Rampa, februarie 1928 (Anul 13, nr. 3006-3030)
1928-02-01 / nr. 3006
INFORMATIUNI Casierul teatrului Grand. Comedia franceză va relua Guignol din Paris a delapidat în cursul lunei Martie ..Cama suma de 45.000 franci. Astăseară Mărfi, 3 1 Ianuarie crt., Teatrul National reprezintă din nou „Omul cu mârţoaga” de G. Ciprian, d-na Tantzi Bogdan şi maestrul Brezeanu reluându-şi rolurile create de d-lor la premieră alături de d-l Calboreanu şi Ion Sârbul creatorii desăvârşiţi ai lui Chirică şi Varlaru, valul copiilor de Saint-Georges de Bouhélier. De asemeni din cauza reprezentaţiilor ă-rei Vantum, fantezia, dramatica, a d-lui N Oltescu se va reprezenta pentru, ultima dată în matineul de Sâmbătă 4 Februarie crt. D-ra Tantzi Bogdan va reapare în rolul Coppoliei creiat de d-sa la premieră. Cercul Domnişoarelor pentru ajutorarea tuberculoşilor de sub preşidenţia d-nei Charotte Liraim, organizează pentru Sâmbătă, 4 Februarie, în saloanele Cercului „Libertatea o grandioasă serată costumată şi necostumata, care va avea ca motto , o scară printre saltimbanci. Vernisajul expoziţiei de pictură a d-nei Cornelia Babriniel şi d-lui Henri Daniel, va avea loc Duminica 5 Februarie ora 11 a. m. în sala librăriei „Hasever”. Expoziţia va fi deschisă până la finele lunei. Dict.ON MhiNOELSOMN Profesor de vioara şi-a reluat lecţiunile Înscrieri zilnic Berzei 100 Compania dramatică de la teatrul Regina Maria va reprezintă în tot cursul săptămânei piesa lui Wilde „Soţul ideal”. In matineul de Duminică se va juca comedia lui Molnár „Teatru în castel”. Pictorul Ştefan Constantinescu va deschide expoziţia sade pictură la 1 Februarie în sala H-a a „Ateneului Român”. Teatrul Naţional anunţă pentru astă seară comedia d-lui Ciprian „Omul cu mârţoaga”. Rolul Maria va fi interpretat de d-ra Tantzi Bogdan. Opera Româna va reprezintă în matineul de Duminica viitoare, „Samson şi Dalila” în loc, de „Faust” cum se anunţase. Din cauza repetiţiei generale a baletului „Petruska” Opera Română va face relache astă seară Marţi. Astă seară Marţi are loc la Eforie ultima representaţie a companiei C. Tănase cu revista „Zodia porcului”. D. C. Tănase cu întregul său ansamblu va juca astă seară Marţi la, Piteşti revista „Din toată inima” de M. A.de Herz. Compania dramatică a teatrului Nostru va reprezintă în matineul de Joi comedia d-lui N. Kiriţescu „Un erou”. In rolurile principale d-na Stanca Alexandrescu şi d-l Ion Sârbul In matineul de Joi 2 Februarie crt. se va reprezenta pentru ultima oară „Prometeu” de d. Victor Eftimiu urmând a pleca în turneu cu piesa d-sale. Preţurile sunte cele populare de matineu. Opera din Cluj va „Tanhouse” de Richard ner rena Wag ibparml. Teatrul Naţional va reprezenta în Aprilie tragedia lui Shakespeare „Borneo şi Julietta”. Duminică la orele 10 are loc în sălile Academiei Artelor Decorative din Str. Campineanu 17, vernisajul expoziţiei de pictură a d-nei Lucia Demetriad Bălăcescu. Compania dramatică de la Teatrul Regina Maria va face un turneu cu piesele : „Don Carlos” şi „Soţul ideal”. Pictorul N. N. Tonitza va deschide expoziţia sa de pictură în ziua de 1 Februarie în Căminul Artelor „Regina Maîina . A apărut „Gândirea” , anul opt numărul 1 , cu următorul sumar T. Vianu : H. Massis» R. Han.: Poezii. Cezar Petrescu : Palace. Vioicul eseu : Şarpele. Adrian Maniu : Poeme. Dragoş Protopopescu : Hăul. IDEI OAMENI ŞI FAPTE O. W. Cinek : Muzeul Simu. Em. Ihicuţa : Sabin Pop. M. Eliade: Beatrice şi Don Quichotte. (. Călinescu: Ionel Teodoreanu. CRONICA LITERARA Em Bucuţa: Când scriitorii împlinesc şaizeci de ani. CĂRŢILE Al. Rădăuţu : „Ciuhandia" Liviu Rebreanu : „Răsărit” de D. Ciurezu. CRONICA PLASTICA Ol. Cisek : Desenările lui RoSSU. DRAMA ŞI TEATRU. M. Sadoveanu : „Luminiţa" Ticu Archip. „Cronica măruntă” o semnează d-nii: Nichifor Crainic, Em. Bucuţa şi Al. Bădăuţă. Reproducerile sunt datorite d-lui C. Ressu, iar desenele şi vignetele din interior, ca de obicei d-lui Demian In foyerele Operei Române se repetă „Trubadurul” de Verdi sub conducerea muzicală a d-lui E. Masaim. Sâmbătă seara are loc la Ateneu concertul tenorului C. Stroescu. D-ra Elena Zamora a plecat în Italia. Viitoarea premieră a teatrului Naţional va fi ,„aedra” de Racine cu d-na Marioara Ventura. Teatrul Nostru va reprezenta în tot cursul acestei săptămâni în fiecare seară comedia „Moritz al II-lea” de Impekoven şi Matern. Viitoarea premieră a Operei din Cluj va fi „Werther” de Massenet. Duminică are loc la Ateneu al treilea şi ulimul concert al Filarmonicei dirijat de Ed. Gr. Pleşoianu. --------««o»»—-—-— fl mnr»t nwea traae^îa^ Mari» GwerrPfO O telegramă laconică din Madrid ne anunţă moartea. Barel Bernhardt a Spaniei Maria Guerrero, decedată după o scurtă boală. Elevă a lui Coquelin Ainé, Maria Guerrero a luptat mult pentru renaşterea teatrului spaniol, fondând la Madrid „Teatrul spaniol” unde a interpretat marele repertoriu. La întreprinderea sa Guerrero a fost ajutată, foarte mult de Sarah Bernhardt, de care o lega o cordială amiciţie. S-a măritat cu un grand d’Espagno, care ca să-i facă pe plac a devenit actor sub numele de Diaz de Mendoza. Spania lui Primo de Riviera e în doliu ; într’un scurt interval au murit doi din cei mai iluştri reprezentanţi ai ei : Blasenez şi Marin Guerrero. -----— sex —— Tia no do in muzeu internaţional Pe lângă muzeul din Grenoble se va construi în curând mai multe săli cari vor fi consacrate artei internaţionale. Vor expune aoi artişti aparţinând celor cinci continente. Ploeşti Sub auspicile fundaţiei culturale Regele Mihai I, va avea loc în seara de 9 Februarie a. c. al doilea concert de coarde al cunoscutului quartet de sub conducerea maestrului C. Nottara şi cu preţiosul concurs al apreciatului bas G. Folescu de la Opera Română. Concertul va avea loc în sala teatrului „Modern”. Cinematografie. Stagiunea cinematografică în orașul nostru este cât se poate de satisfăcătoare. Cele patru localuri de cinematograf din localitate, ne-au dat ocazia să admirăm o serie de filme cu reputaţie mondială. Astfel la cinematograful „Odeon” au rulat: Sirena, Lyg, In umbra mormintelor, Monumentul Indian, etc. Cinema „Clasic” , Prima dragoste — prima durere, Doamna fără voal, Sonia, Orlow, etc. „Modern”, Lord Satan, Romanul unui tânăr, Spaima, din Singapore, Noi suntem fetele regimentului, Alteța Sa, Misteriu, etc. „Griviţa” , Fecioara din Vilna, Viena râde... Viena plânge, Calea Uitărei, etc. După cum se vede mai sus antreprenorii cinematografelor noastre nu au precupeţit nimic aducând de categoria celor enumărate mai sus. xpx Dele Teatnil National din Cint —mu ii...WMmsg inii wi^Mjiiiiimiwiii———i—ip/pmtmmmmmvmmmm tarea „Năpastei“ dramă în 2 acte de 2. L. Caragial.— „Recomandaţia” comedie într’un act de Maz Maurey De mult nu s’a mai dat la „Naţionalul” din Cluj viguroasa dramă a lui Caragiale „Năpasta”. Marţi ea s’a dat în bune condiţiuni artistice. Noi ne-am aşteptat ca Direcţia Teatrului Naţional din Cluj, la reluarea „Năpastei” să invite pe genialul creator al rolului celui mai important din dramă — Ioan Nebunul — pe nenea Iancu Brezeanu. Căci a rămas şi în amintirea Ardealului, încă din turneul din 1913, sub regim maghiar (turneul trupei Victor Antonescu — Maria Ciucurescu, — Ion Brezeanu) creaţiunea lui extraordinară din „Năpasta”. Felul cum redă Brezeanu, neliniştea, teroarea şi halucinaţiiile acestui nenorocit ocnaş, chipul cum zugrăveşte el calvarul ţăranului român, flămând şi fără vină, dar prigonit, hăituit, aruncat în ocnă, fără să fi săvârşit crima, ci pe simpla presupunere, sau bănuială, — apoi tranziţia lui de la întunericul demenţei la întunericul morfei, — este de un realism înfiorător, de o emoţiune zguduitoarea îmi aduc aminte, cum Brezeanu, şi după ce-şi termina rolul, — revenit în culise, vibra încă de grozăvia şi de tragicul acestei întrupări. Ioan Brezeanu, — elementul naţional de forţă al Teatrului românesc, care a jucat aci când Ardealul era încă subjugat, — trebuie să fie invitat acum la Cluj, să joace iarăş în „Năpasta” în Ardealul eliberat. D. Nae Voicu care a interpretat pe ocnaşul Ioan acum la Naţionalul din Cluj,a jucat, fără gând să-l imiteze pe marele înaintaş. Nici el nu vrea şi nici alţii nu voiesc să-l compare cu marele Iancu Brezeanu. Şi totuşi o spunem cu deplină sinceritate, că artistul Nae Voicu s’a achitat conştiincios de greaua sarcină. Cu frumoase resurse de expresiune scenică, ne-a redat pe loan ocnaşul natural şi omenesc, ne-a dat un exemplar din mulţimea de ţărani umili, urgisiţi, urmăriţi de o soartă vitregă. Impresionant a fost în momentele de halucinaţie şi înfricoşător în scenele de mânie cumplită din actul al doilea când îi străfulgera deodată prin minte, grozavul adevăr că el pe nedrept a stat zece ani în ocnă, ispăşind crima altuia, a aceluia care stă acuma în faţa lui, Drăgomir, şi îi cere socoteală strângândul de gât. Publicul a ovaţionat îndelung pe talentatul artist. Doamna Beatrice Criveţeanu, în Anca, a plăcut îndeosebi pentru glasul ei cald, un glas miraculos de frumos, cum puţine artiste au la Teatrul Naţional, o voce cu estompări de culoare şi lumini cuceritoare. Ne-a dat o Anca rezolută, care cu o hotărâre neînduplecată îşi înfăptueşte gândul de a descoperi în al doilea soţ pe criminalul primului ei soţ. D. Florea Simionescu a întrupat pe Drăgomir cu multă pricepere. Mustrările de conştiinţă, povara crimei comise, îl apasă cumplit, şi prin aceasta a susţinut bine rolul. In notă D. Potroacă in învăţătorul Gheorghe. Spectacolul s’a terminat Cu o comedie într’un act de Max Mauney „Recomandatia”, care a dat prilej d-lui Mişu Ştefanescu, să ne arate încă odată, ce element de prima valoare are într'ânsul Naţionalul din Cluj. Numai în opt zile a apărut în trei piese deosebite : în „Plicul”, „Extemporalul” şi „Recomandarea”, în consilierul comunal speculant, într’un director de liceu şi într’un funcţionar fără slujbă, tot alte tipuri cu alte tipuri. Şi actorul acesta în orice situaţie nouă a găsit noi şi juste accente, mască şi atitudini de un realism uluitor, cu un excelent gust de adevăr. El ştie să dea un relief remarcabil oricărei figuri ce încarnează, nunând mult suflet, mult elan. Nu-i de mirare că publicul îl răsplăteşte cu cele mai generoase aclamațiuni. Cronica timişoreană In noua sală a teatrului comunal a avut loc în seara zilei de 24 ianuarie a. c., concertul „Cântarea României ’ dirijat de d-l Marcel Botez. Concertul a avut un succes extraordinar şi unic până în prezent la Timişoara, cu această ocaziune am remarcat prezenţa unui mare public din înalta societate timişoreană şi lucru neobişnuit până acum la noi, decât numai la Târnase, o sală arhiplină. Programul a fost compus în majoritate din cântece religioase care au fost interpretate cu o rară virtuozitate şi ne-a redat cu o artă desăvârşită atmosfera specific rustică a lucrărilor corale de Vidu, Jora, Galinescu și Movilă. Sărbătorirea zilei de 24 Ianuarie anul acesta, s’a făcut cu un fast deosebit. In sala noului teatru comunal, a avut loc în după amiaza zilei de atâta însemnătate pentru noi românii, un festival artistic la cari a dat concursul toate liceele şi şcolile secundare şi normale din localitate. începutul festivalului s-a făcut prin — Imnul „Regal Român” care a fost executat foarte bine de elevele şcoalei „Carmen Sylva”, a urmat apoi cuvântarea d-lui inspector şcolar Petrovici care a vorbit despre importanţa zilei de 24 ianuarie, restul programului a fost compus din : Trăiască România Mare, executat de şcoala normală. Hora Unirei, executata de elevele liceului „Carmen Sylva” Trubadurul (solo) executat de d. G. Popescu student la Politechmică, acompaniat de orchestra şi corul liceului „Diaconovici Logs”. Recitări diferite de către artiştii Soare, Coco Demetrescu şi alţii de la teatrul naţional din Craiova şi diferiţi elevi şi studenţi iar d-nele Păcurarii şi Ortansa Cosmin au cântat diferite arii naţionale. (Dor bribeag, Păi, Ochii albaştri şi drăLa sfârşitul festivalului s’a reprezentat o feerie într’un act „Poema României Mari”. Festivalul a avut un succes deplin, muzica Reg. 5 Vânători a executat diferite arii naţionale în pauză. La 17 Ianuarie a. c. se anunţă Quartet-ul Rose, care va avea loc în sala casinoului Civilo-Militar. La 28 Ianuarie va avea loc în sala de festivităţi a Manufacturii de tutun, — Balul — Clubului sportiv R. M. S. Pentru 4 Februarie se anunţă balul clubului sportiv R. G. M. T. din localitate care va avea loc în sala fabricei de bere din Fabric. La 4 Februarie a. c., trupa Gramatica va reprezenta în sala noului teatru comunal piesele Medalii bătrâne şi Israel. La 6 Februarie, Marioara VoicuDesert va reprezenta în localitate „învierea”. La 9 Februarie se anunţă trupa de reviste Tănase. La 20 Februarie a. c. Leonard cu Lampagiul de seară. N. I. P. RAMPA Constanta O CONFERINŢA A D-LUI ION MARIN SADOVEANU LA CONSTANŢA Pentru ziua de 9 Februaria, ora 9 seara se anunţa în gala Elpis conferinţa distinsului literat d Ion Marin Sadoveanu, inspector general al teatrelor. Titlul interesantei conferinţe e,: „Aspecte sociale şi artistice, din Rusia sovietică de azi” Ion Marin Sadovetuiu Biblioteca centrala din Prsga Una din cele mai frumoase clădiri, care fac fala oraşului, va fi în curând pusă la dispoziţia publicului. E vorba de noua clădire a bibliotecii centrale a municipiului Praga, Construită de arhitectul Roith, pe cheltuiala Casei centrale de economii cu ocazia aniversării a60 ani de existenţa acesteia. Biblioteca comunală există încă din1891 şi clădirea în care se află acum e mult prea mică. In 1914 avea circa 100 000 volume, iar astăzi poseda peste 400.000, care sunt împrumutata populaţiei şi acasă. Biblioteca are în diferite cartiere ale oraşului 46 filiale. Majoritatea cărţilor sunt în limba cehă, dar şi lucrările în limbi străine, precum şi cele muzicale, sunt bogat reprezentate. In noua clădire se vor afla afară de bibliotecă, care e organizată să poată cuprinde 1.000. 000 volume, şi săli de lectură, săli de conferinţe, saloane pentru expoziţiuni de arta, pentru teatru de păpuşi, etc. Noua bibliotecă va constitui astfel un centru cultural important al capitalei cehoslovace. -xox- Societatea universală a teatrului Secţia franceză a Societăţiiuniversale a Teatrului a reunit intr’un elegant volum toate informaţiunile şi toate articolele primului Congres internaţional al teatrului şi al primului Festivel internaţional din lume 1927. ■ Exi5035*fii SWSM». Ateneu : Maria Fonescu Bacaloglu, Tancu Tudor Vulcana. Mozart: N. Tempeanu, Marinescu, Zamfirescu-Dall. Hasever: Nuia Arbore. , Str. Toamnei 117: Alexandrina Maria Barbas. Regina Maria: Arh. Demian, Adina Paula Moscu, S. Tarasov si N. N. Tonitza. Ateneu : Anmuten. Cornelia Babic Daniel — Henri Daniel, sala ■ „Haseffer”. Sala Ileana : Doamna Cuţescu Stork. Cer°ţi la 1 Februarie in toată (ara BILETE de PAPAGAL cea mai mică ţoale zilnică posibilă, creionata de Tudor Arghezi cu colaborarea: domnişoarei Otilia Cazimir si a Domnilor F. Aderca, A. Buciurescu, Demostene Botez, N. D. Cocea, N. M Condiescu, Romulus Dianu, Ii. Ibrăîieanu, Adrian Maniu, Mihail Sadoveanu, AL O. Teodoreanu, Ionel Teodoreanu, G. Topârceanu, Sărmanul Klopstok, A. L. Zissu, etc. BILETELE de PAPAGAL vor fi expresia zilnica literara a vieţii intelectuale, politice, şi artistice româneşti, copiată cu un surâs. 2 lei exemplarul Abonamentul 60 de pe luna (30 de numere) Cererile de foi şi corespondenţa vor fi adresate Biletelor de Popays Strada sărindar No. 7, Bucureşti Premierele bahiului National din Iaşi „Jucăria dracului“ comedie politică in 4 acte de S. Teleajen. Pe cât de infecundă este scena ieşeană prin lipsa elementelor artistice, pe atât e de bogată în contribuţiuni dramatice. Ultima comedie originală a teatrului nostru este «Jucăria Dracului», datorită d-lui S. Teleajen. Era de altfel rândul d-sale, fiindcă d-nii Pascu şi col. Manolache îşi făcuseră datoria cu «Comedia morţii» şi «Migrena asiatică». De la început trebue să relevăm un fapt, care merită o deosebită subliniere din partea cronicarului dramatic: a asistat o mulţime imensă. Credem că meritul se datoreşte d-lui Teleajen, care a stârnit curiozitatea marelui public prin «Jucăria dracului», iar nu ieftenirea locurilor, aşa cum poate şi-au închipuit iniţiatorii acestui sistem. Şi pe urmă o comedie politică originală, o comedie de morajuri, care să aducă pe scenă crâmpeie din viaţa şi mediul urban român, se pretează la un haz foarte sănătos şi dispune bine asistenţa. Sub aceste auspicii s-a ridicat cortina şi a început desfăşurarea primului act. Nu insistam decât parţial asupra subiectului, deoarece vom face reveniri cu ocazia schiţărei interpretărei şi a jocului de scenă. Conul Enăcache Stolojan începe o viaţă grea şi nevrednica, dar norocul îl ajută şi din simplu maistru cizmar, ajunge important om politic şi strălucit candidat... independent Această metamorfoză e bine înţeles uşor explicabilă, prin milioanele agonisite cu străşnicie de cc. Enăcache. Vine o nouă perioadă electorală. Sumele grase aruncate de «leaderul» nostru îi dau reuşită. Dealtfel cc. Enăcache are «rubedenii la Ierusalim» şi autorităţile guvernamentale pe sub măria, îi asigură succesul. Victorie parţiala însă fiindcă deputatul Enăcache Storojan va ieşi cu capul spart din alegeri (cortina). Cu aceste simple consideraţiuni de ansamblu trecem la desfăşurarea critică a evenimentelor. Piesa d-lui Teleajăn serveşte o teză şi vrea să dee o lecţie de civism şi civilizaţie, cetăţenilor şi oamenilor politici cari nu cunosc alte argumente decât pumnul, bâta şi teroarea electorală. In această lume de orientalism se profilează diversele tipuri specifice vieţei noastre politice: întâi candidatul... independent, d. Vernescu Vâlcea (ec. Enăcache Storojan), încrezător în forţa banului, burghez din cap până în picioare, impetuos alegator şi veşnic căzut în alegeri, de 20 de ani de când s’a avântat turbulent spre tribuna parlamentară, întreg personagiul e împrumutat teatrului caragelian şi aduce un «aer occidental» prin concepţia sa «engleză», despre politică şi politiciani. D. Vernescu Vâlcea a întrupat pe ec. Enacache cu un meşteşug deosebit şi o mare maturaliţu. Actorul care a împlinit peste 50 ani de meserie, întrupează un erou, demn de imaginaţia şi resursele bogate ale d-lui S. Teleajen. Mitrică Bolovănescu, (d. Nosec), prefectul guvernamental întrupează un al 2-lea element scenic valoros al piesei. El va aresta pe ec. Enăcache în casă, în ziua de alegeri, îi va închide cu convingerea, omului demn şi supus interpret al ordinelor de sus (sic!). D. Nosec a fost puţin cam rece în desfăşurarea resurselor scenice, dar rutina se actoricească îl clasează dintre interpreţii buni şi valoroşi ai Teatrului nostru. Intriga politică avea nevoie insa şi de alte elemente. Astfel I. Săpunov — (d. Boldescu), perescutatul opoziţionist, jura moartea prefectului. Cc. Cristache Bolduş (d. Sava), un alt şef de jpartid, mănâncă deasemenea batae în timpul campaniei electorale. Răzbunări, scandaluri, furie de argumente şi desfăşurări contendente. Singur Bebe Crăciunel, student veteran şi etern guvernamental (d. M. Gheoghiu), caută să profite din orice situaţie. El îşi face visuri de mărire şi conchide ce discursuri parlamentare va ţine, ca raportor la Cameră. Pe urmă va veni subsecretar, ministru etc. In alegeri încasează deasemni bătae. Şi partea mai scandaloasă a tuturor acestor situaţii,e formează legăturile de rudenie a eroilor. Toţi sunt primiţi în casa lui ce. Enacache pompează fonduri pentru campania electorală şi binecuvântează bunătatea d-lui Sorgan. E viaţa expedientelor şi a cancanurilor politice, în toată goliciunea ei. Spectatorii au sorbit cu negaţiu tururile ingenioase de frază. Piesa d-lui Teleajăn ca technică, înseamnă un succes. Ii reproşăm însă prea multele trucuri actoriceşti, bune pentru hazul sănătos al balconului şi galeriei. Restul interpreţilor în notă. Bine d-nele Profir, Braeschi şi Melinte. Interesant de Handoca în rolul elevului de liceu. Aici autorul a reuşit să introducă o tiradă vehementă şi biciuitoare la adresa tineretului de astăzi, care neglijează cartea pentru dans, sporturi şi alte nimicuri Dealtfel expresii tipice au încoronat succesul scenelor : „atingemă p’un suter”, „aveţi ceva haleală”. D. Molcu reşit în rolul directorului de ziar, care dezinteresat, „tuşează” oamenii politici în vederea campaniei electorale. Recomandarea ce şi-o face , „Invalid” denotă o fineţă a d-lui Teleajeajăn, pe care puţini spectatori au interpretat-o în sensul adevărat. Mai menţionăm şi pe d. Doroşcanu în rolul ţăranului. Montarea bună şi cu amănunte technice impresionante. Piesa va aduce probabil frumoase reţele. Fiind locul să încheiem, nu putem trece cu vederea câteva referinţe generale asupra titlului. Ce înseamnă „Jucăria Dracului”? ce vrea să exprime această indisciplinată metaforă? Dar d. Teleajăn a vizat şi acum bine. Politica pasionează, atrage, farmecă. Azi se joacă unul, mâine altul şi se serveşte de argumentele eelectorale cunoscute. Cei cărora le plac asemen distracţii nu scapă însă mai niciodată teferi. Iată pentru ce jucăria politică, rămâne o jucărie a Satanei. Ea boxează, loveşte, răneşte şi e tot atât de periculoasă, precum un cartuş de dinamită uitat întrun buzunar. Piesa d-lui Teleajăn fără a viza pe succese eclatante, serveşte drept argument unor spectacole gustate şi frumoase, o melodie uşoară, veselă şi foarte armonioasă. Cronicarul se socoteşte mulţumit, to aşa precum e îndreptăţit a se crede autorul. I. Fr. Botez Artiştii Teatrului Naţional G. CIPRIAN I. mim Dorina Demetrescu D. Sireteanu, N. Chiris etc fac un grandios turneu cu : Omul cu Mârţoaga Comedie in 4 acte de U. Ciprian 29 ; Braşov, 10; Câmpină, 11. IN FEBRUARIE ; focşani, 1 Bârlad, 2; laşi, 3; Dorohoi, 4 Botoşani, 5 ; Cernăuţi, 6 ; Roman ?; Piatra, 8 . Tg.-Ocna, 9; le- MARELE TURNEU Comp. CĂRĂBUŞ Director: C. TANASE Marile succese bucureştene Din lonta inima î Revistă de d. A. de HERZ Zodia porcolul Revista de d. N. KIRIŢESCU PERSONALUL ARTISTIC D-nele Nataliţa Pavelescu, Tuchy Eremia, Ecaterina Vasilu, Violeta Ionescu, Lizica Petrescu, Rozii Rozzi, d-nii Tănase, Titu Protopopescu, P. Codruţ, Dan Demetrescu, Em. Şerbanescu, Lorenz Giovani, Balet 80 persoane. CELEBRI DANSATORI July şi Fernem Mare montare cu costume şî decoruri adjuse de la Paris. Director de scenă C. Tănase, Conducerea muzicală AL Bărcănescu. ITINERARIU 1 Februarie Piteşti. 2 Februarie Râmnicul-Vâlcei. 5 Februarie Caracal. 4—5 Februarie Craiova. 6 Februarie Turnu-Severin. 7 Februarie Caransebeş. 8—9 Februarie Timişoara. 10—l1 Februarie Reşiţa. 12 Februarie Lugoş. 13 Februarie Deva. 14 Februarie Arad. 15 Februarie Oradea-Mare 16 Februarie Cărei Mari. 17 Februarie Satu Mare. 18 Februarie Baia Mare. 19 Februarie Dej. 20 Februarie Cluj. 21 Februarie Turda. 22 Februarie Târgul Mureş 23 Februarie Alba-Iulia. 24 Februarie Sibiu. 25 Februarie Mediaş. 26 Februarie Sighişoara. 27 Februarie Braşov. 28 Februarie Ploeşti. 29 Febr., 1 Martie Brăila. 2, 3 şi 4 Martie Galaţi. 5 Martie Bârlad. 6 Martie Vaslui. 7 Martie Chişinău. 8 Martie Bălţi. 9, 10 şi 11 Martie Iaşi. 12 şi 13 Martie Cernăuţi 14 Martie Botoşani. 15 Martie Fălticeni. 16 Martie Roman. 17 şi 18 Martie Focşani. 19 Martie Tecuci. 20 Martie Bacău. 21 Martie Piatra-Neamţ. 22 Martie Buhuşi. 23 Martie Râmnicul-Sărat, al Se Turneul Companiei „N. LEONARD44 reprezintă tampognulic scara comedie muzicală şi 3 acte de N. Kiriţescu. Muzică de Raul Sculy cu Iaarlena Bodescu INTINERARIUL Marţi, 31 Ianuarie, Slatina Miercuri, 1 Februarie, Caracal Vineri, 3 Februarie, Târgu-Jiu Joi 2 februarie, Craiova Sâmbătă, 4 Febr. T.-Severin Duminică, 5 Februarie, Lugoj Luni, 6 Februarie, Timişoara Marţi, 7 Februarie, Arad Miercuri, 8 Febr., Oradia Mare Joi, 9 Februarie, Cluj Vineri, 10 Februarie, T.-Mureş Sâmbăta, 11 Februarie, Sibiu Duminică, 12 Febr. R.-Vâlcea Marţi 14 Februarie, Constanţa, Miercuri, 15 Febr. Bazargic