelung, comoara lor. Acum nenumăraţi sunt cei care caută comoara blestemată. Nibelungilor Plasele lui Langer la Dodopesto Reprezentarea premiere! ..Periferie de Langer pe scena Teatrului Naţional din Budapesta alMuriiunii României. Se va conferenţia de aemenea succes Încât cercurile eatrice ,storia Ron,Arilei, asupra maghiară au hotărât să se traducă ca și mai curând o nouă piesă a lui Langer „Grand Hotel Nevada", care să fie jucată pe scenele teatrelor din Budapesta. Un impuls însemnat a dat și succesul operelor lui Langer pe scenele din Praga. —-xox — —— admiterea Institutului cultural româno-eehoslovac din Praga Institutul cultural româno-cehoslovac din Praga şi-a început activitatea prin organizarea unui curs de Umba română şi un ciclu de conferinţe asupa des. istoriei literaturii române şi în sfârşit asupra locurilor turistice din România. Biblioteca institutului va pune la dispoziția cititorilor toate publicațiile din România. Dante in România de Romulus Dianu Cu prilejul apariţiei „Infernului“ şi „Purgatoriului“ Oriunde, pe continent, apariţia unui monument de traducere şi de technicii de provoiiile şi callate®, „Infermuilui” lui Dante Alighieri, ar fi făcut mai multă vâlvă ca la noi. Cui să reproşăm ? Scriitorilor noştri necititori ? Cititorilor noşti nescriitori ? Publicului cărţii de proastă calitate ? Sau ce orari nu ştiu şi mi-şi pot face n opinie asupra unei capod’opere-Fant este c- anariţia in li’r rie ? „Infernului” a trecut aproape n-observată. Eruditul profesor de’a catedra'e italiaou a Univers' ăţii din Bucureşti, am num't pe d. Ramiro Ortiz, a îngrijit ca versiunea românească ne care Coşbuc -i dăduse operi Ini Da'ie să se •fie st?^orn»di+^. în for’na ei defi•:*ivă. într'o edţie de h’x. Doi ani de râvnă şi Je muncă ii fost suficienţi pe tru a di traducerii haina de mătase a tiparului cuvenit, turnat în literă nouă i proaspătă, rotijniit în chenare I i linii, iînșirat cu cea mai italiană fineţe. Fiecare pagină o poţi mângâia ca ne un obraz alb, cu o pasiune caldă care nu se poate sătura nici acoperi, ca ned slern, la dragoste a câtorva poeţi faţă de statuile reci. Astăzi lângă „Infernul” apărut anul trecut, se mai aşează formidabila legătură grea în cine şi" resfirat în versuri „Purgatori"«”, gândit pe româneşte de poet"’ vorbitor de limbă nitorească şi plastică, George Coşbuc. ^ Cred că indiferenţa aceasta fiţă de străduinţele filo oficiale, cele mai deseori particulare, pentru a face şi în Fomarm o frumoasă carieră cărnii şi culturii, îşi află jusufiare şi în ignorarea aproape totală, în orice caz în insuficienta consaeraţie care se dă în şcolii noastre de stat culturii clasice. Farmaceutica critică, (?”( zicem) literară, care se fae în licee şi facultăţi, e de natură să semene pasiune pentru clasici. Dacă Dante ar fi altfel iubit, această înfricoşetoare creare care e Divina Comedie în româneste iar fi trebuit sa constitue csl mai frumos eveniment al cărţii, dinultimii ani. Dante era un democrat şi un catolic. Ce mai mare catolic pe GEORGE COŞBUC emm ■ţa *• ? «re l’a avut lumea. Lgonit din ''iorenţa de partidele, de altfel iamice un'l alţii'*». Gu“1^ lor şi Mp/r-țîî,-n t. fr.x n. be.—. Tui (’•‘'•fă de beLn Ravens. Up”vîe al 'nne tea. dein care so- Co„“a re va ohţie s rnt'e şi protecţia a I""* otrăvil si iibimn lui sncreetă de a se reîntoarce, consumată. Le atunci începe nebunia genială a lui Dante. Tumulrat de acest eveniment, toat e pt.r'ileb'i se deşteaptă. Se scene că adormea în iarbă ca o va'ă obosită, cu faţa înspre cern! Florenţei, şi plântea cu gura în ţărână, de dor La Florenţa fusese căsătorit (vai, nu cu Beatrice Porti"»’!' !) şi avusese copii. Amintindu-şi de ea, vorbea Dante singur şi R*n văzut contimporanii lui st’nd nopţi întregi, până la ziuă, pe o piatră rece de pe ţărmul mării care-1 stropea cu praf de apă sărat, strigând către larg numele Beatricei. Foarte frumos vorbeşte despre acest lucru Eidenberg. Era mărunt la statură, arămiu, umbla ca o femee, cu onoii mici, cu faţa ascunsă spre pământ. Comunica straniu cu tote durerile celor apropiaţi lui. Copleşit de sentimentele lui, se spune că văzând întâia oară pe BealryCe a leşinat şi a stat aşa, ca şi mort, multe ceasuri. Acesta era Dante. „Infernul” şi ,,Purgatoriul” au z gs, scrise în cei aureate douăzeci de ani ai săi de exil. Limba în care aceste onoreunt scrise se poate compara cu freo simfonie tristă, cu orice “Antec al pudicilor şi anelor !”mii, iar isprăvile abia im aginile novesrite acolo sunt tot ce sufrlcte omerişti au putut crea. Par’că tontă durerea Italiei de tk'să în secolul rl natrus^rez“cilea se strânsese în această fărâmiţă de om. Tot ce a făcut pentru ţara sa, care se cinsteşte peste «’rele cu numele său, avea darul de a «apăra, pentru că spiritul lui de dreptate nu cunoştea margini, şi se credea un apostol şi un inspirat, cum şi era, „infernul” său a înspăimântat secolele şi civilizaţiile. Entlenberg atribue unui cavaler chibelin din Ravenn această frază care rezumă sentimentul întregii latinităţi asupra operii : „Aş vrea să-ţi mai povestesc despre călăloria sa prin infern, la care poţi nsurzi şi orbi, vrând în disperare să te agăţi de ultima părticică materială care să le readucă la viaţă. Dar aş preferi mai degrabă să plutesc în mijlocul nopţii pe o scândură, aproape de cea mai înaltă cascadă, decât că mai citesc odată „Infernul”.» Iar când Dante a murit, — căci a murit anonim şi în cele mai profunde suferinţe, aşa cum nu—un un latin poate suferi — Mchdanglio, pictorul divin, concetăţeanul florentin al lui Dante, i-a scris acestuia pe mormânt versuri ce vor sluji de exerup’u generaţiilor cu ură ne poeţii fi inspiraţii nela fel cu lumea ! •«Nu se poate spune cât a fost de mare, Lumina lui ne-a orbit. Coborâse printre noi să ne înveţe, Şi Dumnezeu Ta luat !n El, Cerul nu i-a închis înaltele porţii ........................... I ■» Aşa cum , Ie-a tnchia patria H'*rernno«cfiti*nr«,\ Ceeace înseamnă ră Dumnezeu 1 face pe cel bun să swfer® Ca să mâhnească pentru secole i omenire» Căci nimeni n'a fost mai Mesies mat ca el. Şi nimeni nu-i va întrece fn grandoare. Mi-am evocat pe Dante, pa magnificul Plute alât de fru* mos înfăţişat de Bullenberg şi de Fr. Ibtim care vedea în el urt sfetnic al tuturor poeţilor înmiit .Şi la Ravena, sub liniştitul cer Am evocat eroii divinului l'praeţ Şi-am stat la sfnt cu Dante”. *■ Fiindcă, în sfârşit, îl avem pa Dante în româneşte, tradus dă Coşbuc, prefaţat şi admiat de de Ramiro Ortiz şi editat luxos d© Cartea Românească, ne am gândit la acest sincer omagiu adu© muncii celor ce au îngrijit aceattă ediţie rară. « Iar pentru cititorii acestei lirici cea mai caldă recomandai©» «T. D. RAMIRO ORTIZ tfAMPA Un film austriac in serviciul propagandei comerciale . Asociaţia comedianţilor austriac! ture s’a organizat majoritatea micilor comercianţi, în special din domenul alimentar, proectează de câteva zile in cinematografele din Viena un film de propagendfi, care sa prezinte modul de producţie a mai multor fabricate alimentare. Filmul va prezenta producţia untului şi brânzei precum şi cirezile de vite din Alpii austriac. Un alt ablou va înfăţişa prelucrare boabelore cacao in ciocolată şi bomboane fine recum şi întrebuinţarea preparatelor concentrate pentru pregătirea supelor filmul mai prezintă rafinarea și intrimintarea uleiurilor vegetale, iar pentru mai multă atracție și unele tablouri ale vinderii produselor In detail. Sinuciderea unui director de teatru Din Tnsbruk, directorul de teatru Vehcner după ce a dus un scaun in odaia de bae a așe/.at rheater, în frunte cu regisorul A. deasupra o oglindă în care sa Urme, va da un ciclu de specta- privit murind. Pe măsuță alături cele în Capitală în cursul lunci A- em cartea lui Oscar Wilde — prile. I„Portcetn? lui Dorian Gray”. In ”■.......■" jcarte era subliniat pasagiul în Sâmbătă 3 Decembrie *. c. are locJp{((,e e descrisă antocontemularea serata anuală a Soc. „Tinerimea Is - «„„cidere. Direcîorul avea 28 raelită a Lojii „Noua Fraternitate trare e în sinucidere, de ani și nici motive financiare nici boala nu par să fi determinat sfârșitul său traige. Cu câteva minute după moartea lui — o voce femenină a chemat la tele« cerut amănunte, apoi a adăugat: , ,deci totuși s’a otrăvit" și a în- • chis telefonul. , Berlinul muzical (Urmare din pagina 1,« Eugen Straub cânta piano » şi de aici drija orchestra. Bine cântat şi frumos dirijat. Apoi ca primă audiţie „Uorace Victorieux‘‘, de Honegger. O muzică de balet extrem de plastic, compusă şi redată. Corectul adăugat la program, devine de prisos. Honegger prin această burniţă şi-a câştigat simpatia definitivă a criticei şi publicului berlinez. Concertul s’a încheiat cu sim-’ fonia paeică de Tchaikutky. Fugen Straub s’a arătat un tun re - dirijor. E un nurue care în curând va ajunge la celebritatea pe care o merită. In acela? timp cu aceste simfonice, a avut loc şi o serie de irnegresante recitaluri. I Voiu vorbi întâi de cele 2 reci- I taluri de piano ale lui Mischa Le. ' văzhK Acest tânăr pianist care Işi făcuse studiile muzicale în Viena şi Berlin a plecat în America de unde a sunt pentru prima oară a revenit în Germania. După princicipiu american i s’a făcut lui Levizki de către casa de piane Straway o reclamă nemaipomenită. In urma acesteia Levitzki a avut două săli pline. Pentru publicul păcălit două seri de chin. Complect amuzical. Levitzki e „bun pentru America“ având ritm. Ritmul fără dor şi poate e bun pentru jazz-bind, însă nu pentru concerte şi mai ales în Berlin. O crică proastă şi severă, bine meritată a încoronat aceste 2 seri ratate. Drept contrast , alte concerte foarte reuşite. Giesehing, cântând la pano opere de Bach, Schumann, Ravel şi Hindemith a dat un concert superb. | Frieda Kvint Trodapp, pianistă de forţă, a organizat un concert unic în felul său. Intr’o seară a cântat, acompaniată fiind de orchestră, trei concerte. Concertul în re-nvnor de Mozart, concertul în aol-mator de Beethoven şi concertul în mit major de Liszt. A fost o performanţă exraordinară Din punctul de vedere al interpretării Kwast Trodapp de neîn recută. O seară de muzică bună care a arătat-o pe conceristă drept cea mai bună pianistă a Germaniei. Emil von Sauer a dat un concert în care s-a văzut că îşi păstrează tont virtuozitatea, însă din păcate şi felul rece de inerpretare. In program era Bach — Struhl, Etudele simfonice de Schumann, Chopin şi Sauer. Am auzit şi două concerte de vioară date de 2 unguri. Primul dat de Szigeti a avut mare succes. Szigeti posedă a instrument admirabil pe care îl merit. Al doilea a fost dat de Aranyi. Aranyi pe o vioară Guartnieri, cu frumos sunet, a interpretat bucăţi de Sinding. Goldman (concert la minor), Reger şi Szymanowski. ION MILETIN 25 Noembrie, 1927 W iStH PFITZNER ÜBÜ iiErica femeii Ecouri UN SCURT CIRCUIT —• Cum se poate d.le. .. toată lumea știe că Duminică, trebuia să te logodești cu nepoata mea . Nu-ți mai place? Spuneai că de când ai văzut-o întâi, ai avut „le coup de faudre”. — Du d-nă, e adevărat. Așa am crezut. Dar am observat ceva mai târziu, că nu a fost un „coup de faudre” ci numai un scurt circuit! SINUCIDERE DIN DRAGOSTE A făcut un scurt lUnp teatru, a și filmat pulin — apoi s'a măritat cu un industriaș bogat. Rămâne văduvă, încearcă atunci să se consoleze. Un băiat drăiuț și de famil e bună, apare in drumul eu Ar fi putut fi pentru ea o căsătorie din dragoste de data aceasta. Insă părinfii „cu inimi de piatră''. refuzară să-și dea consimțământul• Ba de necaz, vru să se omoare. Fură din buzunarul lui micul revad ver pe care il purta de, obicei — întârzia seara la ea și se'ntorcea acasă noaptea târziu. Se așeză în fața oglinzei, ca gestul ei să fie estetic și totodată line observat de el. Dar repede puse arma pe o masă plângându-se: — Dară ai putea să te sinucizi fără ca să mori. Simpoticul și de d-stră admirantul artist de cinema, ductienrogan, trecând peste vârsta de 10 ani, regisorii nu-l mai pot între- buinţa pentru roluri de ropii. Un glumeţ îl sfătuia să intre la Comedia Franceză, acolo va putea să joace aceleaşi roluri până la nouăzeci de ani . BUCĂTĂRIE, RELATIVITATE ŞI ABSOLUT Gazetarii francezi la Londra, au acceptat cu grabă invitaţia la un mare dineu, dat de Societatea culinară din Londra, dineu, la care au asistat cei mai mari bucurri francezi sorţi în delegaţie sub direcţia d-nei Fr. Cartou. Dar în acelaş moment, la „Institut de France”, Paul Painlevé ţinea o foarte interesantă conferinţă. Şi atunci, pe când bucătarii se ospătau, gazetarii tebuiră să asculte o conferinţă despre „relativitate şi absolut“... » La Salonul de toamnă, la Paris, e şi o secţie gastronomică. « Dijonul, vechea capitală a Bourgogniei, este cel mai apetisant oraş, pentru gurmanzi. Un străin rămâne mirat de numărul considerabil al prăvăliilor de alimente. Anul acesta s’a ţinut acolo al şaptelea târg gastronomic. Valid de viei fa lori creşte mereu. Te învârteşti pe loc până să ajungi să-ţi croeşti un drum — prin mulţimea imensă. Deabia reuşeşti dupe două ceasuri. •*. • • • « • • • Intre noi, pe vorba. Nu aveţi impresia că francezii fac mai mult „arta bucătări**" ›/.* cât propriu zis mâncare f. Mod la Rochile de dans Modelele cu volane sunt foarleite moderne în miua aceasta, pea .rudans. Cu talia modernă sau ajustată ..styl”, fusta largă tăiată coş sau drept — volante se ridică adesea şi pe bluză. Bineînţ le patru siluetele foarte subţiri. Modelele acestea par a avea mult succes — graţia lor tinerească le menţine. Un model de o rară eleganţa, distincţie şi originalitate e modelul de mai jos. Cu talia scurtă şi ajustată, potriveşte de minune unui bust frumos. Este creaţia casei Laus vin. Este din tul alb, acoperit cu volnip de tafta. Importanta runa s’a dat jupei contrastează cu fineţea şi micimea corsaiubii de tafta albă, lipindu-se de talie subţire. ţ. Fusta de tul e tăiată eîoş şi unoi laneîe care se sfroşesc la o dîs- lanţă de zece cm. de marginea d© jos a rochiei, au două mișcări — cele dela talie urmează linia înt pninlă « corsa iubii. In parten dreaptă, d» «uh al treilea volun. e«e un nod de nan-' dică neo-rra de ea' f“» — un mo« dern contrast cu albul rochiei.i • Printre mantourile de senr^î moarul începe să-și facă apari«» ția, efjf V Rochile numite „nn?uccsse” la* ep să revină în modă. Părul, care la un moment dat se crezuse că va fi Insul să creas«că — continuă să fie scurt.. Nou* tatea : se vor purta bucle. «•'r Frumoase bij trierii sunt lucru# late pe gențile de stradă. * * USMBSK» Rotla primului bal Pentru o fată tânără, prima roche de bal, este un moment important din viaţa ei. Câte griji, câte palpitaţii nu sunt cusute pe prima roche de bal”. In dorinţa ei de a fi cât mai frumoasă şi cât mai admirată — '■rezându-se ca singură punctul către care toate privirile se vor îndrepta — de multe ori o face •■ă îmbrace rochii nepotrivite penru vârsta şi frăgezimea tenului ei. O rochie frumoasă, plină de graţie tinerească, e rochia roz de afta, în întregime ncoperiră de minuscule volanele de tul roz plisnte. Mai lunga în spate, volătmşele nu urmează linia circulară, obişnuită. Din ce în ce se ridică spre faţă lăsând ebar din fond — un sunţiu gol în partea de jos a jupei. Corsajul şi mânecuţele, fonile scurte, sunt în întregime acoperite cu volanele roz de tulprizante, mai mici decât cele de pe fustă. Cordonul de sulen, fronsat, acelis ton este fixat tocmai În punctul taliei. Trei trandafiri mari, în trei nuanţe bine asortate, sunt fixaţi ne cordon. || Ce poate fi mai tineresc şi mai cochet In acelaş timp ? RIGRI7 Expozifi! Cartea Românească TfSJfW, Câminul Artelor . Mina Kuk. Mozart : Maria și Grigore Manea. OccinrlH.' Ateneu : ErnU Nicolescu, Severin, Emilian Mârescu. Hasefer , Arnold.