Rampa, august 1928 (Anul 13, nr. 3155-3181)
1928-08-01 / nr. 3155
INFORMATION! Ultimele reprezentaţii ale revistei „Cioc, cioc, cioc” au loc la Teatrul Cărăbuş astăzi, mâine şi joi, roTîn Calea Victoriei 57. Plecând în străinătate a aduce modele pentru sezonul de iarnă, anunţă că astăzi este ultima zi de desfacere a modelelor de pălării cu preţuri excepţionale, începând de Luni pălăriile vor fi depozitate la Cassa LILLY, Victoriei 164, unde le veţi cumpăra cu acela? preţ redus. La Amsterdam s-a organizat cu ocazia Jocurilor Olimpice o importantă secţie literară şi artistică consacrată celebrării acestor jocuri. Compania dramatică a lui Dario Nicodemi va da o serie de reprezentaţii la Montevideo. Premiera piesei „Turandot” de Gozzi are loc la Teatrul Naţional În ziua de 1 Septembrie crt. Diai CAUZA SEZONULUI ÎNAINTAT s-a pus în vânzare cu preţuri extrem de reduse Marchizete, Sole Ecrue Eponturi pentru cape şi halate de bae şi alte Noutati de varfi la vechiul şi reputatul magazin riMIN POLLINGHER din Str. Lipscani, 26 Bucureşti Comedie des Champs-Élysées din Paris va reprezenta piesa pantalonul” de Cari Stemheim. Í; 1 " Mâine încep la Teatrul Naţional repetiţiile în vederea viitoarei stagiuni. Printre primele piese originale pe care le va prezenta Teatrul Naţional în viitoarea stagiune este „Papagalii” de d. Const. Râuleţ. Nodalim Coda este titlul unui elegant volum cuprinzând cincizeci de schiţe” vesele datorite confratelui nostru Lunettes Noires (d-l Tudor Muşatescu). Volumul va apărea și se va pune în vânzare la toate librăriile la 15 iulie. Teatrului Renaissance din Paris i se va aduce transformări radicale. • DIN CAUZA SEZONULUI ÎNAINTAT magazinul „A LA SALARITAIE“ Str. Lipscani 30, București A pus în vânzare toate MĂRFURILE DE VARA, calităţi superioare cu o colosală reducere de preţuri în crosen detail Comedia Franceză a reluat „Le Demi Monde" cu Robine în rolul principal. Uniunea artiştilor francezi a început o vie propagandă pentru stabilirea contractului-tip. A apărut î Zgomotul uzinelor Simona Basarab Volumul se află în depozit general la librăria Franco-Română, B-dul Elisabeta No. 30 şi se găseşte de vânzare la toate librăriile din ţară. „Omul zilei” piesa d-lui Ion Sân Giorgiu se va prezenta în viitoarea stagiune a Teatrului National. In cursul lunei Septembrie va apare în editura „Gaganod Hancock” traducerea poeziilor lui Eminescu sub titlul : „Roumanian classic Eminescu-Poems”. Traducerea e datorită d-lui profesor Olimpiu Ştefanovici- Svenk şi d-rei Sylvia Pankhurst fiind însoțită de o prefaţa a d-lui N. Iorga. . . Muzeul Victor Eugo va fi mărit din Paris de Constanta Arşiţă!... Pe trotuarele fierbinţi şi moi ca nişte panglici imense de cauciuc, pietonii calcă nervoşi, îndreptându-se spre plaje. Dimineaţa începând de la ora 7 circulaţia se înteţeşte din ce în ce, pentru ca la ora 10 să ajungă la maximum de intensitate. Taxiuri, trăsuri, autobuze, şerpuesc pe şosea spre Mamaia, luându-se la întrecere cu trenurile şi vagoanele automotoare C. F. R. E ora băilor... Pe nisipul celei mai frumoase plaje din Constanţa, Mamaia, cel mai bir conglomerat de culori. Albeaţa marmoreană a vreunei persoane sosite de curând, alături de culoarea bronzată a celor ce au câteva săptămâni de plaje, e de un contrast frapant. Costumele de bac cele mai elegante, rivalizează cu ingeniositatea unor costume atât de simple, că par făcute din două batiste fantaiste. Lume multă. Toţi sezoniştii şi tot ce are Constanţa select. Intrat în furnicarul de pe plaja Márnai, stai un moment nedumerit : Ce trebue să faci întâi 3 Bac, plajă sau flirt ! La marginea oraşului şi totuşi în apropierea centrului, plaja Trei-Papuci rivalizează în vizitatori cu Mamaia. Clădirile sunt însă rudimentare. Din loc un loc câte un şir de cabine mai confortabile. Restul construcţii din şipci, cu pământ şi trestie chiar. Aici fac bac în special localnicii. Pe o plajă de 1.000 metri şi lată de şease până la zece metri sunt zile când nu se găseşte loc pentru desbrăcăt, deoarece cabinele, abia o sută, sunt ca şi inexistente. Animaţie tot atât de mare ca şi la Mamaia. Plaja Tataia are deseori zile excelente. , Plaja Duduia, în schimb, deşi în dreptul pieţei Ovidiu, centrul oraşului, totuşi e foarte puţin vizitată. E cea mai proastă plajă din Constanţa. Nisip puţin, şi pe plajă şi în apă, şi pietre de toate formele dar mai ales cuneiforme. Cine face odată bae aici, a doua oară renunţă. Are în schimb cel mai complect serviciu de canotaj. Bărci de toate dimensiunile şi de toate formele cu barcagii excelenţi. Cine vrea să se plimbe in larg cu barca, ia barcă de la Duduia. Altă atracţie a plajei Duduia, e însăşi poziţia plăjei. Un mal abrupt, înalt de circa douăzeci de metri, de unde poţi privi în larg, sau rada plină de bărci, cu pescari ce-şi văd liniştiţi de treabă. Iar dacă cineva ar vrea să vadă un răsărit superb de lună plină, să nu se ducă la Cazinou. Prea sunt multe linii drepte acolo. Să se ducă la Duduia. Sus pe mal, între plajă şi Banca Marmorosch- Blanck este o bancă pe care cinea a scris : „Banca ce nu iă faliment’’. Şi într’adevăr în special seara foarte greu se găseşte un loc liber pe banca de unde poţi privi cel mai frumos aspect al litoralului măreț, . -xox- Vitedatura Varna La Varna locuinţele sunt eftine, restaurantele curate şi convenabile iar vizitatorii Varnei au reducere pe căile ferate bulgare. Varna nu are luxul Constanţei, aspectul de mare oraş, dar are în schimb gospodărie model. Hotărît ! Primarul din Varna e om cu cap. Circa 20.000 de străini au vizitat până acum Varna, iar majjoritatea străinilor, lesne de închipuit, sunt Românii. Anul acesta pentru prima oară s’au reprezentat în Bulgaria piese româneşti. La Casinoul Comunal din Varna s’a jucat „Ciuta’’ de V. I. Popa. Faţă de marele număr de vizitatori români, însăşi direcţiunea C. F. R. a fost nevoită să înfiinţeze trenuri directe Bucureşti-Bazargic, când în restul anului aceste trenuri nu sunt necesare deoarece chiar trenul Medgidia-Bazargic e întotdeauna aproape gol. Se zice şi se crede chiar, că această enormă afluenţă de vizitatori in Varna e atrasă de un nume ajuns simbol la noi in țară : Martay-bula. --------------XOX"-------- Buşteni Am arătat în cronicele precedente, cam sunt podoabele şi farmecele ce fac din această localitate, locul de refugiu şi recreaţie a acelora care caută şi odihna, dar şi distracfia. E frumos în Buşteni, — şi e frumos pentru că fiecare îşi poate aranja viaţa după gusturile şi obiceiurile sale. Eşti dornic de sport ?... Nici o altă localitate nu-ţi poate oferi ca Buşteni, atâta multilateralitate sportivă. E deajuns să amintim de cele 4 ternuri admirabile de tenis, de noua piscină amenajată ireproşabil, şi de excursiunile fermecătoare pot Omul şi Caraiman, pentru că oricine să nu vadă altfel aşa cum este. Cât priveşte ramura, pseudo-sportivă, — dansul — nimeni n’are de ce se plânge, simpaticul Leon, cu ansamblul lui de Jazz, ştie prin mirajul său, să fie antrenul monden, când e vorba de un tango languros sau un charleston îndrăcit. In fiecare zi şi în fiecare seară, se dansează în sala hotelului Palace, dealtfel punctul de întâlnire al tuturor mondenilor... Mai funcţionează în localitate şi un cinematograf cu filme destul de mulţumitoare, nefiind însă apreciat decât de localnici, vizitatorii preferând mai mult dansul la «Palace» sau flirtul pe aleile răcoroase şi întunecate. Timpul se menţine favorabil, ceea ce face ca zilnic să sosească noui viligiaturişti. Printre ultimii, remarcăm : Dr. S. Neudecker, avocat, Viena; Pompiliu Avramescu, Ploeşti ; Natan Leonte, Bucureşti; G. şi Renee Cohn, Bucureşti ; fam. Tenenhaus, Bucureşti ; Izi şi Jerome Fuchs, Bucureşti; Oscar Scheller, Bucureşti ; Anicuţa Manasch, Bucureşti ; fam. C. Dumitrescu, Ploeşti. Dovezi pentru străinătate Ministerul de externe a cerut ministerului de instrucţie să centralizeze dovezile despre pedepsele aplicate studenţilor vinovaţi de tulburările de la Oradea, spre a fi trimese la membru român din comisia de cooperare intelectuală de pe lângă Liga Naţiunilor. Acest control e în vederea congresului Federaţiei internaţionale a studenţilor. -xox- De a Vălenii fie Hunic Oaspeții Părerii. Muzeul. Reprezentarea diesel „carte şi viaţă!“ închiderea cursurilor Imensa forţă magnetică acumulată în personalitatea d-lu prof. Iorga, a atras în vara aceasta la Văleni, în afară de cei trei sute de ■ursişti veniţi din toate colţurile ţării, de profesori universitari de cea mai distinsă marcă, şi oaspeţi străini — cari dintr’un îndemn prietenesc, vin să ne cunoască nai de aproape. Printre aceştia din urmă sunt şi oaspeţii italieni — sosiţi Vineri acolo. Ei sunt’ filologul Bartoli, de la universitatea din Torino — convins filo-român,d. Ricardo Ricardi, docent la catedra de geografie, de la universitatea din Roma şi UN GRUP DE ŞAPTE STUDENŢI , CARE URMEAZA CURSUL DE LIMBA ROMANA DE LA ACEIAŞI UNIVERSITATE curs, ţinut de d. prof. Isopescu. Profesorii şi studenţii vorbesc româneşte cu un accent surprinzător de clar. Ei vin direct de la Roma şi vor vizita ţara timp de o lună şi jumătate. Spre deosebire de francezi, italienii sunt vorbăreţi, şi de la primele cuvinte schimbate, îşi exprimă entuziasmul ce le provoacă constatarea că ne asemănăm cu ei, atât ca temperament cât şi ca limbă. Din cât văzuse în cele patru zile de când străbatea ţara, prof. Bartoli găsea că România are multă asemănar cu Piemontul. Studenţii deasmenea cunosc din literatura noastră. Unul din ei a scris chiar câteva articole de studiu în ziarele italieneşti. Acelaş student pregăteşte teza de doctorat studiind reforma agrară din România. Toate acestea, nu fac decât să ne umple de bucurie — pe noi, care suntem atât de prost cunoscuţi în străinătate şi atât de ha liţi. Cu neastâmpărul care îl caracterizează — de altfel atât de frumos întrebuinţat — d. prof. Iorga şi-a condus oaspţii prin Văleni creat demnia sa. In douăzeci de ani, modestul târguşor s’a îmbogăţit cu o universitate, o tipografie, o şcoală de misionare ; domnia sa a descoperit şi un monument istoric acolo. Vălenii au acum şi o uzină electrică, alte aşezăminte culturale importante şi, cu ceiace nu se pot suda alte oraşe mai mari, capitale de județe. Vălenii au un muzeu. O căsuţă de ţară, de pe prispa căreia vezi că eşti în faţa unui muzeu. Câteva pietre de mormânt— din timpul lui Neagoe Basarab, şi câteva fragmente dintr’o biserică dela 1508 — luată de apele repezi ale Prahovei. In cele două camere şi o sală, sunt strânse adevărate comori — descoperite de privirile sale totdeauna cercetătoare şi în care este veşnic aprins un foc sacru — asemenea celui din templele antice. Deşi „zugravul Vasile”, iscălit pe una din icoane, nu se bucură de putaţia unui Fra Angelio, el nu sta mai prejos însă în dragostea şi talentul cu care îşi făcea meşteşugul. Aceasta se vede din frumuseţea culorilor din măestria cu care sunt armonizate. Pe o icoană a Maicei Domnului era următoarea inscripţie : „Trandafir neveştejit”. In vitrinele cu gust aranjate, sunt adunate cărţi bisericeşti ech.", stofe brodate, zale, în sfârşit tot ce poate vorbi bine şi frumos ochilor noştri, despre trecutul neamului românesc. Vineri seara a avut loc în sala de cursuri a universităţii, premiera piesei „Carte şi Viaţă” de d. prof. N. Iorga. Sunt trei acte de vervă şi ironie îndreptate împotriva anumitor profesori universitari, care sufăr de mania discursurilor terorizându-şi familia şi prietenii. Spectatorii s-au distrat foarte bine. Mărfi seara se vor închide cursurile de vară de la Văleni. In opera sa de acolo, d. prof. Iorga este ajutat de d-na Eufrosina Popescu, organizatoarea cantinei şi căminului. Fără nici o subvenţie de nicăeri, s’a întrebat oare vreodată cineva prin ce minune trăesc aceste cursuri ? Niciodată vreo chetă nu a pornit în cerşit pe străzi şi prin magazine. Sunt bani adunaţi cu demnitate de un comitet de d-ne — comitet independent de Liga Culturală şi din care fac parte d-nele: Eufrosina Popescu, Constanta inginer Tanulescu, Virginia general Condeescu, Paraschiva Negulescu, d-na dr. Asilae Nichifor Crainic, Anastasia Erbiceanu. Margareta Colonel Opran. Mariuca Luscarov-Moldovanu. Marerarela Cuzin, Zoe Motas, d-na colonel Dobre și Elena Atanasiu. Grafie sârguinței acestui comitet — universitatea își va putea cumpăra anul viitor un local propriu pentru cantină, APRIL. Vo i •- - D. N. Iorga George Constantiniu, Bucureşti ; fam. Th. Gabrielescu, Galati ; fam. ing. Teodorescu, Galati. Tică Techirghiol-Hovlia In seara zilei de 25 Iulie cf. orchestra Cazionoului cu concursul d-lor Guy Sombreuil, Marinescu şi Zalam a organizat un reuşit concert bal-cabaret. Din numeroasa asistentă notez: D-na şi d. General Samsonovici, d-na şi d. general Alimănescu, d-na şi d. general Economu, d-na şi d. general Comănescu, d-na şi d. avocat Marinescu, d-na şi d. col. Papazoglu, d-na şi d. col. Alexandrescu, d-na şi d. col. Marinescu, d-na şi d. maior Iliera, d-na şi d. maior Eghiseu, d-na şi d. avocat Anghel Marinescu, d-na şi d. prof. Petrescu, d-na şi d. Lupu, d-na şi d. căp. Căpşuneanu d-na şi d. Hillard, d-na şi d. avocat Olănescu, d-na şi d. Willy, d-na şi d. Miculescu. D-nele : Săveanu, Diaconescu Fodor, asiliu, Pellegrino, Rozeanu, Pasăreanu, Văscău, Carnabat Abaza, Lupaşol, Teodoru, Florescu, general Martian, Feraru, Claudian, Perieteanu, Mihail, Voluntaru. D-soarele : Sordonyi, Sutu, Burnea, Ardeleanu, Florescu, Tantzy Florescu, Simionescu, Miky Cantuniari, Sterian, Ionescu, Marinescu, Săveanu, Iulian, Mitache, Grosswald, Popov, Polyzu, Murat, Marga Niculescu, Pandele, Christodorescu, S. Wachtel, Bibi Wachtel, Lemrer, Lilly Dumitriu D nin , col. Capșa, Vasiliu, Puiu Patac, Fănică Ardeleanu, Goldenberg, Arion, Tell, Voinescu, Samuely, Lescu, Iamandi, Economu - Prahova, Puchlitziki, Bolintin, Tertorian, Alexandrescu, Șerbănescu, Radu Marinescu Poko Marinescu, Peretz, Mărdărescu, Atanasiu, Grunberg, Radu Florescu, Macarovitz, Sache Nedelcovici, Sibiceanu, Ceaicovsky Obogeanu, Bratu, Eug. Botez, Zissu, Sterian, Mitru. Juriul compus diin d. ing. Rantea, d-şoara Florescu, D. Marinescu, Sombreuil, Willy şi Tell a premiat la dans perechile : d. Peretz-d-şoara Sordoni; d. Granberg-dşoara Mary; d. Florescud-şoara Grosswald; d. Măldătrescu-d-şoara Suţu; d. Florescud-şoara Săveanu. Regina balului a fost aleasă d-şoara Rozeanu. — A doua seară a avut loc un bal în scop de binefacere în sala hotelului Movilă. Au asiistat : d-na şi d. Stratulescu, d-na şi d. Danoovici, d-na şi d. Vasilescu, d-na şi d. că,p. Panico, d-na şi d. Dima Vintilă, d-nele Lucica Modiga, Panici, col. Voiculescu, Al. Haram, Popovici, Lepădătescu, Crutescu, d-soarele : Minuna Burnea, Begu Drăguşan, Cantuniari, Kovaciu, Antonescu, Timus, Costescu, Arghîr, Mandela, Crutescu ; d-nii : Mitu, Necşulescu, Radu Matak. Eug. Botez, Goldenberg, Iliescu, Tudose, sublocot. medic I. Mușetescu, Christu Stoenescu, Panici, Lazăr, Demetrescu, Filin, Turea, Emno Finii orn. dr. Tănăsescu, Radulescu, Vasiliu, M. B. Sinaia Ieri a plecat la Tekirghiol- Movilă colonia gimnaziului «Principele Nicolae». RAMPA Preţul Lei 50.— dă adevărate delicii numai noua, foarte pronunţat şi distins parfumata Poudre de Lux Elida, de calitate superioară. DE LUX ât îât Babaur şi Colţea (Braşov) câştigă campionatul naţional Colţea—Jiul (Lupeni) 3-2 (2-1) Material pentru finala campionatului naţional de football s-a disputat Duminică la Braşov şi a ocazionat o luptă crâncenă. Victoria a revenit echipei care a avut mai mult noroc. Ambele echipe au dat tot ce au putut, făcând tot posibilul să-şi însuşească victoria. Nu au lipsit nici brutalităţile şi arbitrul a trebuit să intervină de multe ori. După aspectul partidei şi mai ales după repriza secundă, victoria trebuia să revină fiului, care a pierdut partida numai din cauză că îi lipsesc shoteuri. Intr’adevăr linia de atac a Jiului conducea atacuri foarte frumoase până în fata poftei adverse, dar aci lipsea realizatorul. Colțea din contră, a practicat un joc mai rapid, mai pătrunzător și echiperii săi shotau des și din orice poziție. Datorită acestui fapt şi-a însuşit dealtfel victoria. Vigilenţa lui Kiss, care a făcut o partidă superbă şi a apărat multe goaluri sigure a putut fi înşelată de trei ori. D. Nagy Lajos a condus următoarele formaţii: Colţea , Löbel, Kolumban, Balint, Hrehus, Török, Csarka, Peterfy, Hecht, Kemény, Gebrowsky, Gruber, Jiul, Kiss, Szabados, Rupp, Szenter, Berkessy, Szülő, Hertesz, Guga, Bognár, Kilianovici, Messner. Prima repriză decurge în avantajul Colfei, care are mai multe ocazii de a marca. Dintr’o centrare a lui Peterfy, Kémény reuşeşte să ia conducerea pentru braşoveni. Jiul luptă din răsputeri să egaleze şi o combinaţie Guga-Bognar dă ocazie acestui din urmă să olfie primul goal pentru Jiul. Dar nu trece mult şi Colfea ia din nou conducerea. Gebrowsky profită de o înghesuială la poarta adversă şi plasează un shot în colţul drept. Kiss nu poate apăra (2-1). După pauză, Jiul revine puternic. Echiperii Colţei dau semne vădite de oboseală şi echipa din Lupeni domină net. Kilianovici reuşeşte se egaleze (2-2). Se părea că Victoria va reveni Jiului. Dar înaintaşii săi pierd multe ocazii de marcat şi 6 minute înnainte de sfârşit într’unul din rarele atacuri ale Colfei, Kemény trimite un shot puternic de la 30 metri spre poarta lui Kiss. Acesta nu poateinterveni şi situaţia matchului e pecetluită. S’au remacrat la noi campionii Lobei, Kolumban, Hrehus, Hecht, şi Peterfy, iar la fiul Kilianovici, Bognár, Szenter, Rgép și mai ales Kiss. REZULTATE DIN ŢARA CLUJ România—R. M. S. 4—4 (4—4). ORADEA Stăruința—Muncitorii (Cluj) 8-1 (4-0). CRAIOVA Generala—Rovine Grivița 2—1. Străjerii — Sporting P. T. T. II 3— 2. St Rovine Grivița II — Tricolorul 4— 3. Nafofte REUNIUNEA DELA TIR Inazinul societăţii „Tirul” din Splaiul Mihai Vodă s’a desfăşurat Duminică o reuniune nautică şi a dat următoarele rezultate : 30 m. începători : Muller 32 secunde. 50 m. brastuniori: Asterhand, 54 secunde. 200 m. liber: Bork, 2 min. 54 sec. Sărituri : 1) Oprişan, 2) Rădulescu, 3) Davilla. 100 m. liber : Brătianu 1 min. 34 sec. 60 m. over : Buia Gh. 55 sec. 30 m. broască (doamne) : Czynosgy 33 sec. 30 m. sub apă : Szenkler 27 sen 400 m. liber (doamne) : Czinosgy 2 min. 59 sec. 500 m. liber : M. Kohler 9 min. 15 sec. 4/5. La cursa nautică Brăila-Galați ce se va disputa în cursul lunei August vor participa dintre înotătorii bucureşteni, Florescu, Kohler, Focşa, Epureanu şi Bork. E XOX ! Brăila SPORTIVE. Un numeros grup de muncitori din localitate, au pus în ultimele zile bazele unui club cu denumirea «Dunărea» care va avea disecţii de turism, ciclism etc. Noul club nautic, s’a afiliat uniunii cluburilor sportive muncitoreşti din România, cu sediul la Bucureşti. A fost ales un comitet, alcătuit din d-nii : Lazăr Măglescu, Tănase Gheorghe, Vasile Ştefănescu, Florea Ichim şi Alecu Brânză etc. — Duminica trecută, la ora 10 a. m., a avut loc la «Parcul Sportiv» din localitate un match amical de foot-ball între echipele Macabii-Galaţi şi Macabii-Brăila. La ambele echipe jocul a mers încet. In primele 10 minute gălătenii reusesc a marca 2 goal-uri. Prima repriză se termina cu 2—0. Brăilenii printr’o passă frumoasă reușesc prin d. Moscovici să marcheze goal-ul de onoare. Gălătenii mai marchează încă un goal și raatchul se termină cu rezultatul de 3—1 pentru Gălățeni. MUZICALE. — Excelenta orchestră a d-lui Mișu Weinstein, compusă din 12 persoane și care actualmente face debinciul vizitatorilor din Carmen* Silva-Movilă, e posibil, că peste două luni, va veni în localitate, pentru a încânta pe brăileni cu frumoasele sunete. Aceasta deoarece d. Mișu Weinstein este un fiu al Brăilei. Cor. Arestări in staţiunile ci materiee Intru cât majoritatea funcţionarilor statului au lefuri variind între opt şi cincisprezece mii, iar, în unele staţiuni climaterice, graţie jafului, traiul costă împătritul şi incincitul acestor sume, e vorba să se numească o comisie da anchetă care să cerceteze mijloacele băneşti de care dispun vizitatorii băilor — presupunându-se logic că la asemenea scumpete nu pot face faţă de cât miliardari americani — din care din neferricire nu prea avem — bau ese croo. -xox- ■ xox-