Rampa, februarie 1928 (Anul 13, nr. 3006-3030)

1928-02-01 / nr. 3006

INFORMATIUNI Casierul teatrului Grand. Comedia franceză va relua Guignol din Paris a delapidat­­ în cursul lunei Martie ..Cama suma de 45.000 franci. Astăseară Mărfi, 3­ 1 Ianuarie crt., Teatrul National repre­zintă din nou „Omul cu mâr­­ţoaga” de G. Ciprian, d-na Tantzi Bogdan şi maestrul Bre­­zeanu reluându-şi rolurile cre­ate de d-lor la premieră alături de d-l Calboreanu şi Ion Sâr­bul creatorii desăvârşi­ţi ai lui Chirică şi Varlaru, valul copiilor­­ de Sain­t-Geor­­ges de Bouhélier. De asemeni din cauza reprezen­taţiilor ă-rei Vantum, fantezia, dram­atica, a d-lui N­ Olt­escu se va reprezenta pentru, ultima dată în matineul de Sâmbătă 4 Februa­rie crt. D-ra Tantzi Bogdan va reapare în rolul Coppoliei c­reiat de d-sa la premieră. Cercul Domnişoarelor pen­tru ajutorarea tuberculoşilor de sub preşidenţia d-nei Char­­otte Liraim, organizează pen­tru Sâmbătă, 4 Februarie, în saloanele Cercului „Liberta­tea­­ o grandioasă serată costu­mată şi necostumata, care va avea ca motto , o scară prin­tre saltimbanci. Vernisajul expoziţiei de pic­tură a d-nei Cornelia Babri­niel şi d-lui Henri Daniel, va avea loc Duminica 5 Februarie ora 11 a. m. în sala librăriei „Hasever”. Expoziţia va fi deschisă până la finele lunei. D­ict.ON MhiNOELSOMN Profesor de vioara şi-a reluat lecţiunile Înscrieri zilnic Berzei 100 Compania dramatică de la teatrul Regina Maria va repre­zintă în tot cursul săptăm­ânei piesa lui Wilde „Soţul ideal”. In matineul de Duminică se va juca comedia lui Molnár „Teatru în castel”. Pictorul Ştefan Constanti­­nescu va deschide expoziţia sa­­de pictură la 1 Februarie în sala H-a a „Ateneului Român”. Teatrul Naţional anunţă pentru astă seară comedia d-lui Ciprian „Omul cu mârţoaga”. Rolul Maria va fi interpretat de d-ra Tantzi Bogdan. Opera Româna va reprezintă în matineul de Duminica vii­toare, „Samson şi Dalila” în loc, de „Faust” cum se anun­ţase. Din cauza repetiţiei generale a baletului „Petruska” Opera Română va face relache astă seară Marţi. Astă seară Marţi are loc la Eforie ultima representaţie a companiei C. Tănase cu revista „Zodia porcului”. D. C. Tănase cu întregul său ansamblu va juca astă seară Marţi la, Piteşti revista „Din toată ini­­ma” de M. A.de Herz. Compania dramatică a tea­trului Nostru va reprezintă în matineul de Joi comedia d-lui N. Kiriţescu „Un erou”. In rolurile principale d-na Stanca Alexandrescu şi d-l Ion Sârbul In matineul de Joi 2 Februa­rie crt. se va reprezenta pentru ultima oară „Prometeu” de d. Vic­tor Eftimiu urmând a pleca în turneu cu piesa d-sale. Preţurile sunte cele populare de matineu. Opera din Cluj va „Tanhouse” de Richard ner rena Wag­ ibparml. Teatrul Naţional va reprezenta în Aprilie tragedia lui Shakes­peare „Borneo şi Julietta”. Duminică la orele 10 are loc în sălile Academiei Artelor Decorative din Str. Campinea­­nu 17, vernisajul expoziţiei de pictură a d-nei Lucia Dem­e­­triad Bălăcescu. Compania dramatică de la Tea­trul Regina Maria va face un tur­­neu cu piesele : „Don Carlos” şi „Soţul ideal”. Pictorul N. N. Tonitza va deschide expoziţia sa de pic­tură în ziua de 1 Februarie în Căminul Artelor „Regina Ma­­­îi­na . A apărut „Gândirea” , anul opt numărul 1 , cu următorul sumar T. Vianu : H. Massis» R. Han.: Poezii. Cezar Petrescu : Palace. V­­io­icul eseu : Şarpele. Adrian Maniu : Poeme. Dragoş Protopopescu : Hăul. IDEI OAMENI ŞI FAPTE O. W. Cinek : Muzeul Simu. Em. Ihicuţa : Sabin Pop. M. El­iade: Beatrice şi Don Quichotte. (­. Călinescu: Ionel Teodoreanu. CRONICA LITERARA Em Bucuţa: Când scriitorii împlinesc şaizeci de ani. CĂRŢILE Al. Rădăuţu : „Ciuh­andia" Liviu Rebreanu : „Răsărit” de D. Ciurezu. CRONICA PLASTICA O­l. Cisek : Desenările lui RoSSU. DRAMA ŞI TEATRU­­. M. Sadoveanu : „Luminiţa" Ticu Archip. „Cronica măruntă” o semnează d-nii: Nichifor Crainic, Em. Bu­­cuţa şi Al. Bădăuţă. Reproducerile sunt dato­rite d-lui C. Ressu, iar desenele şi vignetele din interior, ca de obicei d-lui Demian In foyerele Operei Române se repetă „Trubadurul” de Verdi sub conducerea muzicală a d-lui E. Masaim. Sâmbătă seara are loc la Ateneu concertul tenorului C. Stroescu. D-ra Elena Zamora a plecat în Italia. Viitoarea premieră a teatrului Naţional va fi ,„aedra” de Racine cu d-na Marioara Ventura. Teatru­l Nostru va reprezen­ta în tot cursul acestei săptă­mâni în fiecare seară comedia „Moritz al II-lea” de Impeko­ven şi Matern. Viitoarea premieră a Operei din Cluj va fi „Werther” de Massenet. Duminică are loc la Ateneu al treilea şi ulimul concert al Fi­larmonicei dirijat de Ed. Gr. Ple­­şoianu. --------««o»»—-—-— fl mnr»t nwea traae^îa^ Mari» GwerrPfO O telegramă laconică din Ma­drid ne anunţă moartea. Barel Bernhardt a Spaniei Maria Guer­rero, decedată după o scurtă boală. Elevă a lui Coquelin Ainé, Ma­ria Guerrero a luptat mult pentru renaşterea teatrului spaniol, fon­dând la Madrid „Teatrul spaniol” unde a interpretat marele reper­toriu. La întreprinderea sa Guerrero a fost ajutată, foarte mult de Sa­rah Bernhardt, de care o lega o cordială amiciţie. S-a măritat cu un grand d’E­­spagno, care ca să-i facă pe plac a devenit actor sub numele de Diaz de Mendoza. Spania lui Primo de Riviera e în doliu ; într’un scurt interval au murit doi din cei mai iluştri reprezentanţi ai ei : Blase­nez şi Marin Guerrero. -----— sex —— Tia no do ­in muzeu internaţional Pe lângă muzeul din Gre­noble se va construi în curând mai multe săli cari vor fi con­sacrate artei internaţionale. Vor expune aoi artişti aparţi­nând celor cinci continente. Ploeşti Sub auspicile fundaţiei cultura­le Regele Mihai I, va avea loc în seara de 9 Februarie a. c. al doi­lea concert de coarde al cunoscu­tului quartet de sub conducerea maestrului C. Nottara şi cu pre­ţiosul concurs al apreciatului bas G. Folescu de la Opera Română. Concertul va avea loc în sala tea­trului „Modern”. Cinematografie.­­ Stagiunea cinematografică în orașul nostru este cât se poate de satisfăcătoare. Cele patru localuri de cinemato­graf din localitate, ne-au dat ocazia să admirăm o serie de filme cu reputaţie mondială. Astfel la ci­nematograful „Odeon” au rulat: Sirena, Lyg, In umbra morminte­lor, Monumentul Indian, etc. Ci­nema „Clasic” , Prima dragoste —­ prima durere, Doamna fără voal, Sonia, Orlow, etc. „Modern”, Lord Satan, Romanul unui tânăr, Spaima, din Singapore, Noi sun­tem fetele regimentului, Alteța Sa, Mister­iu, etc. „Griviţa” , Fe­cioara din Vilna, Viena râde... V­iena plânge, Calea Uitărei, etc. După cum se vede mai sus an­treprenorii cinematografelor noa­stre nu au precupeţit nimic adu­când de categoria celor enumărate mai sus. xpx Dele Teatnil National din Cint —mu ii...WMmsg inii wi^Mjiiiiimiwiii———i—ip/pmtmmmmm­vmmmm­ ­­tarea „Năpastei“ dramă în 2 acte de 2. L. Caragia­l.— „Recomandaţia” comedie într’un act de Maz Maurey De mult nu s’a mai dat la „Na­ţionalul” din Cluj viguroasa dra­mă a lui Caragiale „Năpasta”. Marţi ea s’a dat în bune condiţiuni artistice. Noi ne-am aşteptat ca Direcţia Teatrului Naţional din Cluj, la re­luarea „Năpastei” să invite pe genialul creator al rolului celui mai important din dramă — Ioan Nebunul — pe nenea Iancu Bre­­zeanu. Căci a rămas şi în amin­tirea Ardealului, încă din turneul din 1913, sub regim maghiar (tur­neul trupei Victor Antonescu —­ Maria Ciucurescu, — Ion Brezea­­nu) creaţiunea lui extraordinară din „Năpasta”. Felul cum redă Brezeanu, neli­niştea, teroarea şi halucinaţiiile a­­cestui nenorocit ocnaş, chipul cum zugrăveşte el calvarul ţăranului român, flămând şi fără vină, dar prigonit, hăituit, aruncat în ocnă, fără să fi săvârşit crima, ci pe simpla presupunere, sau bănuială, — apoi tranziţia lui de la întuneri­cul demenţei la întunericul mor­fei, — este de un realism înfio­rător, de o emoţiune zguduitoarea îmi aduc aminte, cum Brezeanu, şi după ce-şi termina rolul, — re­venit în culise, vibra încă de gro­zăvia şi de tragicul acestei întru­pări. Ioan Brezeanu, — elementul na­ţional de forţă al Teatrului ro­mânesc, care a jucat aci când Ar­dealul era încă subjugat, — tre­buie să fie invitat acum la Cluj, să joace iarăş în „Năpasta” în Ardealul eliberat. D. Nae Voicu care a interpretat pe ocnaşul Ioan acum la Naţionalul din Cluj,­­a jucat, fără gând să-l i­mi­teze pe marele înaintaş. Nici el nu vrea şi nici alţii nu voiesc să-l compare cu marele Iancu Brezeanu. Şi to­tuşi o spunem cu deplină since­ritate, că artistul Nae Voicu s’a a­­chitat conştiincios de greaua sar­cină. Cu frumoase resurse de expre­­siune scenică, ne-a redat pe loan ocnaşul natural şi omenesc, ne-a dat un exemplar din mulţimea de ţărani umili, urgisiţi, urmăriţi de o soartă vitregă. Impresionant a fost în momen­tele de halucinaţie şi înfricoşător în scenele de mânie cumplită din actul al doilea când îi străfulgera deodată prin minte, grozavul a­­devăr că el pe nedrept a stat zece ani în ocnă, ispăşind crima altuia, a aceluia care stă acuma în faţa lui, Drăgomir, şi îi cere socoteală strângândul de gât. Publicul a ovaţionat îndelung pe talentatul artist. Doamna Beatrice Criveţeanu, în Anca, a plăcut îndeosebi pentru glasul ei cald, un glas miraculos de frumos, cum puţine artiste au la Teatrul Naţional, o voce cu es­tompări de culoare şi lumini cuce­ritoare. Ne-a dat o Anca rezolută, care cu o hotărâre neînduplecată îşi înfăptueşte gândul de a desco­peri în al doilea soţ pe criminalul primului ei soţ. D. Florea Simionescu a întru­pat pe Drăgomir cu multă pri­cepere. Mustrările de conştiinţă, povara crimei comise, îl apasă cumplit, şi prin aceasta a susţinut bine rolul. In notă D. Potroacă in învăţă­torul Gheorghe. Spectacolul s’a terminat Cu o comedie într’un act de Max Mau­­ney „Recom­andatia”, care a dat prilej d-lui Mişu Ştefanescu, să ne arate încă odată, ce element de prima valoare are într'ânsul Na­ţionalul din Cluj. Numai în opt zile a apărut în trei piese deose­bite : în „Plicul”, „Extemporalul” şi „Recomandarea”, în consilierul comunal speculant, într’un direc­tor de liceu şi într’un funcţionar fără slujbă, tot alte tipuri cu alte tipuri. Şi actorul acesta în orice si­tuaţie nouă a găsit noi şi juste ac­cente, mască şi atitudini de un realism uluitor, cu un excelent gust de adevăr. El ştie să dea un relief remar­cabil oricărei figuri ce încarnează, nunând mult suflet, mult elan. Nu-i de mirare că publicul îl răs­plăteşte cu cele mai generoase a­­clamațiuni. Cronica timişoreană In noua sală a teatrului comu­­nal a avut loc în seara zilei de 24 ianuarie a. c., concertul „Cânta­rea României ’ dirijat de d-l Mar­cel Botez. Concertul a avut un succes ex­traordinar şi unic până în prezent la Timişoara, cu această ocaziune am remarcat prezenţa unui mare public din înalta societate timişo­reană şi lucru neobişnuit până acum la noi, decât numai la Târ­nase, o sală arhiplină. Programul a fost compus în majoritate din cântece religioase care au fost inter­pretate cu o rară virtuozitate şi ne-a redat cu o artă desăvârşită atmosfera specific rustică a lucră­rilor corale de Vidu, Jora, Galines­cu și Movilă. Sărbătorirea zilei de 24 Ianuarie anul acesta, s’a făcut cu un fast deosebit. In sala noului teatru co­munal, a avut loc în după amiaza zilei de atâta însemnătate pentru noi românii, un festival artistic la cari a dat concursul toate liceele şi şcolile secundare şi normale din localitate. începutul festivalului s-a făcut prin — Imnul „Regal Român” care a fost executat foar­te bine de elevele şcoalei „Carmen Sylva”, a urmat apoi cuvântarea d-lui inspector şcolar Petrovici care a vorbit despre importanţa zilei de 24 ianuarie, restul progra­mului a fost compus din : Trăiască România Mare, executat de şcoala normală. Hora Unirei, executata de­­ elevele liceului „Carmen Syl­va” Trubadurul (solo) executat de d. G. Popescu student la Poli­­techmică, acompaniat de orchestra şi corul liceului „Diaconovici Logs”. Recitări diferite de către artiştii Soare, Coco Demetrescu şi alţii de la teatrul naţional din Craiova şi diferiţi elevi şi studenţi iar d-nele Păcurarii şi Ortansa Cosmin au cântat diferite arii naţionale. (Dor bribeag, Păi, Ochii albaştri şi dră­La sfârşitul festivalului s’a re­prezentat o feerie într’un act „Poema României Mari”. Festivalul a avut un succes de­plin, muzica Reg. 5 Vânători a exe­cutat diferite arii naţionale în pauză. La 17 Ianuarie a. c. se anunţă Quartet-ul Rose, care va avea loc în sala casinoului Civilo-Militar. La 28 Ianuarie va avea loc în sala de festivităţi a Manufacturii de tutun, — Balul — Clubului sportiv R. M. S. Pentru 4 Februarie se anunţă balul clubului sportiv R. G. M­. T. din localitate care va avea loc în sala fabricei de bere din Fa­bric. La 4 Februarie a. c., trupa Gramatica va reprezenta în sala noului teatru comunal piesele Medalii bătrâne şi Israel. La 6 Februarie, Marioara Voicu­­Desert va reprezenta în localitate „învierea”. La 9 Februarie se anunţă trupa de reviste Tănase. La 20 Februarie a. c. Leonard cu Lampagiul de seară. N. I. P. RA­MPA Constanta O CONFERINŢA A D-LUI ION MARIN SADOVEANU LA CONSTANŢA Pentru ziua de 9 Februaria, ora 9 seara se anunţa în gala Elpis conferinţa distinsului literat d Ion Marin Sadoveanu, inspector general al teatrelor. Titlul intere­santei conferinţe e,: „Aspecte so­ciale şi artistice, din Rusia sovie­tică de azi” Ion Marin Sadovetuiu Biblioteca centrala din Prsga Una din cele mai frumoase clădiri, care fac fala oraşului, va fi în curând pusă la dispo­ziţia publicului. E vorba de noua clădire a bibliotecii cen­trale a municipiului Praga, Construită de arhitectul Roith, pe cheltuiala Casei centrale de economii cu ocazia aniversării a­­60 ani de existenţa acesteia. Biblioteca comunală există încă din­­1891 şi clădirea în care se află acum e mult prea mică. In 1914 avea circa 100 000 vo­lume, iar astăzi poseda peste 400.000, care­ sunt împrumuta­ta populaţiei şi acasă. Bibliote­ca are în diferite cartiere ale oraşului 46 filiale. Majoritatea cărţilor sunt în limba cehă, dar şi lucrările în limbi străine, precum şi cele muzicale, sunt bogat reprezen­tate. In noua clădire se vor afla afară de bibliotecă, care e or­ganizată să poată cuprinde 1.000. 000 volume, şi săli de lec­tură, săli de conferinţe, saloane pentru expoziţiuni de arta, pentru teatru de păpuşi, etc. Noua bibliotecă va constitui astfel un centru cultural im­portant al capitalei cehoslo­vace. -xox- Societatea universală a teatrului Secţia franceză a Societăţii­­universale a Teatrului a reunit intr’un elegant volum toate in­­formaţiunile şi toate articolele primului Congres internaţio­nal al teatrului şi al primului Festi­vel internaţional din lu­me 1927. ■ Exi5035*fii SWSM». Ateneu : Maria Fonescu Bacalo­­glu, Tancu Tudor Vulcana. Mozart: N. Tempeanu, Mari­­nescu, Zamfirescu-Dall. Hasever: Nuia Arbore. , Str. Toamnei 117: Alexandrina Maria Bar­bas. Regina Maria: Arh. Demian, Adina Paula Moscu, S. Tarasov­­ si N. N. Tonit­za. Ateneu : Anmuten. Cornelia Babic Daniel — Henri Daniel, sala ■ „Haseffer”. Sala Ileana : Doamna Cuţescu Stork. Cer°ţi la 1 Februarie in toată (ar­a BILETE de PAPAGAL cea mai mică ţoale zilnică posibilă, creionata de Tudor Arghezi cu colaborarea: domnişoarei Otilia Cazimir si a Domnilor F. Aderca, A. Bu­ciurescu, Demostene Bo­tez, N. D. Cocea, N. M Condiescu, Romulus Dianu, Ii. Ibrăîieanu, Adrian Maniu, Mihail Sadoveanu, AL O. Teodoreanu, Ionel Teodoreanu, G. Topârceanu, Sărmanul Klopstok, A. L. Zissu, etc. BILETELE de PAPAGAL vor fi expresia zilnica lite­­rara a vieţii intelectuale, politice, şi artistice româneşti, copiată cu un surâs. 2 lei exemplarul Abonamentul 60 de pe luna (30 de numere) Cererile de foi şi corespondenţa vor fi adresate Biletelor de Popays Strada sărindar No. 7, Bucureşti Premierele b­ahiului National din Iaşi „Jucăria dracului“ comedie politică in 4 acte de S. Teleajen. Pe cât de infecundă este sce­na ieşeană prin lipsa elemente­lor artistice, pe atât e de boga­tă în contribuţiuni dramatice. Ultima comedie originală a teatrului nostru este «Jucăria Dracului», datorită d-lui S. Te­leajen. Era de altfel rândul d-sale, fiindcă d-nii Pascu şi col. Manolache îşi făcuseră da­toria cu «Comedia morţii» şi «Migrena asiatică». De la început trebue să rele­văm un fapt, care merită o de­osebită subliniere din partea cronicarului dramatic: a asis­tat o mulţime imensă. Credem că meritul se dato­­reşte d-lui Teleajen, care a stârnit curiozitatea marelui public prin «Jucăria dracu­lui», iar nu ieftenirea locuri­lor, aşa cum poate şi-au închi­puit iniţiatorii acestui sistem. Şi pe urmă o comedie politică originală, o comedie de moraj­­uri, care să aducă pe scenă crâmpeie din viaţa şi mediul urban român, se pretează la un haz foarte sănătos şi dispune bine asistenţa. Sub aceste auspicii s-a ridi­­cat cortina şi a început desfă­şurarea primului act. Nu insis­tam decât parţial asupra su­biectului, deoarece vom face reveniri cu ocazia schiţărei in­­terpretărei şi a jocului de scenă. Conul Enăcache Stol­o­jan începe o viaţă grea şi nevred­nica, dar norocul îl ajută şi din simplu maistru cizmar, ajunge important om politic şi strălu­cit candidat... independent Această metamorfoză e bine înţeles uşor explicabilă, prin milioanele agonisite cu străş­nicie de cc. Enăcache. Vine o nouă perioadă elec­torală. Sumele grase aruncate de «leaderul» nostru îi dau re­uşită. Dealtfel cc. Enăcache are «rubedenii la Ierusalim» şi autorităţile guvernamentale pe sub măria, îi asigură succesul. Victorie parţiala însă fiindcă deputatul Enăcache Storojan va ieşi cu capul spart din ale­geri (cortina). Cu aceste simple considera­­ţiuni de ansamblu trecem la desfăşurarea critică a eveni­mentelor. Piesa d-lui Teleajăn serve­şte o teză şi vrea să dee o lec­ţie de civism şi civilizaţie, ce­tăţenilor şi oamenilor politici cari nu cunosc alte argumente decât pumnul, bâta şi teroarea electorală. In această lume de orientalism se profilează di­versele tipuri specifice vieţei noastre politice: întâi candidatul... indepen­dent, d. Vernescu Vâlcea (ec. Enăcache Storojan), încrezător în forţa banului, burghez din cap până în picioare, impetuos alegator şi veşnic căzut în ale­geri, de 20 de ani de când s’a avântat turbulent spre tribuna parlamentară, întreg persona­giul e împrumutat teatrului caragelian şi aduce un «aer oc­ci­den­tal» prin concepţia sa «engleză», despre politică şi politiciani. D. Vernescu Vâlcea a întrupat pe ec. Enacache cu un meşteşug deosebit şi o ma­re m­aturaliţu. Actorul care a împlinit peste 50 ani de mese­rie, întrupează un erou, demn de imaginaţia şi resursele bo­gate ale d-lui S. Teleajen. Mitrică Bolovănescu, (d. No­­sec), prefectul guvernamental întrupează un al 2-lea element scenic valoros al piesei. El va aresta pe ec. Enăcache în casă, în ziua de alegeri, îi va închide cu convingerea, omului demn şi supus interpret al ordinelor de sus (sic!). D. Nosec a fost puţin cam rece în desfăşurarea re­surselor scenice, dar rutina se actoricească îl clasează dintre interpreţii buni şi valoroşi ai Teatrului nostru. Intriga politică avea nevoie insa şi de alte elemente. Astfel I. Săpunov — (d. Bol­­descu), perescutatul opoziţio­­nist, jura moartea prefectului. Cc. Cristache Bolduş (d. Sava), un alt şef de jpartid, mănâncă deasemenea batae în timpul campaniei electorale. Răzbu­nări, scandaluri, furie de argu­mente şi desfăşurări conten­­dente. Singur Bebe Crăciunel, stu­dent veteran şi etern guverna­mental (d. M. Gheoghiu), caută să profite din orice situaţie. El îşi face visuri de mărire şi con­chide ce discursuri parlamen­tare va ţine, ca raportor la Ca­meră. Pe urmă va veni subse­cretar, ministru etc. In alegeri încasează deasemni bătae. Şi partea mai scandaloasă a tuturor acestor situaţii,­­e for­mează legăturile de rudenie a e­­roilor. Toţi sunt primiţi în casa lui ce. Enacache pompează fon­duri pentru campania electorală şi binecuvântează bunătatea d-lui S­organ. E viaţa expedientelor şi a cancanurilor politice, în toată goliciunea ei. Spectatorii au sorbit cu neg­aţiu tururile ingenioase de frază. Pie­sa d-lui Teleajăn ca technică, în­seamnă un succes. Ii reproşăm însă prea multele trucuri actori­ceşti, bune pentru hazul sănătos al balconului şi galeriei. Restul interpreţilor în notă. Bine d-nele Profir, Braeschi şi Melinte. Interesant de Handoca în rolul elevului de liceu. Aici au­torul a reuşit să introducă o tiradă vehementă şi biciuitoare la adresa tineretului de astăzi, care negli­­jează cartea pentru dans, sporturi şi alte nimicuri Dealtfel expresii tipice au înco­ronat succesul scenelor : „atinge­­mă p’un suter”, „aveţi ceva halea­lă”. D. Molcu reşit în rolul directo­rului de ziar, care dezinteresat, „tuşează” oamenii politici în ve­derea campaniei electorale. Reco­mandarea ce şi-o face , „Invalid” denotă o fineţă a d-lui Teleajea­­jăn, pe care puţini spectatori au interpretat-o în sensul adevărat. Mai menţionăm şi pe d. Doroşca­nu în rolul ţăranului. Montarea bună şi cu amănunte technice impresionante. Piesa va aduce probabil frumoase reţele. Fiind locul să încheiem, nu pu­tem trece cu vederea câteva refe­rinţe generale asupra titlului. Ce înseamnă „Jucăria Dracului”? ce vrea să exprime această indisci­­plinată metaforă? Dar d. Telea­jăn a vizat şi acum bine. Politica pasionează, atrage, far­mecă. Azi se joacă unul, mâine al­tul şi se serveşte de argumentele eelectorale cunoscute. Cei cărora le plac asemen distracţii nu scapă însă mai niciodată teferi. Iată pen­tru ce jucăria politică, rămâne o jucărie a Satanei. Ea boxează, lo­veşte, răneşte şi e tot atât de peri­culoasă, precum un cartuş de di­namită uitat întrun buzunar. Piesa d-lui Teleajăn fără a viza pe succese eclatante, serveşte drept argument unor spectacole gustate şi frumoase, o melodie u­­şoară, veselă şi foarte armonioasă. Cronicarul se socoteşte mulţumit, to aşa precum e îndreptăţit a se crede autorul. I. Fr. Botez Artiştii Teatrului Naţional G. CIPRIAN I. mim Dorina Demetrescu D. Sireteanu, N. Chiris etc fac un grandios turneu cu : Omul cu Mârţoaga Comedie in 4 acte de U. Ciprian 29 ; Braşov, 10; Câm­­pină, 11. IN FEBRUARIE ; focşani, 1 Bârlad, 2; laşi, 3; Dorohoi, 4 Botoşani, 5 ; Cernăuţi, 6 ; Roman ?; Piatra, 8 . Tg.-Ocna, 9; le- MARELE TURNEU Comp. CĂRĂBUŞ Director: C. TAN­ASE Marile succese bucureştene Din lonta inima î Revistă de d. A. de HERZ Zodia porcolul Revista de d. N. KIRIŢESCU PERSONALUL ARTISTIC D-nele Natal­iţa Pavelescu, Tuchy Erem­ia, Ecaterina Vasi­­lu, Violeta Ionescu, Lizica Pe­trescu, Rozii Rozzi, d-nii Tă­nase, Titu Protopopescu, P. Co­druţ, Dan Demetrescu, Em. Şerbanescu, Lorenz Giovani, Balet 80 persoane. CELEBRI DANSATORI July şi Fernem Mare montare cu costume şî decoruri adjuse de la Paris. Director de scenă C. Tănase, Conducerea muzicală AL Bărcănescu. ITINERARIU 1 Februarie Piteşti. 2 Februarie Râmnicul-Vâl­­cei. 5 Februarie Caracal. 4—5 Februarie Craiova. 6 Februarie Turnu-Severin. 7 Februarie Caransebeş. 8—9 Februarie Timişoara. 10—l1 Februarie Reşiţa. 12 Februarie Lugoş. 13 Februarie Deva. 14 Februarie Arad. 15 Februarie Oradea-Mare 16 Februarie Cărei Mari. 17 Februarie Satu Mare. 18 Februarie Baia Mare. 19 Februarie Dej. 20 Februarie Cluj. 21 Februarie Turda. 22 Februarie Târgul Mureş 23 Februarie Alba-Iulia. 24 Februarie Sibiu. 25 Februarie Mediaş. 26 Februarie Sighişoara. 27 Februarie Braşov. 28 Februarie Ploeşti. 29 Febr., 1 Martie Brăila. 2, 3 şi 4 Martie Galaţi. 5 Martie Bârlad. 6 Martie Vaslui. 7 Martie Chişinău. 8 Martie Bălţi. 9, 10 şi 11 Martie Iaşi. 12 şi 13 Martie Cernăuţi 14 Martie Botoşani. 15 Martie Fălticeni. 16 Martie Roman. 17 şi 18 Martie Focşani. 19 Martie Tecuci. 20 Martie Bacău. 21 Martie Piatra-Neamţ. 22 Martie Buhuşi. 23 Martie Râmnicul-Sărat, al Se Turneul Companiei „N. LEONARD44 reprezintă tampognul­ic scara comedie muzicală şi 3 acte de N. Kiriţescu. Muzică de Raul Sculy cu Iaarlena Bodescu INTINERARIUL Marţi, 31 Ianuarie, Slatina Miercuri, 1 Februarie, Caracal Vineri, 3 Februarie, Târgu-Jiu Joi 2 februarie, Craiova Sâmbătă, 4 Febr. T.-Severin Duminică, 5 Februarie, Lugoj Luni, 6 Februarie, Timişoara Marţi, 7 Februarie, Arad Miercuri, 8 Febr., Oradia Mare Joi, 9 Februarie, Cluj Vineri, 10 Februarie, T.-Mureş Sâmbăta, 11 Februarie, Sibiu Duminică, 12 Febr. R.-Vâlcea Marţi 14 Februarie, Constanţa, Miercuri, 15 Febr. Bazargic

Next